Moartea ursului ar trebui să schimbe nişte lucruri

Sunt şocante imaginile cu împuşcarea puiului de urs de la Sibiu dar fără ele am trece din nou uşor peste încă un caz de incompetenţă. Pentru că am nişte întrebări şi aş vrea ca presa să fie suficient de „agresivă” până va afla toate răspunsurile, voi scrie aici nelămuririle şi eventual voi updata articolul pe măsură ce voi afla noi informaţii:

Eu vreau să ştiu doar atât:
1. Punctul de vedere al omului cu tranchilizant şi cum explică el de ce trebuie să îi mai plătim în continuare salariul din bani publici (este angajat al Grădinii Zoologice din Sibiu).
Asta pe lângă întrebarea ce dracu de tranchilizant foloseşte şi de unde îl cumpără. Mi-e teamă să nu fie un nou caz Hexi Pharma.
2. De ce zeci de oameni stăteau cocoţaţi la propriu pe urs, fluierându-l şi făcând gălăgie ca şi cum aşteptau ca acesta să vină liniştit în faţa lor, să se culce pe burtă pe asfalt cu labele la ceafă şi să spună „mă predau”. De ce nu s-a delimitat zona suficient de „la distanţă” pentru a nu agita ursul şi cine răspunde pentru coordonarea unor astfel de situaţii penibile în adevăratul sens al cuvântului. Atunci când vezi zeci de poliţişti, pompieri, jandarmi care fac poze în loc să găsească soluţii, e trist. Oamenii ăia nu aveau ce să caute acolo!


Mai încetăm şi noi cu „drepturile omului”?

Circulă pe net un clip cu o poliţistă locală din Sibiu ce probabil că s-a sesizat după ce a observat un minor cerşind. Cine locuieşte în Sibiu ştie că în ultima perioadă problema cerşetorilor este una super deranjantă. Până aici nimic anormal. Anormal este faptul că Facebookul a fost asaltat de comentarii super-jignitoare care o condamnă pe poliţistă pentru că „trage de copil” deşi ea îşi făcea treaba pentru care este plătită.

Ea oare nu este mamă?” este cea mai răspândită întrebare. Ba, tocmai, eu cred că poliţista locală este mamă şi tocmai de aceea nu poate sta deoparte când vede că acel copil este abuzat.

Să vă povestesc o întâmplare: în zona Parcului Astra îşi face veacul o femeie murdară ce îşi târăşte cei 3 copii după ea. Îi obligă să cerşească şi nu le dă de mâncare doar ce găsesc pe jos. Într-o zi treceau cu toţii pe lângă mine şi femeia a împins-o pe cea mică „ia cere-i la ăsta”. Evident că m-am înfuriat şi am spus că sun la protecţia copilului moment în care femeia a început să arunce după mine cu ce avea prin mână iar copilul a sărit să mă lovească strigând apoi încă 2 minute după mine şi înjurându-mă. Atunci mi-ar fi convenit să fie un poliţist local prin zonă ca să tragă de mamă şi de copilul ăla obraznic, să îi ducă frumos pe toţi până la secţie şi să rezolve odată pentru totdeauna problema acelei mame denaturate.

Probabil că în situaţia din filmare nu e un caz la fel de grav dar, oameni buni, este normal ca mama să fie legitimată şi să se controleze situaţia copilului. Dacă nu sunteţi de acord cu mine va trebui să vă întreb eu: „Voi ce fel de părinţi sunteţi?”

Şi vă zice toate astea un om târât prin tribunale cu nesimţire de o poliţistă locală.

Problema cartierelor Şelimbăr şi Cisnădie

Încet, încet, oamenii încep să îşi dea seama că Şelimbăr sau Calea Cisnădiei nu e chiar Sibiu şi că preţul mai mic al locuinţelor din cartierele-dormitor înseamnă şi înghesuială, drumuri înguste, parcări lipsă. Ca să nu mai spun de lipsa grădiniţelor, şcolilor şi spitalelor… că la lucrurile astea nu se gândeşte nimeni.

Oamenii ameninţă cu proteste la Sibiu pentru că în fiecare dimineaţă stau în coloană câte jumătate de oră ca să intre ca printr-o pâlnie în oraşul nostru, pentru că aici îşi aduc copiii la şcoală (de ce oare?) şi lucrează.

Să le spună, totuşi, cineva că protestele ar trebui să le facă în faţa primăriilor din Şelimbăr şi Cisnădie, nu la Sibiu, pentru că primarii de care aparţin au făcut ochii mari când au văzut banii suplimentari intraţi în conturile lor din taxe şi impozite şi au acceptat să elibereze autorizaţii de construcţie fără cap şi fără coadă. Au răsărit sute şi sute de case şi blocuri ce nu au drumuri, utilităţi şi… coerenţă urbanistică.

Pe partea cealaltă, Sibiul stagnează din punctul ăsta de vedere. Se construieşte câte puţin în Ştrand II, Câmpşor stagnează din cauza lipsei unui PUZ pe care Primăria Sibiu ar trebui să îl facă (mai degrabă decât să facă planuri de dezvoltare prin păduri protejate) iar în zona de Vest, prevăzută pentru dezvoltare imobiliară, doar un investitor a avut curajul să se avânte să construiască chiar şi în condiţiile în care Primăria a creeat o cale nouă de legătură cu oraşul şi a făcut linie specială de transport în comun.

Deci, ce să spun, viitorul sună bine… mai ales în condiţiile în care prevăd că tot din taxele sibienilor se vor rezolva şi problemele „cartierelor” Şelimbăr şi Cisnădie.

trafic