Lună: mai 2009

Într-adevăr grămada de chestii… de data asta grămada de chestii bine de știut!
La întrebarea mea ”Cum să pui în blogger 2 bannere alăturat” am primit și răspunsul. Vled va primi o bere din partea mea pentru că m-a ajutat. Pentru a pune în blogspot două bannere alăturat trebuie să

1) Adăugați un obiect gadget > HTML/JavaScript
2) În același gadget HTML introduci ambele bannere dorită să apară alăturat.
3) Dai click pe text RTF (din partea dreapta-sus)
4) Îți vor apărea bannerele în format grafic (așa cum se văd pe blog). Dai click pe cel de jos si apeși CTRL+X (cut) după care mergi pe primul rând, la sfârșitul rândului, apeși space (atâta cât vrei să apară spațiul între cele două bannere) și apeși CTRL+V (paste). Acum ar trebui să-ți apară amandouă bannerele unul lângă altul.
Același lucru îl poți face prin funcția drag&drop cu ajutorul mouseului.
5) În cazul în care între cele două bannere îți apare o linie albastră, o selectezi și te duci la butonul „Creați Link” (partea de sus a ferestrei). ți va apărea o fereastra mică în care trebuie să introduci adresa http spre care va duce linkul bannerului. Șterge din castuța aceea partea de http:\ și da-i OK. Acum nu o sa mai ai linia albastră între bannere.
6) Dacă mai este necesar, în cazul în care va mai apărea text între cele două bannere dă click pe Editati HTML și o să vezi acolo amundouă secvențe de cod ale bannerelor…pe undeva pe la mijloc, ar trebui sa ai ceva de genul RGB(255, 255, 255). Șterge 255 și scrie la toate 0, ca să ai: RGB(0, 0, 0). Asta setează ca textul dintre bannere să fie negru (daca nu ma insel), dar oricum, ar trebui sa fie „libera” zona dintre bannere daca merg bine procedurile de la punctul 5.

În ultimele zile am încercat să fac câteva schimbări imaginii blogului. Sper că nu v-am bulversat prea mult.

Ce am modificat:
– campaniile susținute de mine au ajuns în partea de jos a paginii, pe mijloc.
– au apărut și câteva reclame noi în stânga. Stați liniștiți că nu primesc bani pe click așa că puteți liniștiți să intrați pe site-urile alea (deocamdată www.pcfun.ro, www.lenjerie.ro, www.fungift.ro și www.cravatamea.com) și poate ajungeți chiar să cumpărați ceva de pe ele. Apropos de asta, nu știu de ce cu toții ezităm să dăm click pe bannerele publicitare. Ne e teamă că s-ar putea să câștige cineva bani pe seama clickului nostru? Oare nu ăsta e scopul publicității?
– Încerc să pun o bară de search printre articolele de pe blog dar blogspotul ăsta nu-mi prea dă variante cât de cât ok. Știu că exista o bară drăguță de la Google dar nu mai găsesc gadget-ul. Poate mă ajută careva.
– O altă enigmă pentru mine e cum (sau dacă) pot să pun două bannere alăturat, pe coloana din dreapta care acum e de 250px. Ar intra perfect acolo câte două bannere de 125px dar nu mă descurc cu html-ul ăsta. Need help.

Am pățit-o de câteva ori să fiu tras pe sfoară de oameni ce păreau serioși dar s-a dovedit a fi doar niște cerșetori impostori. Am dat bani unuia care cică și-a pierdut bagajele și trebuie să ajungă acasă, am dat bani unui bătrânel ce spunea că mai are puțin și moare dacă nu-și cumpără medicamente, am dat bani femeilor cu copii în brațe care se plângeau că nu au ce să le dea de mâncare pruncilor.

Astăzi mi-a venit la ușă o femeie cu un copil de vreo 7 ani, pe care-l ținea strâns de mână. Aproape plângând că s-ar putea să-i închid ușa în față, îmi cerea să o ajut. Cică e o sinistrată de nu-știu-unde. Îmi pare rău de ea. Poate spunea adevărul. Poate chiar plânge în fiecare seară că fiul ei nu a mai mâncat de 3 zile nici măcar o coajă de pâine. Poate și-a pierdut toată agoniseala, după o viață de muncă grea. Poate nu mai are altă speranță. Dar nu mai pot avea încredere în oamenii de genul ăsta. Nu vă mai pot da bani.

Dugy vrea să facă un concediu așa cum știe el – 2604 kilometri şi 24 de oraşe în 17 zile cu autostopul (după cum îl știu). Probabil el se relaxează tot pe drum, pe drum, pe drum. Eu unul am făcut de câteva ori concediul pe drumuri și am ajuns acasă mai obosit decât am plecat. Și mai fericit dar, important, mai obosit.

Deja și-a găsit cazări în majoritatea orașelor. Și-a făcut și banner (l-am pus și eu mai jos) și spune că pune de-o petiție on-line dacă nu i se aprobă perioada de concediu. Primește și ponsorizări pe tricou ca să-i fie mai ușor în dificila încercare 🙂

Ah, era să uit. Pe tot concediul ăsta vrea să cheltuiască maxim 100 lei.

Programul lui:
17 iulie Bucureşti – Constanţa
17 iulie Constanţa – Tulcea
18 iulie Tulcea – Brăila
18 iulie Brăila – Galaţi
18 iulie Galaţi – Focşani
19 iulie Focşani – Bacău
19 iulie Bacău – Vaslui
19 iulie Vaslui – Iaşi
20 iulie Iaşi – Botoşani
20 iulie Botoşani – Suceava
20 iulie Suceava – Bistriţa
21 iulie Bistriţa – Baia Mare
21 iulie Baia Mare – Zalău
21 iulie Zalău – Cluj
22 iulie Cluj – Alba Iulia
22 iulie Alba Iulia – Sibiu
24 iulie Sibiu – Deva
24 iulie Deva – Vadul Crişului
26 iulie Vadul Crişului – Arad
27 iulie Arad – Timişoara
28 iulie Timişoara – Orşova
2 august Orşova – Drobeta Turnu Severin
2 august Drobeta Turnu Severin – Craiova
2 august Craiova – Bucureşti

După ce că e verde, mai e și ecologic. Cel mai eco robot de pe un site întâlnit de mine până acum.

Mai merită să stau în România?

Peste trei luni fac nunta după care va trebui să ne gândim ceva mai serios la urmași. Să-l nasc și să-l cresc oare în țara asta fără nici un viitor? Sunt egoist dacă-l fac deși știu sigur că nu o va duce bine în România? Nu mai bine îmi văd eu de viața mea liniștit, chinuindu-mă doar pe mine (și eventual pe nevastă)? Nu mai bine, dacă tot îl vreau, să caut alt cămin, pe alte tărâmuri, în care să-l pot crește cu mândria că poate el va putea privi viitorul cu optimism?

Da, știu că și părinții noștri au crezut același lucru. Îmi stă întipărită în minte fericirea alor mei imediat de după decembrie 1989. Îmi aduc perfect aminte cum ne privea mama fericită și după două minute în care îi sclipeau ochii de optimism ne-a spus ”De acum puteți mânca și voi ciocolată când vreți”. Era un lucru mare faptul că dacă îți dorești ceva, nu te împiedice nimeni să-l ai acel ceva. Era un lucru la care au visat o viață întreagă. Nici în cele mai negre vise nu credeau că în România capitalismul va aduce profit unor jmecheri și umilință celorlalți.

Merită să cresc un copil aici sau mai bine stau pe curul meu și îmbătrânesc singur? Sau… mai bine îmi caut viitorul afară de granițele României?

După moda CD-urilor cu muzică în toate ziarele, acum e moda cărților. Scandal între Jurnalul Național și Adevărul pe titluri, pe prețuri și pe cititori. Cică se fac cozi la chioșcurile de ziare doar pentru a prinde o carte.

Dar ce fac oamenii cu cărțile din ziare? Dacă o cumperi din librărie o citești dar așa…?

Pe vremea CD-urilor am cumpărat ziarul pentru că era Gil Petrică și l-am ascultat de câteva ori. Acum am cumpărat Financiarul pentru că era cu un așa-zis bestseller internațional dar până în ziua de azi nu am apucat să citesc decât vreo 10 pagini. Cărțile astea sunt cumpărate doar pentru colecție, să arăți prietenilor ce bibliotecă bogată ai?

Gata! Gripa porcină a ajuns și în România. De obicei în țara asta lucrurile rele ajung mult mai repede iar cele bune nu ajung niciodată. Am avut de așteptat dar a ajuns până la urmă. De acum nu vom mai avea alte știri în afară de gripa porcină din România, efectele ei, cum ne putem feri de bolnavi și cum ne putem feri de îmbolnăvire. Așa știm noi să facem rating din prostii… vă mai aduceți aminte gripa aviară? Poate ajungem și acum să se spele cu apă vămile și aeroporturile în așa fel încât să îmbogățim câțiva băieți deștepți.

Să nu uităm. Oare după ce căutare vor veni mai mulți de pe Google, după Tarki, Nikita sau Angela Gheorghiu?
Să nu spuneți că influențează ordinea în care am scris numele astea… Angela Gheorghiu, Nikita, Tarki.

Cum cine? Tarki, penibilul ce acum se căsătoreşte cu o femeie deşi zicea că e homo pe vremea când îl acuza pe Trăistariu că s-a dat la el. Întrebat de Măruţă dacă a fost la parada guy, răspunsul lui a fost „Eu? De ce să merg acolo?”. Exact ca în telenovele proaste, s-a uitat povestea.

În altă ordine de idei, Nikita a născut o fetiţă. Doamne ajut-o (pe fetiţă) că viaţă grea va duce…
Tarki şi Nikita. Ei sunt prin toate paginile ziarelor şi la tv. M-am săturat!

Hai să facem un test: oare după ce nume va fi găsit blogul meu pe Google de mai multe ori, Tarki, Nikita sau Angela Gheorghiu?

Cum cine-i Angela Gheorghiu? Angela Gheorghiu tocmai a susținut un concert caritabil la Roma alături de Andrea Bocelli, acompaniaţi de Orchestra Simfonică a regiunii Abruzzo, al cărei sediu s-a prăbuşit la cutremur. Organizatorii au pus în vânzare 350 de bilete de 1.000 de euro fiecare.

După ideea „nici o zi fără mine”, braşoveanul Ladislau Vankay şi-a cerut şi astăzi dreptul la despăgubire pentru că un drum şi un pod de la centura Braşovului au fost construite pe o parte din terenul lui.

De data asta şi-a parcat maşina pe banda de drum ce trece peste terenul lui şi a plecat. Din nou, poliţia şi-a bătut joc de el. Deşi cu o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă în mână (primită în 1 aprilie, să fi fost vreo glumă proastă?) prin care a fost pus în posesia terenului, poliţia i-a ridicat maşina cu o macara şi i-a confiscat-o profitând de faptul că omul nu era atent, fiindu-i cerute actele de identitate. Asta după ce i-au fost deschise două dosare penale şi are nenumărate amenzi pentru că a blocat un drum public (fie şi el privat).

Păi la ce să ne aşteptăm de la „organele legii” (chiar şi genitale) cu prea multe coaie din ţara asta de căcat? Ăştia fac ce vor fără pic de jenă. Legile nu sunt respectate nici de ăia puşi sus să ne conducă afară din bezna în care ne bălăcim de 30 de ani încoace. Să renunţe el la teren doar pentru că nişte dobitoci au construit acolo?

Ladislau Vankay nu este singurul, unalt caz destul de cunoscut este şi cel a doi buzoieni ce au în proprietate 100m de sub centura oraşului. Şi ei au parcat astăzi un camion pe terenul proprietate privată.

foto: brasovultau.ro

După reclamele mult discutate cu ferestrele proiectate să reziste, să reziste, să reziste, QFort a lansat pe piaţa din România un nou gen de publicitate – reclamele filmate cu camera ascunsă.

A fost copilul ce arunca cu mingea neîncetat într-un termopan alb apoi tipul de la bloc ce tot ieşea pe geam strigând „cucu„. (Ce, nu ştiaţi că strigă „cucu”? Nici eu. Nu am înţeles niciodată ce strigă, chiar dacă m-am chinuit.) Ingenioase reclame.

Azi-noapte am descoperit o nouă modalitate de mediatizare a ferestrelor proiectate să reziste, să reziste, să reziste. Ce făceam eu de nebun pe la ora 00:30? Am găsit pe site-ul QFort un joc flash numit QFun cu tot felul de copii ce aruncă cu apă în capul trecătorilor, casnice enervante, bărbaţi alcoolişti sau hoţi. Tu trebuie să le închizi fereastra termopan cu tâmplărie PVC albă în faţă, înainte să-şi facă damblaua. Distracţie faină.

Am stat săptămâna trecută doar cu burta la soare, nefăcând absolut nimic. A fost o săptămână nu de relaxare ci de stres, pentru că nu suport să stau degeaba. Cum a început o nouă săptămână, cum toate au năvălit dintr-o dată peste mine. Am de făcut patru proiecte. Toate urgent, bineînţeles. Prevăd o săptămână enervant de aglomerată.

De vreo săptămână nu mai am idei sau chef de idei măreţe. Stau în faţa calculatorului sau a hârtiei, cu creionul în mână şi văd doar un gol. Plictisită de ziua de zi cu zi, s-a săturat şi muza mea să-şi mai facă apariţia. Am nevoie de ceva, habar nu am ce.

Ultima picatura a fost azi-noapte dupa ora 3. Si mi-a fost deajuns pentru ca am baut chiar prea mult. Azi ma simt ca pixu si desi vremea de afara cere o bere, eu o refuz. De data asta.