Păi hai să susţinem muzica hip-hop din Sibiu

De vreo juma’ de an sunt în discuţii cu un tip din Sibiu ce cântă hip-hop. Mi-a cerut să-i promovez muzica pentru că, nu-i aşa, şi eu sunt sibian şi trebuie să-mi susţin vecinii de oraş. Mi-a trimis câteva melodii care sunau cât de cât dar i-am cerut să-mi facă un videoclip ca să putem sta de vorbă. Mi-a trimis şi videoclipuri dar i le-am refuzat pe toate. Mă gândeam că mai bine mai lucrează la ele decât să le arunce în aer în stadiul în care le-am văzut eu.

Pe bune, chiar i-aş fi susţinut îi susţin şi ajut dacă au nevoie. Imagine, scenariu video şi filmarea lui, promovarea online şi în media. De toate m-aş fi ocupat dacă vedeam dorinţa în ochii lui. I-am cerut doar să-şi notezi pe o foaie de hârtie A4 planurile de viitor pe următorii 2 ani, ca să-mi dau şi eu seama unde vor să ajungă cu muzica. Încă nu am primit ce am cerut deci clar nu am promovat nimic.

Dar stau şi mă gândesc acum… cine sunt eu să hotărăsc destinul unor oameni? Ce blogger cu pretenţii am devenit şi eu! Sunt un nenorocit.
Aşa că, dragii mei cititori şi prieteni, vă prezint mai jos Holom feat. No Sens & Flory – Ma gandesc la noi. Cu video. Continuă să citești Păi hai să susţinem muzica hip-hop din Sibiu

Trăiască canalele româneşti de sport!

Tocmai ce m-a trăznit un promo la ce-ştiu-eu ce meci de fotbal din Divizia A Liga I. Am şi uitat că există fotbal în România, de când cu posturile speciale de sport. Doamne, ce bine!

Tocmai vine w-endul. Îmi amintesc cum, cu câţiva ani în urmă, tot sfârşitul de săptămâna la tv era doar fotbal, fotbal şi iar fotbal. Sau, mă rog, ce jucau românii noştri între porţile alea două. Că parcă fotbal nu-l prea puteam numi.

Jucărie pe patru roţi.

Întotdeauna am avut o slăbiciune pentru maşina asta. Chiar m-am îndrăgostit de ea acum un car de ani, pe vremea când şefa mea de pe atunci conducea una. Micuţă, drăguţă, consum puţin, spaţioasă în interior, ce-ţi trebuie mai mult? Cu 3 ani în urmă, dacă nu ar fi fost problema că nu am cum să-mi port copilul după mine, decartam 2000 de euro pentru una.

Anul ăsta însă, parcă făcându-mi doar în ciudă, au apărut prin Sibiu Smart-uri ca ciupercile după ploaie. Nu îmi fac speranţe că devenim şi noi „europeni”, criza e de vină. Dar aşa un chef m-o apucat iarăşi să conduc zilnic jucăria cu două locuri…

De prin lume adunate…

  • Guvernul din Singapore îşi recompenseze populaţia ţării pentru că a asigurat o creştere record a PIB-ului. Toţi cetăţenii adulţi vor primi bani, în total 1 miliard de dolari.
  • Un american a reuşit să înscrie de la 50 m. într-o poartă de hochei acoperită în proporţie de 95%. Ar fi trebuit să câştige 50.000 de dolari dar surpriză… probabil nu-i va primi niciodată.

Încurajare vs. adevăr dureros

Eu de obicei sunt genul de om care preferă să spună adevărul, chiar dacă de multe ori îmi primesc înjurături pentru asta. Consider că e o greşeală să încurajezi pe cineva să se facă de căcat, doar pentru că altfel suferă. Părinţii, rudele şi prietenii sunt de vină pentru astfel de specimene care au părere exagerat de bună despre ele: Continuă să citești Încurajare vs. adevăr dureros

Nu-mi place să omor animale! Dar nu mă pot abţine…

Neveste-mii îi tot repet că e urâtă în haină de blană în speranţa că poate nu-şi va mai cumpăra. Îmi plac căţeluşii, pisicile şi chiar şi hamsterii. Semnez petiţii pentru protejarea animalelor, a balenelor din Oceanul Antarctic, a câinilor haski, a elefanţilor şi chiar a melcilor.

Inconştient, probabil fac asta doar dintr-un singur motiv: poate aşa voi primi o reducere la eventuala pedepsă… pentru că îmi place să omor animale!

Continuă să citești Nu-mi place să omor animale! Dar nu mă pot abţine…

Sfaturi esenţiale de colaborare

Să zicem că vine un client la mine şi-mi cere să-i fac nişte cartofi prăjiţi. Normal, eu trebuie să-i spun un preţ înainte de a bate palma aşa că mă apuc să arunc cu cereri de oferte spre diverşi ţărani şi magazine. Din ăia 10 ţărani, 6 sunt interesaţi să-mi vândă cartofii şi 3 alimentare să-mi dea uleiul. Selectez ţăranul şi alimentara cu raportul calitate-preţ cel mai bun şi îi anunţ că voi lucra cu ei doar că masa unde trebuie să servesc cartofii prăjiţi se va ţine puţin mai încolo, că doar atunci e programat evenimentul. Ei trebuie doar să fie pregătiţi şi să-şi verifice stocul, să nu mă trezesc cu răspunsul „nu mai avem”. Dar nu, tot la două zile ţăranul mă întreabă dacă poate să-mi aducă cartofii, magazinul mă tot întreabă dacă nu cumva îmi trebuie ulei mai mult decât am cerut.

Păi de ce oameni buni? De ce mă necăjiţi? V-am spus destul de clar că vă anunţ eu când îmi dă clientul banii. E frumos să mă stresaţi aşa?

Dacă vă e frică ca nu cumva să mă fi răzgândit mai bine mi-aţi scrie un mail cu o ofertă mai buna. Sau să-mi personalizaţi un pachet promoţional după nevoile mele. Sau mai bine, dacă aveţi neapărat acum nevoie de bani, faceţi-mi o reducere dacă vă cumpăr cartofii în maxim 48 de ore. Aşa se vinde inteligent.

Pentru cititorii mei…

De la naşu mare, pentru cititorii mei, o leacă de respect.

Tocmai ce m-am uitat peste harta galbenă Google Analytic, care îmi arată de unde îmi sunteţi voi, cititorii şi m-am gândit că poate ar fi bine să vă îndemn să vă desfăşuraţi mai mult decât aţi făcut-o până acum. Iniţial am vrut să vă recomand eu câte ceva din oraşele voastre (un loc fain, un pub sau un muzeu ce merită vizitate) dar mi-am dat seama că probabil m-aş face de ruşine dacă m-aş lua doar după Google. E evident că eu nu am de unde să vă cunosc oraşul mai bine decât o faceţi voi aşa că aştept cu mare drag din partea voastră nişte recomandări sincere. Dacă mâine aş veni în oraş la voi, unde mi-aţi recomanda să merg… ce să vizitez?

Astăzi e liber la reclamă 😀

Top 5 cititori:
Cititorii mei cei mai fideli sunt, evident, sibienii. Apoi cei din Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov şi Iaşi. Ca un bonus, pentru că sunt la distanţă mică de Iaşi (ca număr de vizitatori, nu geografic), cei din Timisoara primesc şi ei mulţumirile mele.

Da, magazinele chiar închiriază hainele ce le vând.

Nu ştiu de ce toţi care aud asta se miră. Sunt speriaţi că poate au cumpărat şi ei haine deja purtate şi parcă le e frică să mai cumpere.

Dar de ce? Faptul că hainele sunt probate în magazin nu e acelaşi lucru ca şi cum ele ar fi purtate? Probabil că-mi veţi spune că nu, că nu e totuna a proba o haină şi a traspira câteva ore în ea dar cu toate astea e posibil ca unele din bluzele voastre sa fi fost purtate de o vedetă. Sau ce, voi credeţi că îmbrăcămintea purtată de Andreea Esca, Busu, Nicolle Stănesesau, Laura Dobrotă sau Mircea Badea sunt cumpărate? Ele sunt împrumutate pe timpul emisiunii şi atât. Doar nu credeţi că la subsolul Antenei 1 este o garderobă gigant unde sunt aruncate toate cârpele astea. E logic că nu.

Mai gândiţi-vă la ceva… gândiţi-vă puţin câte picioare jegoase au purtat/probat încălţămintea ce o aveţi acum în picioare. Şi pantofii parcă nu-i prea bagă nimeni în maşina de spălat.

Despre insomnii şi număratul oiţelor albe.

Cică 30% din populaţie are probleme cu somnul. Insomniile sunt nu doar deranjante şi obositoare dar lipsa de odihnă te şi îmbolnăveşte într-un sfârşit.

Am avut şi eu insomnii de câteva ori în viaţă şi plăcut nu e deloc aşa că m-am apucat de citit în pat până mă lua somnul. Cu ocazia asta reduceam şi orele de stat în faţa monitorului. Dar am rămas fără cărţi (bune) aşa că am ajuns la numărat oiţe. Ştiţi în desene animate cum sar oiţe albe una câte una peste un gard? Eh, exact aşa mi le-am închipui şi eu. Am crezut că doar în desene animate au succes dar se pare că m-am înşelat. A doua oară nu am mai avut nevoie de ele (sper nici să nu mai trebuiască să găsesc modalităţi de adormit) dar sincer sunt curios daca vouă vi s-a întâmplat vreodată să numărat oiţe albe…

Mi se pare chiar şod.

Oare ce poveşti aţi scris voi, comentatorii mei?

Astazi am chef a merg sa cumpar flori sotiei. Trebuie sa fie de la “Teatru”. Am uitat ca nu am sotie!
Intru pe Facebook, sorb o cafea din oala de ceai cu manerul ciobit. Imi place sa simt mirosul de cafea in bucataria mica si sa ma gandesc la masinile ce trec rapid ca migurile de fiecare data cand un caine incearca sa fuga dupa rotile lor.
Imi este dor de zilele copilariei cand soarele imi era aproape si verde, de bucurie ca aveam libertate deplina.
De ce exist tocmai eu si amanta de jos?
Atunci cand eram in baie si s-a auzit un pleosc de la sapunul si sfoara de lângă ușă puse acolo pentru nevoi urgente ca sinucidere spontana sau masaj masochist, poate. Deci, atunci am hotarat sa uit de baschet si alte probleme care imi cresc pulsul. Destul, m-am enervat si imi desfac o bere rece.
E ora 7, am uitat rock-ul, incep stirile dar mi-e scarba sa tot aud cum Gigi face telemea de Pitzi pe care o halesc cocalarii astia.
Consider ca trebuia sa citesc o carte care inspira putin mai multa decenta decat nebunia ce e prezenta in fiecare actiune din jurul nostru.
Am pofta sa mananc o gogoasa cu dulceata acrisoara cu gem de prune. Dar destul cu atatea pofte, sa fac ceva util ptr mine. De exemplu as face sex cu sotia sefului de la Banca Romana si ulterior as fuma o tigare.
Sunt fericit ca traiesc in tara lui Papura Voda si ca nu am fost nevoit sa mor ptr. asa-zisa Revolutie.
Ma doare capul cand vad atata prostie dar sper ne trezim candva.
Soarele de afara imi inspira o zi buna de plimbare prin parcul unde vad copii jucandu-se.
Viata e frumoasa atunci cand sti ca cineva te iubeste cu adevarat.
In dimineata asta m-am trezit cu gandul la o farfurie de portelan sparta cand a sunat telefonul.
A venit weekendul asteptat de lunea… fraza îşi aşteaptă continuarea AICI.

Dacă nu v-aţi prins deja, frazele de mai sus sunt poveştile făcute de voi, cititorii mei. Fiecare a contribuit cu 3 cuvinte şi aşa a devenit o poveste. Puteţi în continuare realiza şi dezvolta poveşti în Colţul comentatorului. Este link în meniul din dreapta blogului deci îl puteţi găsi uşor… zilnic. Povestea nu se termină niciodată 🙂

De unde trimit flori online?

Băieţi, nu-i aşa că şi voi aţi uitat că luni e Ziua Roz aka Valentine’s Day / Ziua îndrăgostiţilor?

Nu faceţi pe indiferenţii că altfel o să ajungeţi să dormiţi pe preş, vă zic. Daţi-i măcar un buchet de flori, o cutie cu ciocolată şi o felicitare siropoasă. Ştiu, lenea e mare. Nici eu nu am chef de umblat prin pieţe după prostii dinastea aşa că intraţi repejor pe site-ul ăsta şi le puteţi comanda pe toate direct de pe net şi vor ajunge în faţa uşii ei, oriunde în ţară… chiar şi cu plata prin SMS ca să fie fiţa şi mai mare.

Trebuie să ţin neapărat minte site-ul ăsta. Simt că o să mă scoată din căcat la un moment-dat 😀