Lună: ianuarie 2012

Despre sistemul de sănătate privat

  • Sunt total împotriva unui sistem 100% privat. Într-o ţară în care plătesc taxe mi se pare cât se poate de normal să primesc maximul posibil atunci când intru într-un spital.
  • Sunt de acord cu spitalele private.
  • Aş vrea să pot alege între un sistem privat şi cel de la stat.

Dacă am bani, aş vrea să nu fiu obligat să plătesc un procent din venituri spre sănătate doar pentru a mă uşura de bani. Dacă sunt înstărit nici în ruptul capului nu aş intra într-un spital judeţean deci nu văd de ce l-aş finanţa. Aş vrea să am posibilitatea de a decide cine vreau să mă îngrijească, adică cui dau banii.

Acestea fiind spuse, vă îndem călduros să vedeţi documentarul Sicko făcut de Michael Moore în ’97. Sunt sigur că vă va schimba puţin percepţia asupra frumuseţii unui sistem de sănătate privat (SUA) în comparaţie cu ce se poate face printr-o gestionare bună a fondurilor (Franţa sau Anglia).
Continuă să citești Despre sistemul de sănătate privat

Arena Platos – lectii de snowboard

Anul trecut m-am dat ca prostu pe snowboard, cum mi-a venit mie. M-am pus pe placă şi mi-am dat drumul în viteză pe zăpadă. Mă cosideram deja un învăţăcel destul de bun pentru că ştiam să stau pe placă, puteam frâna atunci când era nevoie şi nici măcar nu mi-am rupt nimic pe pârtie.

Anul ăsta însă m-a luat Andy Fazekas la rost, mi-a pocnit peste frunte o privire de milă şi m-a urcat pe placă să-mi arate cum se Continuă să citești Arena Platos – lectii de snowboard

Să trăim pe NeVe

Nu-mi pot da seama de ce eu plătesc taxe. De ce dau 5,5% pe sănătate şi 222 lei lunar pentru pensia care şi-aşa probabil n-o voi primi niciodată. Nu-mi dau seama de ce tai facturi şi de ce dau 16% pentru orice ban primesc în schimbul muncii mele.

Cunosc persoane care trăiesc de când le ştiu pe NeVe. Nu au plătit niciodată taxe, nu ştiu ce-i aia să dea bani pentru sănătate sau pensie. Şi pentru aia, copiii lor merg gratuit la şcoală (exact în aceleaşi condiţii ca alţi copii), primesc îngrijire medicală, au lumină pe stradă şi le este curăţat trotuarul din faţa casei. Continuă să citești Să trăim pe NeVe

Vanessa Stoltz

Sibiancă de-a noastră, absolventă de colegiu Brukenthal, Vanessa Stoltz nu avea cu ce să iasă în faţă aşa că se laudă cu cea mai mică talie din România. Sau, în fine, o laudă alţiii că ea săraca n-a scos nici un cuvânt.

Vanessa Stoltz e o tipă cu perucă blondă şi 20 de ani, bikinei albi şi bube la poponeţ. Am căutat câte ceva despre studenta la ASE dar nimic. Internetul e gol în privinţa ei. Puteţi da pe mute video-ul de mai jos că altfel riscaţi să vă imbolnăviţi de la vocea atotştiutoarei Monica Tatoiu.
[UPDATE] Cu ce se laudă Vanessa pe Mess. Continuă să citești Vanessa Stoltz

În faţa presei

Aseară am fost la TV Sibiu, invitat de Andreea Bogdan. Dacă la începutul emisiunii ne făceam amundoi griji că nu avem ce vorbi o oră întreagă, iată că am făcut-o şi pe asta fără probleme şi dacă ne chinuiam probabil puteam s-o mai lungim încă o dată pe atât. Am vorbit despre de toate, începând de la blog şi Facebook până la cluburi arse, tigrii împuşcaţi şi politică.

Mi-am petrecut două ore din noapte să editez filmuleţul şi să las câte puţin din fiecare aşa că daţi play la video-ul de mai jos ca să nu simt că am lucrat degeaba 🙂 Continuă să citești În faţa presei

Posta Romana are angajaţi idioţi

Cred că suntem cu toţii de acord că Posta Romana e o companie care merge uşor spre faliment. Sau cel puţin aşa ar trebui.

Ca o continuare la articolui lui Visu, vă spun şi eu cum am aruncat câteva milioane bune pe serviciile Posta Romana. La sfârşitul lui decembrie am trimis câteva pachete prin ţară şi, neavând răbdarea să aştept după curier, m-am gândit eu în inteligenţa mea fantastică să încerc şi serviciile de la Posta Romana. În 2012 însă, pachetele au început să se întoarcă la mine. Continuă să citești Posta Romana are angajaţi idioţi

Prefer ca legea să nu fie respectată

Apropo de demolarea hotelului Histria din Constanţa, sunt sigur că nu s-a trezit nimeni peste noapte că e urât şi nu are autorizaţie de construcţie aşa că trebuie ras de pe suprafaţa pământului. Nu-i ca şi cum până acum nimeni nu l-a văzut, nici nu a apărut peste noapte. E o simplă răzbunare politică, cu siguranţă.

Evident că sunt de acord cu demolarea urâţeniilor ce-au distrus toate oraşele, fără excepţie, în ultimii 7 ani. Vreau să se respecte legea urbanismului. Construcţiile noi să fie construite astfel încât să se integreze perfect în zonă iar cele construite fără autorizaţie să fie demolate.

Există însă şi cazuri în care prefer încălcare legii. Continuă să citești Prefer ca legea să nu fie respectată

Câţi oameni am cuplat la viaţa mea?

E foarte fain să ai multe cercuri de amici. Se tot întâmplă ca ele să se intersecteze şi aproape de fiecare dată se lasă cu legăminte sufleteşti. Sunt mult prea mulţi oameni cărora le-am făcut cunoştinţă cine ştie prin ce împrejurare iar acum sunt cuplaţi sau mai rău, căsătoriţi.

Ceau, uite… prietenei mele îi place de tine, nu ai vrea sa faci cunoştinţă cu ea?

M-a întrebat o tipă acum vreo 11 ani. Nu o cunoşteam, nu m-am pus cu prietena ei dar s-a întâmplat să ne petrecem ziua împreună, să ne vedem iar după câteva zile, până a cunoscut un amic cu care ieri s-a căsătorit. Am aflat de pe Facebook 🙁

Tot ieri s-a întâmplat şi o chestie faină. Mult prea faină şi spontană. Am organizat prima cerere în căsătorie pentru nişte oameni pe care prea puţin îi cunoşteam. De fapt, nu-i cunoşteam deloc. Închipuiţi-vă cum stăteam eu ascuns într-un colţ de cameră atunci când a cerut-o, auzind tot felul de Continuă să citești Câţi oameni am cuplat la viaţa mea?

Cum să NU te comporţi pe Facebook

Azi am două exemple de cum să nu foloseşti Facebook-ul. O mamă perversă şi o firmă huligană.

  1. Din principiu nu ar trebui să publici pe net (mai ales pe Facebook) poze cu copila ta de 6 ani. Tot din principiu ar trebui să nu publici pe net poze cu tine dezbrăcată. Dar dacă pui poze cu tine dezbracată în acelaşi album cu copila ta de 6 ani e targic. Fetiţa fiind şi ea doar în chiloţi îmbrăcată. Continuă să citești Cum să NU te comporţi pe Facebook

Nu înţeleg muzicienii ăştia…

În mare parte, familia mea e de artişti. Unii o au cu desenul, alţii cu vioara sau pianul. Şi mă tot gândesc oare ce-o fi în capul nostru. Cu artele plastice e ok. Te angajezi apoi prin publicitate, îţi dezvolţi imaginaţia, te ajută. Dar muzica nu-mi dau seama de ce ai face-o.

O verişoară de-a mea a ajuns prin Canada la o şcoală bună, s-a căsătorit acolo şi îi doresc să nu mai calce prin România decât în vacanţe. Dar ştiu cât a tras pentru asta. Repetiţii zilnice de câteva Continuă să citești Nu înţeleg muzicienii ăştia…

Viaţa nu e dreaptă!

Am terminat arhitectura cu 5 ani în urmă aşa că zilele trecute s-a stabilit de-o întâlnire cu foştii colegi.

Eu niciodată nu am fost omul care să tragă la note mari. Îmi vedeam de treabă dar nu mă omoram cu învăţatul. Eram mai mult un student „de mijlocul clasamentului”. Preferam să merg la toate cursurile pentru ca la examene să-mi aduc aminte ce ne-a povestit proful. Aşa treceam examenele. Aşa am luat burse de studii jumate din cei 8 ani de studenţie.

În fine, nu despre asta e vorba. La arhitectură am avut o colegă care pica la majoritatea examenelor până a picat şi anul. A trebuit să repete un an din cauza notelor proaste. Ca să aflu că acum e Continuă să citești Viaţa nu e dreaptă!