Pe 29 noiembrie am trimis prin Poşta Română 19 plicuri cu felicitări de Crăciun. Toate au fost trimise din Sibiu în Sibiu, nu mai departe. Unele aveau adresa de destinaţie la doar câţiva metri de Oficiul Poştal 1, acolo unde am lăsat plicurile la ghişeu.

Pentru că am avut la începutul anului o experienţă neplăcută, atunci când multe plicuri nu au ajuns la destinaţie, pierzându-se în neantul Poştei Române, de data asta am decis să le trimit pe toate cu confirmare de primire. M-am bucurat atunci când am văzut că fiecare plic are un cod de Track & Trace… dar bucuria a fost de moment pentru că este total nefuncţional.

Aşa că… a rămas doar să aştept să se întoarcă confirmările de primire. Pe ultima am primit-o astăzi, după mai mult de 3 săptămâni, în ultima zi lucrătoare înainte de Crăciun. Chiar dacă ar mai fi livrate felicitările în săptămâna următoare, este oricum prea târziu. Aşa că m-am decis să trag linie şi să vedem cât de eficientă a fost Poşta Română de data asta şi câţi oameni nu se vor bucura de surpriza ce le-am trimis-o înainte de sărbători.

• 19 scrisori trimise în 29.11.2016;
• 4 scrisori livrate în 05.12.2016;
• 5 scrisori livrate în 06.12.2016;
• 3 scrisori s-au întors înapoi. Una pentru că adresa era incompletă (lipseşte numărul apartamentului), chiar dacă am lăsat pentru contact şi numărul de telefon. Cu celelalte două nu ştiu ce s-a întâmplat;
• 1 confirmare de primire încă nu s-a întors la mine deşi ştiu că scrisoarea a fost livrată prin 14.12.2016;
• restul de 6 scrisori încă sunt „pierdute”. Nu ştiu pe unde sunt, nu le dau de urmă, nu am primit nici un semn că ar fi ajuns la destinaţie;
• Rată de succes: 53%;
• Scrisori pierdute: 32%.

Cu aşa cifre, să te tot numeşti Poşta Română şi să reprezinţi un popor întreg.

• Pentru început, citiţi aici ce scrisesem zilele trecute legat de traficul şi problemele parcărilor din Sibiu.
• Pentru a înţelege mai bine despre ce vorbesc mai jos, consultaţi lista de proiecte propuse prin Planul de Mobilitate (aici) şi planşele ce au fost făcute în susţinerea proiectelor (aici).

Atunci când am fost invitat la dezbaterea publică privind Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Municipiul Sibiu, mă aşteptam să fie cu totul altceva. În realitate, se pare că a fost o prezentare a proiectelor propuse de cei angajaţi să facă Planul ăsta pentru că, oricum, contractul lor este pe final şi trebuie să finalizeze rapid proiectul. Deci nu prea e timp de modificări, adăugiri şi schimbări de strategie.

Cu toate astea, lăudabilă iniţiativa. Dar, spre deosebire de participanţii la dezbatere care îl consideră un Plan vizionar, mie, dimpotrivă, mi-a lăsat impresia că e lipsit de îndrăzneală.

Proiect 1: Centura de Sud – cu semnul întrebării

Singurul proiect îndrăzneţ este centura de sud care, de altfel, este un proiect despre care se tot discută de 10 ani. Nu vreau să intru în detalii cu privire la introducerea traficului de pe centură printre blocurile din cartierul Valea Aurie pentru că până acolo mai e mult. Temerea mea este că oricum nu se va putea face centura pe traseul propus prin proiect.

Centura e propusă astfel:

• 60% pe teritoriul administrativ al Sibiului,
• 25% în Şelimbăr
• 5% Cristian
• 10% Cisnădie
  Dacă cei din Şelimbăr şi Cristian vor avea tot interesul să înceapă un astfel de proiect având în vedere numărul mare de noi locuitori în zona viitoarei centuri (care vor vota peste 4 ani)… ce interes va avea comuna Cisnădie să aloce din bugetul propriu 1,6 milioane de euro având în vedere că drumul ăsta nu îi ajută cu nimic? Niciunul!

Planul de Mobilitate nu propune şi alternative, nu vede soluţii pe termen scurt. Deşi centura e prevăzută pe aici, nici măcar nu se propune deschiderea de urgenţă şi amenajarea drumului de legătură între Calea Cisnădiei şi Calea Dumbrăvii pentru a crea o alternativă de intrare în oraş pentru cei din zona Calea Cisnădiei.

Ca să merg mai departe, lipseşte total în Planul de Mobilitate o variantă de centură provizorie pe str. Bieltz cu legătură cu Ştrand II-Valea Aurie continuând drumul, după Câmpşor, paralel cu calea ferată apoi făcând legătura cu Calea Poplăcii, ocolind astfel introducerea traficului pe străduţele din cartierul Tilişca. O astfel de variantă de circulaţie este obligatorie (cu sau fără Centura de Sud) pentru toţi cei ce lucrează în Zona de Vest şi locuiesc în cartierele Ştrand II, Tilişca, Valea Aurie, Hipodrom, Dumbrăvii, Calea Cisnădiei.

Cele mai minimale lucrări implică doar asfaltarea a 1 km. de drum de pământ (stradă propusă şi prin Planul de Mobilitate în Proiectul nr. 3) şi consolidarea unui pod dar, pentru că suntem în 2017, trebuie neapărat propus un drum demn de o centură, cu 2 benzi pe sens de mers, care să facă faţă atât traficului de tranzit cât şi unei posibile viitoare dezvoltări imobiliare în zona Câmpşor. Drumul ăsta ar lega practic toată zona cu viitoarea centură de Sud care ar avea ieşire şi spre cartierele Ştrand şi Turnişor, nu doar o singură ieşire spre Valea Aurie. Astfel, ar trebui investiţii pentru:

• lărgime segment drum existent (str. Bieltz) – 2 benzi – lungime 1 km.
• construcţie segment drum nou (Câmpşor) – 4 benzi – lungime 1 km.
• construcţie segment drum nou (paralel cu calea ferată şi legătura cu Valea Aurie-Calea Poplăcii) – 4 benzi – lungime 1,8 km.
• 2 poduri peste râul Cibin – lungime 0,3 km.

PUG Sibiu

Proiect 10: Parcări supraetajate – lipsesc chiar zonele cu probleme

Orice construcţie de parcări supraetajate (fie ele supra sau subterane) trebuie să vină la parchet cu o serie de măsuri de interzicere a parcării pe şosea ori printre blocuri, măcar în zona imediat învecinată acestora. Este lăudabil faptul că se propune construcţia de parcări supraetajate în zone de cartiere dens populate dar ce mă va face pe mine să nu îmi las maşina în faţa blocului, ca şi până acum? O parcare supraetajată va avea nevoie, pe lângă investiţie, administrare, întreţinere şi de securitate. Iar toate astea costă… de ce aş plăti abonament pe parcare dacă până acum totul a fost gratuit?

Aş propune concentrarea construirii de parcări supraetajate în zonele de cartiere în care sunt concentrate multe instituţii şi spaţii comerciale, acolo unde într-adevăr sunt probleme mari de parcare nu doar pentru locuitori ci şi pentru cei ce au treabă 1-2 ore în zonă. De ce lipsesc dintr-un astfel de plan Zona Dioda şi Mihai Viteazu?

Google Maps

În prima poză de sus arăt zona unde se propune construirea de parcaj subteran cu (o idee foarte bună) funcţiune de agrement suprateran iar în poza de jos este imaginea maşinilor parcate înghesuit în zona Mihai Viteazu, acolo unde nu se propune până în 2030 construirea unei astfel de parcări. Cam stranie alegerea zonelor unde sunt propuse viitoarele parcări, dacă mă întrebaţi pe mine.

Proiectele 11, 14: Transportul public – autobuzele electrice nu rezolvă managementul prost

Lăsaţi-mă să fiu sceptic cu privire la reintroducerea tramvaiului în Sibiu. Da, probabil că se vor găsi fonduri europene cu ajutorul cărora să se facă o asfel de investiţie dar nu văd cum ar putea rezolva o linie de tramvai problema mobilităţii. Nu este metrou (pentru care chiar eşti dispus să îţi laşi maşina acasă) şi nici nu văd vreo propunere clară de conectivitate cu restul reţelei de transport în comun. Pentru că, să fim sinceri, nu modalitatea de transport în comun este problema la Sibiu ci managementul prost.

Hai să luăm ca exemplu staţia de autobuze BOSH de pe Şos. Alba Iulia (o şosea extrem de aglomerată pentru că, practic, este singura variantă de intrare în Sibiu dinspre Zona de Vest pentru cartierele Turnişor, Ştrand, Ştrand II, Tilişca, Valea Aurie, Hipodrom, Cedonia, Calea Cisnădiei, Centru…):

www.tursib.ro

În staţia BOSH ajung în jurul orei 15:30 următoarele autobuze:

• autobuz 19 – ora 15:19 – următorul autobuz este doar peste 40 de minute
• autobuz 10 – ora 15:21 – circulă tot la 20 minute la ore de vârf
• autobuz 11 – ora 15:26 – circulă tot la 15 minute la ore de vârf
• autobuz 111 – ora 15:19 – următorul autobuz este doar peste o oră
• autobuz 112 – ora 15:26 – următorul autobuz este doar peste o oră
• autobuz 113 – ora 15:19 – următorul autobuz este doar peste o oră
• autobuz 114 – ora 15:19 – următorul autobuz este doar peste o oră
• autobuz 115 – ora 15:19 – următorul autobuz este doar peste o oră
• autobuz 116 – ora 15:26- următorul autobuz este doar peste o oră
• autobuz 117 – ora 15:26- următorul autobuz este doar peste o oră
• autobuz 118 – ora 15:26- următorul autobuz este doar la ora 23:26

Glumiţi? 11 autobuze circulând deodată în acelaşi sens şi ne mai mirăm că e traficul greoi? Scopul nu ar trebui să fie îngrămădirea unei fabrici întregi într-un singur autobuz, oamenii s-ar împărţi şi ar pleca unii mai devreme, alţii mai târziu cu 5 minute, dacă li s-ar oferi ocazia asta.

De ce nu se fac 4-5 centre de legătură în diferite zone ale oraşului, unde călătorii să poată schimba cu uşurinţă autobuzul spre destinaţia spre care merge. În locul celor 11 autobuze ce circulă în coloană şi fiecare merge în alt colţ al oraşului, mai bine s-ar propune să circule 1-2 autobuze la interval de 3-5 minute, autobuze de legătură până în zona stadionului Voinţa (de exemplu) iar de acolo fiecare călător să schimbe autobuzul cu un altul care să îl ducă acolo unde are nevoie. Bineînţeles, asta ar însemna ca toate autobuzele să circule tot la maxim 5 minute (nu la distanţă de o oră, cum circulă acum) şi biletele să fie valabile 60 de minute, indiferent câte mijloace de transport schimbi în ora asta de valabilitate.

Nu am văzut în Planul de Mobilitate nici un studiu, propuneri sau măcar exemple de management bun din ale oraşe ale Europei, modele ce le-ar putea eventual prelua Primăria Sibiu. 10 autobuze electrice cu siguranţă nu vor rezolva nici o singură problemă de mobilitate. Nu astfel de propuneri neimportante (pentru mobilitate) ar trebui să ofere nişte consultanţi serioşi ci soluţii concrete de rezolvare şi dezvoltare a sistemului public de transport.

Proiectele 13, 19: Am parcare la marginea Centrului Istoric dar ce m-ar face să las maşina acolo?

De asemenea, traseul mini-autobuzelor propus nu mi se pare că este un răspuns pentru o problemă tot mai mare a Sibiului ce trebuie neapărat rezolvată – legătura cu zona zero a oraşului (Pţa. Mare, Pţa. Mică).

www.sibiu.ro

Prin acelaşi Plan de Mobilitate se propun parcări supraetajate în zonele Pţa. Unirii, Pţa Cibin, str. Ocnei, Pţa. Gării dar din aceste locuri nu se propun modalităţi rapide de transfer spre Pţa Mare. Legăturile pietonale nu sunt de ajuns pentru a mulţumi locuitorii oraşului care, în aceste condiţii, îşi vor lăsa maşina tot sub Podul Minciunilor sau pe trotuarul de pe str. Mitropoliei. Parcarea paralelă cu bordura nu va fi afectată în zona centrală, în continuare se vor păstra parcări pe toate străduţele devenite cu sens unic, inclusiv pe trotuare. În condiţiile în care oricum nu am nici o legătură (mini-autobuz sau tramvai de mici dimensiuni) cu zona ultra-centrală, niciodată nu îmi voi lăsa maşina la gară pentru a face încă 30 de minute dus-întors pe jos, voi căuta să parchez în continuare până în buza biroului.

Nici turistic nu îi văd vrea mult utilitatea mini-autobuzului, el netrecând prin zone tradiţional turistice ci pe şosele populate doar de maşini. Practic, nu e nimic nou, este traseul vechiului mini-autobuz propus în 2007 din care, însă, s-au scos zonele cele mai importante: str. Filarmonicii-Tipografilor-Cetăţii respectiv str. Turnului-Faurului-Ocnei. Faptul că prin traseul nou propus, mini-autobuzul circulă într-un Inel Central, nu ajută cu nimic. De la gară oricum aveam autobuz până în zona teatrului iar de la parcările de la Pţa. Cibin şi de pe str. Ocnei propuse, autobuzul circulă în sens invers decât ar fi interesaţi şoferii ce îşi lasă aici maşinile.

Trecând peste inutilitatea mini-autobuzului electric pe acest traseu, trebuie neapărat propuse nişte legături rapide de la parcările nou create până în zona Pţa. Mică altfel parcările vor fi construite degeaba.

Proiect 20: Park&Ride. Idee bună dar inutilă

Ideea unor parcări la intrările importante în oraş este una ce ar putea funcţiona cu o strategie bună. Să luăm exemplul perioadelor foarte aglomerate cu turişti în care zona centrală a oraşului este sufocată la propriu de maşini parcate şi pe ultimul petec de trotuar (poze foarte concludente, aici).

Printr-o atenţionare foarte bună cu multe panouri led şi semne clare cu ajutorul cărora turiştii sunt informaţi de imposibilitatea parcării maşinilor în zona centrală, s-ar putea ca mulţi dintre aceştia să decidă să parcheze la intrarea dinspre Bucureşti, Alba-Iulia ori la coborârea de pe autostradă din cartierul Terezian. Cu un transport în comun foarte bine pus la punct (care să funcţioneze mult mai des în astfel de perioade turistice), eventual cu transferul gratuit de la parcare până în centrul Sibiului, oamenii vor fi convinşi să nu mai caute câte o oră un loc de parcare în buricul satului. Pentru că pur şi simplu nu va merita.

Revin, ideea unor parcări de tipul Park&Ride este foarte bună dar nu aşa cum este ea propusă în Planul de Mobilitate. Aici, consultanţii propun astfel de parcări destinate locuitorilor din Şelimăr şi Cisnădie care, spun ei, ar trebui să plece de acasă cu maşina, să conducă maxim 500 de metri apoi să îşi lase maşinile în parcările nou construite de unde să îşi continue drumul de câţiva km. cu transportul în comun. Acum stau şi mă întreb: de ce aş pleca cu maşina pentru câteva sute de metri pentru a mi-o lăsa într-o parcare nesigură? De ce aş plăti un abonament pe o astfel de parcare când, dacă tot vreau să merg cu transportul în comun până la serviciu, aş putea pur şi simplu să merg pe jos până la autobuz şi maşina să mi-o las liniştit în faţa casei?

Scuzaţi-mă că sunt aşa de tranşant dar e total ilogic tot ce se propune prin Planul de Mobilitate cu aceste parcări. Pentru a funcţiona, trebuie să gândim aceste parcări pentru un altfel de public, nu pentru locuitorii ce au domiciliul lângă parcare. Oferiţi-le turiştilor în primul rând şi abia apoi sibienilor.

Avem probleme, ne trebuie soluţii

Din Planul de Mobilitate propus lipsesc câteva puncte foarte importante:

1. Lipseşte viziunea şi propunerile consultanţilor cu privire la sensurile unice. Primăria Sibiu are în acest moment strategia de a implementa cât mai multe sensuri unice, inclusiv în cartierele mărginaşe, pe străzile puţin circulate şi printre blocuri, pentru a facilita relizarea de parcări pe carosabil. Străzi cu două sensuri au devenit cu sens unic pentru a realiza parcaje pe ambele părţi ale drumului dar această strategie îngreunează foarte mult traficul auto pe bulevardele principale. Practic, în acest moment, cu toţii suntem OBLIGAŢI să ne înghesuim pe aceleaşi bulevarde în lipsa altor variante de trafic. Sensurile unice nu mai oferă conducătorilor auto posibilităţi multiple de a ajunge din punctul A în punctul B, toate străzile mici revărsându-se în aceleaşi bulevarde şi, astfel, realizându-se ambuteiaje la orele de vârf.
   S-a făcut vreun studiu în acest sens? Sunt propuneri de reintroducere de dublu sens ori măcar stoparea implementării sensurilor unice în tot oraşul?
2. Zona Piaţa Unirii este una foarte importantă, aici construindu-se în viitorul apropiat teatrul şi centre de conferinţe, devenind în viitor cel mai important pol cultural al Sibiului. Planul de Mobilitate trebuie să vină cu mult mai multe studii şi propuneri, nu doar cu amenajarea pasajelor deja existente şi realizarea unei amărâte de treceri de pietoni la nivelul şoselei. Ah, da, se mai propune şi scoaterea parapeţilor de beton de pe mijlocul şoselei. Serios? Unde sunt studiile cu privire la impactul unui posibil pasaj subteran auto în zonă? Unde sunt recomandările cu privire la importanţa parcajelor real dimensionate încă din faza de proiectare ale acestor noi clădiri ce vor a se construi aici?
3. Problema traficului aglomerat în zona Shopping City a apărut încă dinainte să existe vreo construcţie rezidenţială în zonă. În weekend şi perioadele sărbătorilor se crează ambuteiaje grave de către cei ce merg la cumpărături, din cauza infrastructurii subdimensionate. Haideţi să nu facem aceeaşi greşeală şi în Sibiu. Construirea noului mall din zona gării nu ridică deloc probleme de mobilitate consultanţilor angajaţi pentru a gândi strategia Sibiului până în 2030. Asfaltarea unei străzi şi amenajarea a două pasaje pietonale nu sunt de ajuns. Legătura zonei Ţiglari-Guşteriţa cu restul oraşului se face acum doar pe podul gării ce este cu o singură bandă pe sens. Strada Viitorului, foarte îngustă şi departe de zona noului mall, nici nu o putem lua în considerare ca variantă de trafic. Cum rezolvăm problema ambuteiajelor a mii de maşini ce vor veni la cumpărături şi distracţie trei zile pe săptămână… în mijlocul oraşului?

Textul ăsta e scris după ce am început să pun pe hârtie câteva observaţii cu privire la Planul de Mobilitate, observaţii aşteptate de către consultanţi până în data de 15 decembrie 2016 pe adresa de email contactmobilitate@sibiu.ro. Observând că am compus un adevărat document cu texte şi poze, m-am decis să îl public aici, pe blog. Titlul articolului nu este însă unul foarte bine ales, propunându-mi aici să ofer şi soluţii acolo unde am găsit probleme, nu doar să demontez unele proiecte incluse în Planul de Mobilitate.

Dacă veţi parcurge şi voi documentele propuse de către consultanţi, ar fi bine să le trimiteţi observaţiile acum, nu să vă întrebaţi în anii următori de ce se construiesc parcări supraetajate în cartierul Ştrand ci nu pe Mihai Viteazu, de exemplu.