Acasă la Danone


Şoc! Ăsta e cuvântul ce-mi descrie cel mai bine trăirile ce le experimentez acum, după vizita la fabrica Danone. Chiar şi după câteva zile sunt încă în şoc. Şoc şi puţină mâhnire. Nu pentru ce am văzut acolo ci din cauza reacţiilor oamenilor cu privire la vizita noastră acasă la Danone. Cu toţii au strigat după noi şi ne-au arătat cu degetul de parcă ne-am fi îndreptat spre o bază atomica Al-qaida şi noi aveam menirea de a convinge lumea că nişte monştri cu trei capete ce mănâncă copii sunt de fapt zâne venite din paradis. Atâtea reacţii negative, nefondate, îndreptate către un brand nu am văzut niciodată până acum. Şi mă întreb de ce toate astea.

Sincer, nu mă aşteptam să aud atâtea poveşti care şochează de-a dreptul orice om întreg la minte şi cu un gram de conştiinţă. De la veşnica poveste cu E-urile s-a ajuns până la SF-uri de genul gândaci pisaţi pentru colorarea iaurturilor cu fructe, aracet sau praf de oase în locul laptelui, folosirea unor bacterii extrase din fecale de animal sau din flora vaginală şi multe altele de genul.

Eu nu sunt pus aici pe post de militant pro-Danone şi nici nu cred că se aşteaptă cineva să mă costumez în medic atotştiutor pentru a vă înşira, cu liniuţă, 10 motive pentru care merită să mâncaţi Danone. Deci nici n-o voi face. Ce pot însă să vă spun e faptul că e prima oară când am intrat într-o fabrică în care am avut acces total absolut oriunde am vrut. Ni s-au dat nişte căşti wireless cu ajutorul cărora auzeam explicaţiile iar noi puteam merge oriunde, puteam fotografia şi filma orice. Fără frica faptului că am putea vedea ceva în neregulă, fără spaima concurenţei şi a furtului de informaţii. Aşa că m-am plimbat cât am putut de mult şi am văzut asta:

Şi pentru că am avut acces la mult mai multe informaţii faţă de ceilalţi consumatori Danone, am în faţa mea acum un pahar de plastic cu etichetă verde pe care scrie Activia – cereale integrale, miere şi nuci. Iaurtul ăsta este produs de Danone în fabrica din Bucureşti, exact cea din care mă întorc eu acum, de pe strada Nicolae Cânea nr. 96, sector 2. Paharul ăsta conţine 125g de iaurt cu miere, nuci, cereale integrale, cu Bidifus ActiRegularis şi 2,8% grăsime.

Îl întorc şi citesc aşa: lapte pasteurizat, cereale (orz, grâu, tărâţe de grâu) 1,2%, miere 0,7%, stafide 0,6%, nuci 0,4% (cu adaos de arome), zahăr, lapte praf, fermenţi selecţionaţi de iaurt, ferment Bifidus ActiRegularis, nu conţine conservanţi. Cerealele, mierea, stafidele, nucile, zahărul şi laptele praf cred că ştie fiecare de unde vin. Laptele pasteurizat este doar lapte fiert, fermenţii* de iaurt am impresia că sunt selectaţi tot din laptele natural, pentru o mai bună păstrare a iaurtului finit. Laptele, dacă vă întrebaţi, este adus din toată România (vedeţi aici harta), zilnic peste 20 de tone. Cât despre Bifidus ActiRegularis eu nu vă pot spune nimic. Tocmai de asta vă trimit la documentul ştiintific publicat sub egida Societăţii academice ştiinţifice American Society for Microbiology, la pagina 380, în tabel, la punctual 3. Acolo scrie că Bifidobacterium animalis subsp. lacti provine din Yogur.
Deci iaurt 🙂

Şi să nu credeţi că o firmă mare cum e Danone poate să-şi permită să nu scrie pe ambalaj toate ingredientele. Că dacă ar face-o, cu siguranţă ar fi distrusă după primele teste reale.

Ştiaţi că:

  • În 1908, Elie Metchnikoff publică lucrarea „Câteva observaţii asupra laptelui fermentat”  care explică beneficiile iaurtului şi a culturii de Lactobacillus bulgaricus în tratarea tulburărilor intestinale
  • În 1919, Isaac Carasso decide să producă iaurt, folosind culturi de fermentare de la Institutul Pasteur, şi creează marca Danone. Iaurturile erau vândute în farmaciile din Barcelona, cu recomandarea medicului
  • În 1923, Colegiul Medicilor din Barcelona aprobă în mod oficial iaurtul ca „un aliment natural benefic sănătăţii
  • În 1999 se lansează pe piaţă primele produse fabricate în fabrica Danone din Romania – Natural, Delicios, Natural de baut
  • Danone România are 580 angajaţi, 69 ferme partenere, 16 puncte de lucru, 10000 clienţi

* Folosirea fermenţilor pentru producerea unor alimente datează înca din anul 10.000 înainte de Hristos. Aceştia au fost descrişi într-o lucrare ştiinţifică pentru prima dată în anul 1908 de savantul rus Elie Metchnikoff, acesta observând o speranţă de viaţă crescută la poporul bulgar care, datorită consumului de produse lactate fermentate (iaurt), aveau la acea vreme cele mai multe persoane peste 100 de ani (Metchnikoff, 2004).

Acestea sunt informaţiile aflate cu ocazia vizitei în casa Danone.
Eu vi le-am expus, de digerat le digeră fiecare aşa cum ştie şi poate.


12 comentarii la „Acasă la Danone”

  1. Tari de tot glumele cu gandacii de bucatarie, aracetul, praful de oase s.a.m.d., chiar nu le-am auzit pana acum :D.

    Buna intrebarea referitoare la ura pentru danone…si totusi sunt printre cei care nu agreeaza marca…nu stiu de ce, poate au reclamele prea stupide (vezi faza cu „activ in interior se vede la exterior”)…sau poate ca pur si simplu pare mult prea sintetic cu toate aromele acelea cu care e „imbogatit”.

  2. Eu cred ca este natural..si mananc danone delicios cu capsuni si activia de vreo trei ani-sunt sanatoasa,nu am murit…peste tot sunt hateri…Dar la cipsurile alea de 2 bANI cu paprica si gust de pui nu comenteaza nimeni…???sau MC-donld s care chiar ca au 1000 de Euri…eh alea va plac…merg cu bere??

  3. E oarecum de asteptat ceea ce se intampla… Toate acuzatiile… Cand ai cea mai mare cota de piata, toti ceilalti comploteaza impotriva ta. Poate poate pica gigantul.
    Anyway, eu il mananc cu placere si reprezinta prima optiune de achizitie.

    Off. Mi se pare sau apare si Ioana Rozsaunu in filmulet?

  4. Şi eu mîncam într-o vreme Activia, apoi am trecut pe alte iaurturi iar de cînd am descoperit iaurtul ăla asemănător celui grecesc, de la Lidl, m-am fidelizat! 🙂
    Dar, foarte interesante datele oferite de tine, habar n-aveam că marca Danone există de atîta timp! Mi-ar fi plăcut o vizită în fabrică.

  5. @ Orin
    si… „Danone” vine de la numele de alint al copilului doctorului Isaac Carasso, fondatorul fabricii, pe care il chema Daniel Carasso. Daniel Carasso a murit acum cativa ani, la 104 ani.

    @ Roxi
    aşa am simţit şi eu acolo 😀

  6. @ Diana: n-am mancat in viata mea de la mcdonalds…de chipsuri m-am mai atins, de multe ori…si inca n-am murit 😀

Dă-i un răspuns lui Ce Merita Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.