Lună: iunie 2010

ÎN PIAŢA MARE CU EI !!

Raluca Turcan, PD-L

 Cornel Stirbeţ, PD-L Ion Ariton, PD-L
Ioan Cindrea, PSD Mircea Lup, PSD Viorel Arcaş, PSD
Mircea Vasile Cazan, PNL Minerva Boiţan, PNL Ovidiu Ganţ, FDGR

Uitaţi-vă la ei. Memoraţi-i din privire. Ţineţi minte numele lor. Priviţi-i în ochi. Nu-i uitaţi niciodată.

Dacă nu-i ştiaţi, ei sunt! Ei s-au umilit în campanii şi ne-au cerşit cu bani mulţi votul. Ei ne-au promis că vor visa seara doar Sibiu şi în timpul zilei doar sibieni. Ei ne-au promis că ne vor sluji. Ne-au jurat credinţă veşnică.

Ei sunt cei care ar trebui să reprezinte sibienii acolo sus, la ei, unde se fac jocurile şi se decid vieţile noastre.

Continuă să citești ÎN PIAŢA MARE CU EI !!

Primii 5 paşi cum să te laşi de fumat

  1. Fă-ţi o listă cu motive pentru care trebuie să te laşi de fumat (pe de o parte) şi motive pentru care merită să fumezi în continuare (pe de altă parte). Vezi în ce coloană sunt mai multe motive şi mai ales care sunt mai benefice-nocive;
  2. Convinge-te că e mai bine nefumător sănătos şi împlinit decât fumător cheltuitor de bani ce pute a fum;
  3. Stabileşte-ţi din timp o dată la care să te laşi de fumat. Noteaz-o cu roşu în calendar şi anunţă-ţi prietenii şi familia de hotărârea ta. Nu te ascunde, cu gândul să nu cazi în ridicol în cazul în care nu reuşeşti să te ţi de planul tău. Dacă pleci cu ideea asta la drum, nu faci nici o treabă. Am mai văzut oameni dinăştia… dacă nici tu nu au încredere în propriile puteri înseamnă că eşti prea slab pentru a face asta. Mai bine nu te mai strofoci să te prosteşti. Bagă ţigarea în gură şi lasă-ne în pace; Continuă să citești Primii 5 paşi cum să te laşi de fumat

Mickey şi mai cum?

În ultimele zile mi-a fost dat să aflu mai multe lucruri despre Mickey Mouse, ăla mic negru… de respira greu.

Şoarecele ăsta rezistă de peste 80 de ani, este cred primul personaj Walt Disney şi cel mai cunoscut. Cu siguranţă mai cunoscut decât muulţi actori reali din filme reale jucate pe platouri de filmare… da, ai ghicit, reale. Are o istorie foarte interesantă Mickey Mouse chiar dacă e un simplu personaj de desene animate. Tu ce şti despre el şi de ce crezi că nu s-a demodat după atâta timp? Totuşi, în era noastră a vitezei apar personaje foarte la modă acum iar peste 6 luni nu mai ştim nimic de ele. Lumea se schimbă aşa repede şi primim zilnic atâtea informaţii încât uiţi pur şi simplu de personaje ce ţi-au marcat la un momentdat viaţa. Şi Mickey… are peste 80 de ani şi încă se mai vând penare, caiete şi haine cu faţa lui.

P.S. Am aflat chiar şi că numele întreg al lui Mickey Mouse este… ştie careva fără Gugle?

5 motive de ce să te laşi de fumat

  1. Trebuie să te laşi de fumat pentru că e o mare prostie să fumezi. În plus, nici nu mai e la modă;
  2. Trebuie neapărat să te laşi de fumat pentru că te vei simţi muuult mai bine dimineaţa când deschizi ochii;
  3. Merită să te laşi de fumat pentru că vei economisi mai mult de 1.000 euro pe an. Cu banii ăştia mai bine mergi în concediu pe Coasta de Azur; Continuă să citești 5 motive de ce să te laşi de fumat

Afaceri necurate

Atâtea afaceri necurate sunt în ţara asta… ştim cu toţii. Uimitor este cum în continuare, deşi ne dăm în UE şi ne considerăm o ţară democratică, pe nimeni nu prea interesează de ce şi cum se fac afacerile astea necurate, chiar dacă sunt făcute cu bani publici.

Şi capii deştepţi ai afacerilor necurate scapă întotdeauna cu aceeaşi replică tâmpită (care în teorie nici nu există): „este confidenţial”. Atât contractele, clauzele, suma afacerilor şi chiar şi termenele limită – toate sunt confidenţiale. Cum adică, nu ştiu. Şi nu cred că există cineva capabil să-mi spună cum pot fi confidenţiale nişte lucruri publice. De parcă eu posed ceva de care nu am voie să ştiu nimic.

Douăzeci de ani de la revoluţie.

Cum să mă las dracului de fumat? (3)

Ambii părinţi erau fumători. Tatăl meu şi acum mai fumează. E ceva obişnuit să-l văd cu ţigarea în gură şi cu mustaţa puţin îngălbenită. Mama s-a lăsat brusc de viciul ăsta atunci când s-a perindat mai mult timp prin spitale şi a conştientizat câţi oameni mor din cauza tutunului. În zilele alea, a murit primul om lângă mine. L-am văzut efectiv cum a rămas fără suflare şi cum doctorul a spus după ce s-a uitat în fişa lui „fuma, nu mai avem ce-i face”. Pe vremea aia eu nu fumam. În general chiar refuzam ţigarea. În cluburi şi baruri eram singurul din gaşcă care nu fuma. Am avut noroc că în anturajul meu nu erau şi tâmpiţi ce-şi băteau joc de nefumători. Încercau ei să mă ademenească dar îmi respectau decizia de a nu fuma.

M-am apucat dintr-o prostie. Umblam mult pe la chefuri în perioada aia iar la un moment-dat am realizat că ţin ţigarea în gură şi trag puţin câte puţin din fumul ăla alb. Nu ştiu când am fumat prima oară, a fost un lucru obişnuit pentru mediul în care umblam. Apoi, un an de zile am fumat de la unul, de la altul. Nu-mi cumpăram niciodată ţigări. Mă consideram nedependent. Şi poate chiar nu eram. Dar la fel de uşor cum m-am apucat de fumat, am început să şi cumpăr pachete de ţigări. Câte unul pe săptămână. Până am ajuns la un pachet de ţigări pe zi. Pe nesimţite.

Era al naibii de plăcut! A ajuns să-mi placă la nebunie să ţin ţigarea în mână, să o savurez. Îmi plăcea să mă joc cu pachetul de ţigări şi cu bricheta. Iubeam să stau noaptea cu berea în mână şi ţigarea în gură. Mă relaxa şi îmi dădea inspiraţie.

Am fumat 10 ani. M-am lăsat brusc, cu exact 2 ani, o lună şi 14 zile în urmă. Continuă să citești Cum să mă las dracului de fumat? (3)

Crime suspecte, violuri, capete rupte…

Ştiţi ştirile de la ora 5. Ştiţi că noi, românii, suntem atraşi de morbid şi ne place să-i vedem pe vecini chinuindu-se. Doar cu atât am mai rămas în viaţa asta – cu plăcerea de a-i vedea pe alţii că suferă mai mult decât noi. Buhahaaa, ce plăcere!
Eh, ăstora de la Pro tivi nu le-au fost de ajuns ştirile cu crime, şi-au mai făcut şi un site de tot căcatul unde prezintă doar şi numai 🙂 crime şi oameni cu ţeasta sfârtecată. Nu dau linku, stai liniştit. Ştiu, te-a cuprins o dorinţă nemaîntâlnită de a vedea sânge dar sincer, nu dau linku’. Tot ce pot să-ţi dau deocamdată de pe site-ul cu crime e atât: Continuă să citești Crime suspecte, violuri, capete rupte…

Dacă vreau să înjur, înjur!

Curios cum românii înjură întotdeuna şi folosesc cuvinte obscene pe post de virgulă dar îşi bagă capul în pământ, ruşinaţi, atunci când aud aceleaşi înjurături într-un film românesc. Mergi pe stradă, toţi îşi bagă. Eşti la cumpărături, toţi îşi bagă. Plăteşti la bancă, toţi îşi bagă pula şi te trimit în pizda lu mamă-ta. E ceva normal, pe mine cel puţin nu mă mai uimeşte nimic.
Aseară am fost la TIFF Sibiu şi am văzut „Eu când vreau să fluier, fluier”. Nu cred c-a auzit vreodată Piaţa Mică înjurături la aşa o intensitate. Continuă să citești Dacă vreau să înjur, înjur!

Arhitecţi importanţi din Sibiu

Cum e posibil să fi student la arhitectură, să ai profesori arhitecţi din Sibiu (printre care fostul arhitect şef, fostul arhitect şef interimar şi alţi arhitecţi sibieni cu premii de arhitectură la activ), să înveţi despre arhitectura din Sibiu, să faci diverse proiecte de restaurare ale clădirilor din centru istoric din Sibiu şi totuşi… nimeni să nu-ţi amintească niciodată de arhitectul Otto CZEKELIUS?

Otto CZEKELIUS, arhitect născut la Sibiu, devenit arhitect şef al Madridului pentru 11 ani, oraş pentru care realizează diverse proiecte de modernizare şi sistematizare. Influenţează şi proiectele de sistematizare ale oraşelor Zagreb şi Sevilla. Devenit apoi şi arhitect şef al oraşului Sibiu, reuşind să salveze, în vremea comunismului, clădirile istorice din centrul oraşului care trebuiau demolate pentru a face locul unor blocuri etc etc. Şi totuşi, nimeni din profesorii tăi de arhitectură nu aminteşte niciodată de el – marele sibian Otto CZEKELIUS.

Mai multe despre Otto CZEKELIUS, AICI.

Campionat mondial de… fotbal?

Încep să mă asalteze diverse mesaje şi informaţii cu privire la Campionatul Mondial de fotbal. Probabil că dacă anul ăsta nu s-ar ţine în Africa de Sud (cine ar fi crezut cu 20 de ani în urmă?) nici nu m-ar fi atins informaţia asta. La ce bun să ştiu cine joacă, cine câştigă şi cine ia trofeul? România nu e acolo.

Nu-mi place să mă uit la televizor la sport. Sunt interesat de meciurile naţionale şi de cele ale echipei locale de baschet, echipe pentru care am ceva sentimente şi mă ating emoţii. Nu văd rostul urăririi la tv a unui meci (de fotbal de exemplu) daca nu ţin cu nici o echipă de pe teren. Să văd cum dau nişte unii cu piciorul în minge? Nu mă trece nici o emoţie, nu rămân cu răsuflarea tăiată la fazele importante… nu are nici un sens să-mi pierd timpul urmăridu-i. Continuă să citești Campionat mondial de… fotbal?

Cum să mă las dracului de fumat? (1)

Sunt fumator cam de 11 ani. Am avut norocul sa nu ma apuc ca altii chiar din gradinita dar si nenorocul ca pentru mine fumatul a ajuns ceva sfant. The holly smoke merge cu mine peste tot, e prietenul meu cel mai bun, e sursa inspiratiei si starile meditative nu le concep fara el. Daca ar fi sa identific momentul in care am ridicat fumatul la rang de protopop cred ca pe vremuri, cand fumam iarba, ar fi raspunsul. De asta cred ca toti cei care au avut de-a face cu „za weed” au un punct in minus la atuurile viitorului nefumator.

Cat fumez? Un pachet si cateva tigari pe zi in medie, cand nu se intampla nimic. La iesiri in oras, chefuri, revelioane in jur de 3 pachete pe noapte cand e alcohool involved. E mult, putin habar n-am. Ma tin plamanii bine de tot si asta era si un fel de mandrie personala chiar daca tre’ sa fi tare bou sa te mandresti cat duci la otrava.

Cand fumez? cand ma trezesc, cand lucrez, ma uit pe net, beau o bere, dupa mancare, inainte de mancare, ies cu cainele, la munte, pe plaja, cu prietenii, inainte sa dorm, dupa ce ma spal pe dinti, si cu ultima, care e si printre cele mai aberante, inchei lista ca sa nu umplu 10 de pagini. Practic fumez tot timpul, in afara de somn offcourse, care e si el dupa 3-4 noaptea.

Sunt multe motive din care vreau sa ma las de fumat. N-o sa le enumer pe toate, amintesc doar de cel mai important pentru mine: vreau sa fiu liber, nu sclavul unui kkt de inventie nesanatoasa, care miroase si urat pe deasupra !
La fel, sunt (aparent) multe motive si sa nu te lasi. Aici e problema. Continuă să citești Cum să mă las dracului de fumat? (1)

La Mall

Nu am mai auzit de mult de Cassa Loco şi, drept vorbind, muzica lor nici nu m-a atras niciodată aşa mult încât să devin un fan al genului. Eh, Cassa Loco încearcă să iasă iar pe piaţă cu o nouă melodie lansată cu câteva zile în urmă. Melodia, La Mall, e un fel de miştocăreală la adresa noastră, a tuturor, şi totodată probabil un semn de întrebare (sau exclamare) cu privire la drumul spre care ne îndreptăm. Cred că suntem cu toţii conştienţi că plimbările prin parc au fost înlocuite cu plimbrările prin mall, shoppingul din magazin în magazin prin centrul oraşului a fost înlocuit cu shoppingul la marginea oraşului, în mall. Ieşitul pe terasă sub razele soarelui a fost înlocuit cu băutul berii la ultimul etaj al mall-ului. Mersul la magazinul mixt din colţul străzii s-a transformat în împinsul căruciorului. Exemplele pot continua. Continuă să citești La Mall

Sibienii Hermann OBERTH şi Aurel VLAICU

Astăzi vă prezint o scurtă biografie a doi dintre cei mai mari sibieni – Hermann OBERTH şi Aurel VLAICU. Oameni de ştiinţă, doi promotori a zborului de astăzi.

Mai multe informaţii, în pagina special creată pentru campania 10 Mari Sibieni pe care o puteţi accesa din meniu (Proiecte > 10 Mari Sibieni) sau pur şi simplu dând click pe bannerul campaniei, în dreapta paginii.

Când nevasta nu-i acasă… nu am ce mânca

Îmi place să gătesc şi în general sunt un gurmand dar nu suport de niciun fel să-mi fac sanvişuri şi pacheţele şi mai mult nu suport să mănânc sanvişurile făcute de mine. Aşa că atunci când nu e Diana să-mi pună ceva de halit la birou, mor de foame.

De fiecare dată când păţesc asta sunt obligat să caut pe net pe cineva să-mi aducă de mâncare. Şi am de căutat! Majoritatea restaurantelor şi pizzeriilor au transport gratuit… în V. Aaron (nu ştiu cum de s-au găsit toate acolo) sau pentru comenzi peste 30-50 lei. Păi ce pot să mănânc eu de banii ăştia? Mi-am mai luat odată tot felul de salate şi deserturi extra, doar pentru a-mi aduce gratuit mâncarea, dar cu jumate din ele s-a distrat câinele, nu eu. Aşa că varianta asta pică. În Sibiu taximetriştii fac comisioane… aş putea să comand prin taxi. Dar aşa ajung să plătesc 25 lei pentru o porţie de paste. Continuă să citești Când nevasta nu-i acasă… nu am ce mânca

Caut de lucru

Toţi se plâng de faptul că nu au de lucru, că o duc greu şi vai de mama lor. Vor bani şi totul să fie doar miere. Dar nimeni nu lucrează.

Întotdeauna am încercat să ajut oamenii în situaţii grele. Le-am căutat şi oferit de lucru şi culmea… de fiecare dată am rămas cu buza umflată pentru că persoanele respective nu aveau chef de lucru. Ori nu mai mergeau deloc la lucru ori lungeau treaba până la limita insuportabilului. Şi nu doar o dată. De fiecare dată.

Păi de ce te mai plângi omule că nu ai de lucru şi n-o duci bine din moment ce nici nu ai chef să lucrezi? Ai impresia că ţi se dă totul pe tavă până la moarte, nefăcând nimic, lenevind? Mişcă-ţi curu, pune mână şi trage tare. Şi în special… gura mai mică!