Ofer recompensa pentru prinderea huliganilor

Ca sa distrugi rastelul de biciclete Biciclete Zilnica in halul asta iti trebuie vointa. Vointa si prostie.

Dupa cum le stiti, am facut rastelurile foarte solide special impotriva huliganilor de genul asta. Dar nu credeam ca voi trai sa vad chiar asa ceva. Cuvantul „nesimtiti” e unul minuscul pentru astfel de specimene care isi bat joc de munca altora fara pic de jena. Tocmai de asta vreau sa-i prind.

Ofer recompensa celor ce au informatii care sa duca la prinderea huliganilor care au rupt rastelul de biciclete din pozele de mai jos. Cand ajung in Sibiu ma voi ocupa sa depun plangere la Politie si sa caut filmari video din zona. Huliganii trebuie prinsi! O mana de ajutor din partea voastra e binevenita!

IMG850IMG852

Poze facute de Nelu pe Bdul. Mihai Viteazu.

Hai hui prin Muntenegru

O zi perfecta fara griji, fara ganduri… doar soare, apa si voie buna. E minunat in Muntenegru!! Diana Happy 🙂

Am descoperit o tara mica si frumoasa, cu jungla, al doilea cel mai mare canion din lume si munti ce se preling direct in marea calda. Vreme buna pentru august si preturi mai mult decat de bun simt. Pranzul (2 feluri de mancare, salata si paine…plus apa din partea casei atunci cand e cald afara) doar 3,80 euro iar o bere pe faleza costa 1 euro (2 euro la club). Da, in Muntenegru moneda oficiala e Euro chiar daca nu e in Uniunea Europeana.

Romanii pot ajunge aici doar cu buletinut, un drum Bucuresti – Budva facandu-se in 20-21 ore.
OLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERA

Cum mi-am petrecut o saptamana pe bicicleta

Sibiul pe bicicleta e acelasi ca atunci cand il parcurgeam in modul asta zilnic, dintr-un capat in altul. Putin mai periculos, ce-i drept, odata cu inlocuirea semafoarelor cu sensuri giratorii dar, trebuie sa recunosc, si soferii sunt mai atenti ca sa nu care-cumva sa dea peste vreun biciclist in trafic.

Bicicleta galbena de la I’Velo nu m-a surprins in nici un fel, o cunosteam deja dupa (probabil) zecile de ore in care am pedalat-o anul trecut. E lejera, putin nesuferita atunci cand trebuie sa urci dealuri nemaisfarsite dar prezenta prin toate colturile orasului. Pe oricunde am dus-o prin oras, am gasit surori de-ale ei prin trafic.

Oricum, frumoasa experienta de-o saptamana cu bicicleta galbena de la I’Velo.

Pont: Daca inchiriezi pana la 31 iulie o bicicleta din centrele I’Velo din tara, poti castiga o bicicleta. Detalii AICI.

ivelo (2)

Tratez invidia.

Asa cum spunea si Elena aici, nu-i chiar sanatos sa-ti faci prea multe planuri si sa analizezi indelung situatiile. Asa ca… imediat dupa ce am scris articolul cu pricina am deschis cateva pagini cu oferte de turism last minute si am ales-o pe cea mai ispititoare in acel moment.

Am verificat pe diagonala informatiile si am comandat pachetul de 7 nopti intr-un loc departat de Romania. Nu spun unde, o sa pun poze in cateva zile.

Stiu ca va plictisiti la munca asa ca am programat cateva articole pentru zilele urmatoare… ca sa va tin de urat. Hai, la munca!

flag

Sunt invidios!

Sunt invidios pe Bogdan Dăscălescu, sunt invidios pe băieţii ăştia doi, sunt invidios pe Elena Cîrîc, sunt invidios pe Ana Bulgăr, sunt invidios pe Timotei Rad…. pfuai, şi pe câţi mai sunt invidios că sunt în stare să-şi ia sufletul în mâini şi să zboare cât pot ei de sus pentru a-şi atinge visul. Iar eu… eu nu sunt în stare să mă decid unde să merg în concediu şi ajunge ca totul să treacă aiurea pe lângă mine.

bienala63

Cumpăr apartament. Rog inteligenţă.

De ceva vreme sunt în cautarea cuibuşorului de nebunii aşa că tot la o săptămână îmi petrec câteva ore răsfoind internetul după un apartament decent la un preţ realist. De apartamentele vechi (sau construite în perioada bum-ului imobiliar) nu te poţi atinge iar cele în construcţie, care parcă au un preţ cât de cât decent, nu-mi inspiră încredere.

Zilele trecute am dat peste un vis de mega-cartier cu 1200 de apartamente noi care însă… sunt în construcţie abia vreo 20. Altfel, preţul e frumuşel la 23950 euro apartamentul de 2 camere cu garaj şi toate finisajele.

Altfel spus, dacă aveţi idee de vreun apartament de vânzare în Sibiu pentru care vânzătorul acceptă barter cu banner pe blog :D, anunţaţi-mă. Doar să nu arate ca în pozele de mai jos, vă rog, că mă iau toţi dracii.

moldova2 23_121363909406moldova2

Doua reclame la apă minerală – una penibilă, alta genială

Întotdeauna până să încep să scriu articolul ăsta am avut impresia că am în faţă două reclame la două ape minerale diferite. Una penibilă şi alta care ar fi putut fi genială.

Dar uite că realitatea mi-a arătat nu doar că cele două spoturi fac reclamă la acelaşi brand de apă minerală dar mai şi fac parte dintr-o campanie comună… cu spirit tânăr. Aşa că au devenit ambele penibile.

Nu-i aşa că nu ştiţi mai nimic despre Amazonia?

Vă aştept la „Călător în lume” astăzi, 11 iulie 2013, ora 19:00, la Pardon Cafe Sibiu
Text scris de Dărămuş Ovidiu, invitatul de astăzi de la „Călător în lume”:

Cred ca am ajuns prea dependenti de tehnologie. Am avut ocazia sa constat pe pielea mea acest lucru in Amazonia, cand deconectarea a fost, alaturi de milioanele de insecte ce bazaiau in fiecare noapte, cea mai suparatoare problema cu care m-am confruntat. Obisnuit sa fiu online non-stop, atat pe internet cat si pe telefon si sa am vesnic posibilitatea de a initia un apel sau de a scrie un mesaj, mi s-a parut destul de dificil sa tai orice conexiune cu exteriorul pentru doua saptamani, locuind timp de mai multe zile intr-o locuinta amazoniana si apoi inca o saptamana pe o barca, alaturi de alti 50 de voluntari.

277841_412765332093937_1109326501_o

O ploaie marunta amplifica efectul de sauna. Larma orasului se amesteca cu glasurile calatorilor ce-si adresau saluturi in portugheza. Motoarele avionului erau de mult oprite, iar palmierii se incovoiau deasupra aeroportului in bataia furtunii. Ajunsesem in Manaus, capitala Amazonas, la capatul unui drum de aproape 36 de ore, in care strabatusem mai bine de 10.000 de km. De-aici si pana la capatul calatoriei mele urmau inca 5 ore cu barca.

Timp de doua saptamani am avut ocazia sa „gust” minunata cultura a Amazoniei, impartasind pe de-o parte problemele si provocarile care vin odata cu izolarea satelor lacustre pierdute intre nesfasitele brate ale Amazonului si afluentilor sai, dar in acelasi timp si veselia si energia unui popor latin.

473505_412772008759936_1344892936_o

Pentru a intelege Amazonia trebuie sa va inchipuiti in primul rand un ecosistem unde barca e principalul mijloc de transport. Vrei sa ajungi la cel mai apropiat vecin? Trebuie sa iei barca. Vrei sa mergi la magazin sa-ti faci cumparaturile? Desigur, vei pune cumparaturile in barca. Vrei sa mergi in satul vecin sau la cel mai apropiat oras? Iei barca cu motor. Vrei sa mai iesi si tu in jurul casei si sa dai o plimbare prin cartier? Ati ghicit, trebuie din nou sa iei barca, pentru ca altfel, ai plonja din casa direct in apa.

Afismic_Amazonia

In Amazonia nu exista tensiuni sociale. De ce ar fi? Pentru electricitatea pe care guvernul brazilian o furnizeaza incepand de prin anii 2000, locuitorii platesc doar o taxa anuala si pot consuma nelimitat. N-ai nevoie de prea mult gaz cand esti la ecuator, iar mancarea fie cade din copac, fie inoata in fluviul care te inconjoara din toate partile. Viata se desfasoara in ritmul ei, departe de ceea ce noi numim „civilizatie autentica”, cu ale noastre laptopuri, gadgeturi, WiFi la fiecare colt de strada sau scari rulante. Cate-un televizor ce ruleaza muzica latina isi arunca ecoul pana departe din loc in loc, iar unele institutii beneficiaza de-o conexiune antica la internet, care oricum nu e functionala 50% din timp, sau de aparate de aer conditionat, pentru a motiva elevii sa frecventeze cursurile. In rest, lumea socializeaza si traieste asa cum cu nostalgie numim noi din cand in cand „pe vremea noastra”.

3 lucruri despre Sibiu.

– Nicoleta Ioniţă de la Sibiu News este atât de îndrăgostită de Sibiu încât s-a mutat aici şi mi-a cerut să povestim despre înfrumuseţarea lui > articolul aici.

– Astăzi se încheie campania Sibiu Bike a celor de la Sibiu 100%. De la ora 18:00 ne vedem în Parcul SubArini (la stadion) pentru o tură cu bicicletele până în centrul oraşului. Am spus şi eu într-un interviu ce ar trebui să aibă un oraş pentru a deveni „bikefriendly” > interviul aici.

– Nu de mult, Asociaţia pentru Înfrumuseţarea Oraşului Sibiu (în frunte cu Răzvan Pop) a încheiat ediţia 5 a proiectului „Sibiu, oraşul copiilor„. Un excelent proiect pentru educarea copiilor în a-şi cunoaşte şi iubi oraşul. Proiectul e realizat alături de Biblioteca Judeţeană Astra şi, de data aceasta, finanţat de către Administraţia Fondului Cultural Naţional > site-ul proiectului aici.

– Mai jos, o ediţie specială a emisunii Raluca&Răzvan pe care vă invit să o urmăriţi:

O săptămână pe bicicletă

ivelo

Astăzi de dimineaţă am luat din cui geanta neagră din imitaţie de piele, am aruncat-o în coşul bicicletei galbene şi-am plecat la drum. Pentru o săptămână aşa mă veţi vedea prin oraş… cu o geantă neagră şi o bicicletă galbenă. Şi asta pentru că cei de la I’velo mi-au spus că, citez, „sibienii nu sunt încă obişnuiţi cu bicicleta ca mijloc alternativ de transport„, lucru cu care eu nu pot fi de acord.

Aşa că mă sui pe bicicletă şi caut bicicliştii sibieni, încerc pe două roţi toate giratoriile din oraş şi (sper că voi reuşi) voi face o vizită tuturor rastelurilor Bicicleta Zilnică.
Poţi închiria şi tu biciclete cu doar 3 lei/oră sau 15 lei/24h, online de aici sau, în Sibiu, de la Cazarma 90.

Ne vedem în trafic.

Cum a fost la Simply The Best – Povestea Naiului

Fără lipsă de modestie, e greu să mai rămâi impresionat după valul de evenimente din Sibiul anilor de după 2006. Pur şi simplu concertele sunt concerte, spectacolele spectacole iar organizatorii organizatori de-adevăratelea. Pentru România (vorbesc de spectacole făcute de români, pentru români, cu bani româneşti) credeam că le-am văzut pe toate. Şi totuşi, se pare că se poate şi mai mult.

povestea naiului
Foto: Sebastian Marcovici

Simply The Best – Povestea Naiului a fost ceva nou. Spectacolul în sine a arătat că poţi să stai pe-un scaun şi să asculţi un nai timp de mai bine de două ore… fără să caşti. Schimbul rapid de ritm şi genuri muzicale, pauzele între melodii foarte puţine şi scurte (exact aşa cum îmi place mie) şi invitaţii ce au dezmorţit fiecare, rând pe rând, scena, au făcut să fie unul dintre cele mai bune spectacole de anul ăsta din Sibiu. Ideea scenei rotative presimt că o să se preia de acum înainte şi la alte spectacole, ea reducând la aproape zero pauzele între melodii, formaţiile schimbându-se pe scenă chiar şi în timp ce se cânta (cel puţin o melodie şi-a schimbat stilul pe parcurs – jumătate a fost cântată pe ritm de muzică populară iar cealaltă jumătate pe ritm clasic, formaţia din fundal fiind schimbată în timp ce era cântată melodia).

Îmi place că în sfârşit nu mai tragem de timp să arătăm tot ce putem face… artişti ca Proconsul, Ozana Barabancea, Felicia Filip, Ionuţ Fulea au urcat pe scenă, şi-au făcut numărut de câte două melodii şi au plecat. Nici un minut în plus… artiştii centrali erau, totuşi, Radu Nechifor şi naiul lui.

Foto luate de aici: Ciprian Pascu (Yan Studios):

poze povestea naiului radu nechifor16 poze povestea naiului radu nechifor15 poze povestea naiului radu nechifor14  poze povestea naiului radu nechifor12 poze povestea naiului radu nechifor11 poze povestea naiului radu nechifor10 poze povestea naiului radu nechifor09 poze povestea naiului radu nechifor08 poze povestea naiului radu nechifor07 poze povestea naiului radu nechifor06 poze povestea naiului radu nechifor05 poze povestea naiului radu nechifor04 poze povestea naiului radu nechifor03 poze povestea naiului radu nechifor02 poze povestea naiului radu nechifor01

Prolog Red Bull Romaniacs 2013

Neputinţă. Ăsta este cuvântul ce mi-ar descrie mie foarte uşor ziua de ieri de la Red Bull Romaniacs (cel mai hard enduro rally din lume). Prologul mi-a arătat că aici nu e vorba doar de experienţă, motor bun şi dăruinţă ci (mai ales) de nervi de fier. Pentru cei ce nu au văzut live până acum nici un prolog Romaniacs, le explic fotografiile de mai jos spunând doar că unii concurenţi au stat minute bune printre buşteni până să-şi poată trece motorul pe partea cealaltă iar alţii au căzut efectiv în cap după o săritură ratată. Câteodată stai şi te întrebi cum de rezistă 4 zile de concurs în condiţiile astea…

Poze strânse de pe Facebook de la Ovidiu Matiu, PhotoVision, Octavian Constantin Pica, kumant.de photography şi încă câţiva ce au publicat pe pagina oficială Red Bull Romaniacs.

poze red bull romaniacs 201332 poze red bull romaniacs 201301 poze red bull romaniacs 201302 poze red bull romaniacs 201303 poze red bull romaniacs 201304 poze red bull romaniacs 201305 poze red bull romaniacs 201306 poze red bull romaniacs 201307 poze red bull romaniacs 201308 poze red bull romaniacs 201309 poze red bull romaniacs 201310 poze red bull romaniacs 201311 poze red bull romaniacs 201312 poze red bull romaniacs 201313 poze red bull romaniacs 201315 poze red bull romaniacs 201316 poze red bull romaniacs 201317 poze red bull romaniacs 201318 poze red bull romaniacs 201319 poze red bull romaniacs 201320 poze red bull romaniacs 201321 poze red bull romaniacs 201322 poze red bull romaniacs 201323 poze red bull romaniacs 201324 poze red bull romaniacs 201325 poze red bull romaniacs 201326 poze red bull romaniacs 201327 poze red bull romaniacs 201328 poze red bull romaniacs 201330 poze red bull romaniacs 201331

Comandă albumul Sibiu 3D

SIBIU 3D SIBIU 3D SIBIU 3D

De astăzi, albumul cu fotografii 3D ce vi l-am lăudat zilele trecute poate fi comandat şi online. Niciunde altundeva decât în shop-ul CeMerita, adică aici: http://cemerita.ro/shop/ si costa doar 35 lei.

Albumul conține un număr de 64 de fotografii din Sibiu, în format stereoscopic, ce vă permite să vedeți fotografiile în volum (3D). Fotografiile sunt realizate de fotograful Daniel Baltat pe parcursul a trei ani de zile.

Este o experienta unica descoperirea fotografiilor si un cadou excelent pentru iubitorii de Sibiu.

Albumul SIBIU 3D contine ochelari speciali pentru o vizualizare buna a fotografiilor.

Comandă-l de aici: http://cemerita.ro/shop/album-foto-sibiu-3d/

Mai avem medici în România?

Săptămâna asta medicii spun că ies să protesteze împotriva… nici nu ştiu exact de unde să încep. Ar putea protesta pentru atâtea lucruri încât ar fi mai scurtă lista cu aspectele pozitive din spitalele noastre… atunci când le găsim pe cele pozitive.

În urmă cu mai bine de-o lună am primit de la Consiliul Investitorilor Străini (via GMP PR) scrisoarea de mai jos (unii dintre voi o ştiţi deja pentru că aţi comentat-o înverşunat pe Facebook). Nu am putut-o comenta şi eu aici pentru că am trecut printr-o perioadă de câteva luni extrem de dificilă în care am cunoscut nenumărate spitale şi mult prea mulţi doctori. De multe ori m-am pus în faţa tastaturii pentru a mulţumi doctorilor dar am preferat să mă uit doar la medalia primită… fără să comentez. Asta pentru a nu înfige mai rău cuţitul în inima celor loviţi de soartă (citiţi articolul din link).

deprofesiemedic.ro

Nu am amintiri plăcute la fel cum nici medicii ce au rămas în România nu le pot avea. Câteodată mă uitam în ochii lor secunde în şir pentru a găsi sclipirea pentru care continuă să fie batjocoriţi zi de zi (. E o ruşine jicnire să faci facultate atâţia ani pentru a ajunge să-ţi plimbi mâinile prin corpul altora şi a reda viaţa celor fără de speranţă… într-un spital de genul ăsta:

poze spitale in romania14poze spitale in romania01poze spitale in romania02poze spitale in romania04poze spitale in romania05poze spitale in romania06Exif_JPEG_422poze spitale in romania09poze spitale in romania10poze spitale in romania11poze spitale in romania12poze spitale in romania13

Medicilor le este ruşine (pe bună dreptate) să-şi primească pacienţii în astfel de condiţii. Eu sunt gata să mă alătur lor într-un protest ce trebuie să schimbe balanţa bugetarilor, a salariilor şi a condiţiilor de muncă. Atâta timp cât unii bugetari primesc salarii de zeci de mii de lei, e de datoria noastră să-i plătim şi pe medici aşa cum se cuvine. Altfel rămânem noi cu noi aici şi vom muri pe capete fără ca măcar să ştim de ce. Aşa cum era să o păţesc  şi eu în urmă cu fix 8 luni, atunci când am fost diagnosticat de medicul de familie cu hernie iar a doua zi mi-a puşcat puroiul pe buric.
Mai avem medici în România?