Asta mă enervează pe mine la prezentările de modă… muncă mult prea multă pentru doar câteva secunde pe catwalk. La teatru piesa se repetă, la film rulează de zeci de mii de ori, la prezentările de modă însă totul se termină brusc, rămânând doar poze, filmări şi poate laude. Spectacolul nu se poate repeta săptămânal.
Hai să n-o mai lungesc atât cu abureli, în mare Feeric III a fost un spectacol de prezentări de colecţii de modă (mai reuşite sau mai puţin reuşite), o prezentare de costume de baie ce se găsesc în magazine gen Dumbrava, muzică live, multe pregătiri, catwalk-ul suspendat (după mine, cea mai de lăudat idee a showului), multă lume pe margine venită să vadă modelele, mai puţine fitze printre invitaţi decât anii trecut (probabil frigul i-a ţinut în case, neputându-şi etala pantalonii albi şi pantofii din piele de şarpe de cal, alturi de o pitzi tunată).
În continuare, părerea mea despre colecţii (mulţumesc mult lui Ovi Sopa pentru fotografii):
Antonia Giurgiu
Se vede că Antonia vine din lumea modei, a fost şi ea model, probabil i-a plăcut să prezinte dar nu a fost mulţumită doar cu atât. Vrea să facă parte din lumea modei nu doar ca un „accesoriu”, ca o tipă mai mult sau mai puţin dezbrăcată după care toţi se uită salivând, aşteptând momentul în care se împiedică pe catwalk. Vrea să meargă mai departe, a făcut ceva progrese de ultima oară de când am văzut-o în postura de creatoare, dar mai este mult până departe. Nu ştiu, încă nu e pe gustul meu. Nu are destul curaj.
Lucian Rusu
Colecţia lui Lucian am aşteptat-o mult. Am văzut în vară începutul ei şi am rămas foarte plăcut impresionat, deşi eram conştient că ar trebui mai multă originalitate. După mine, noile piese au adus un minus, mă aşteptam la mult mai mult. Materialele folosite parcă nu au mai fost aşa bine alese (sau cel puţin aşa am văzut de la depărtare) şi ideea de personaje nu a mai fost bine pusă în evidenţă. De la costume populare (influenţa ţinutelor prezentate în vară, regăsite şi aseară) acum a trecut la drumul spre Londra, deşi influenţele londoneze nu au fost prea multe (ca să complic mai mult povestea, Lucian ştiam că vrea să se îndrepte spre New York, nu spre Londra). În fine…
În orice caz, într-un timp foarte scurt s-a ridicat mult (şi cu ajutor, nu chiar singur aşa cum spune el pe la tv) iar faptul că a încercat să impună şi un mic spectacol pe catwalk, cu ajutorul modelelor (care nu doar au defilat anost), îmi spune că poate face treabă pe viitor. El e mai pe gustul meu: îndrăzneţ, organizator de eveniment din propria prezentare. O prezentare după mine ar trebui să fie mult mai mult decât nişte simple schiţe pe o foaie de hârtie şi croirea unor haine.
Ca să revin la Lucian… totuşi, pe viitor, puţin mai multă originalitate şi nu aşa mult John Galliano.
Anca şi Silvia Negulescu
Am auzit multe despre cele două surori de la Iaşi dar până aseară nu le văzusem live. Mi-au plăcut mult cele trei ţinute minimaliste de la Soirees de la Mode, din vară, nişte haine bune de pus într-un film despre viaţa din 2050. Exact pe gustul meu.
Din păcate, la Feeric şi-au schimbat total viziunea şi au venit cu ţinute mai purtabile. Totuşi plăcute. Fain realizate, culori potrivite şi toată colecţia gândită unitar. Nu am prea descoperit eu care a fost treaba cu Africa şi savana din prezentare, dar hai să zicem că puteam găsi influenţe de acolo.
Fetelor, vă rog, pentru mine, dezvoltaţi colecţia de la Soirees de la Mode.
Agnes Toma
Despre Agnes Toma nu am prea multe de spus. Cine o cunoaşte, o cunoaşte. Pe mine la prezentări de modă mă atrage imaginaţia designerului, showul colecţiei în sine, noutatea, îndrăzneala. Vreau să fiu uimit, să treacă emoţii prin mine. Pentru haine de magazin… mă duc în magazin să le pot studia de aproape şi în detaliu. Să nu fiu înţeles greşit… Agnes Toma e un nume în moda românească, tocmai de aia nu am ce comenta… o cunoaştem cu toţii deja.
Sfat pentru Mitichi: lasă te rog pilele, showul făcut în familie pentru familie. Dacă vrei într-adevăr să fie plăcut şi apreciat Feeric, nu-l mai face doar pentru a-ţi mulţumi cunoştinţele şi pentru a avea motiv să-ţi inviţi colaboratorii la un pahar de şampanie. Pasul mic l-ai făcut anul ăsta… la anul sper să văd mai multă deschidere.