Am închis. Vă rugăm reveniţi.


Ceva nu-i în regulă.

Ceva nu-i în regulă cu blogul ăsta. Nu ştiu exact ce, niciunul din cei întrebaţi nu mi-a dat un răspuns clar aşa că e cazul să mă îndepărtez puţin pentru a-mi da singur seama. Sunt prea implicat şi asta nu mă lasă să văd totul în ansamblu. M-am hotărât să nu mai scriu pe blog. Măcar pentru o perioadă, până îmi voi da seama dacă are rost să continui, până voi decide ce voi face pe viitor.

În ultima lună am scris articole împins mai mult de la spate pentru că Diana s-a transformat peste noapte din „toată ziua numai cu blogul” în „vreau să te citesc şi la 50 de ani”. Asta doar pentru că i-am spus că renunţ. Alţi doi oameni ştiu decizia mea şi niciunul nu mi-a dat un motiv clar pentru ce ar trebui să continui aşa cum o fac acum.

Îmi place să fiu blogger.

În ultimii ani am scris cel puţin un articol/zi. Concediile le-am petrecut cu laptopul în braţe. De când am hotărât să renunţ la orice job, mi-am dedicat pe puţin 70% din timp doar bloggingului. Mi-am schimbat total viaţa pentru a scrie pe blog, pot spune că 70% din prieteni şi amici sunt alţii decât în urmă cu 2 ani, toţi cunoscuţi datorită blogului. Sunt un M-lister cu acte în regulă, am scris noaptea la 4:00, dimineaţa la 5:00, în maşină sau în vârful muntelui, ca orice blogger care se respectă. Nu am umblat chiar toată ziua cu rucsacul de 8 kile în spate şi cu aparatul foto la gât dar cred c-am făcut totul aşa cum trebuia făcut. Şi poate tocmai de asta am uitat că trebuie să socializez mai mult în offline, acolo unde există feedback direct, decât în online.

În jurul blogului există o comunitate formată. Mi-aţi demonstrat-o în repetate rânduri şi vă mulţumesc încă o dată pentru asta. Mi-ar fi plăcut să comentaţi mai mult, să fiţi mai activi la vedere dar, uitându-mă în spate, poate nici eu nu aş fi făcut-o. Nu vă las, voi reveni, cândva, cu o decizie şi vom continua împreună pe calea onlineului. Nu pot de pe acum să vă spun dacă blogul ăsta va fi la fel ca până acum sau dacă va fi un blog cu articole publicitare scrise, de obicei, din suflet dar cert e că nu voi da cu piciorul muncii ce am depus-o în ultimii ani. A fost mult prea frumos pentru a fi doar o perioadă din viaţă. Nu voi fi atât de tranşant cum sunt alţii. Nu mă supăr pe nimeni şi voi fi în continuare blogger, de asta sunt absolut sigur.

Ce am vrut şi ce-am făcut

Parcă mai ieri am dat viaţă comunităţii bloggerilor sibieni, atunci când nimeni nu credea că e posibil şi toţi mă considerau nebun. Şi uite că am reuşit, ne-am cunoscut, ne-am plăcut, am făcut nenumărate lucruri faine împreună dar, nu ştiu de ce, am ajuns de unde am plecat. Am crezut în proiectul ăsta cu toată inima şi am tras cu dinţii de comunitatea asta locală dar, cred, e cazul să mă dau doi paşi în spate şi să văd dacă ceea ce am vrut să facem am şi reuşit. Nici la asta nu voi renunţa. Poate doar vom schimba tactica. Rămâne de văzut ce se vrea.

Deocamdată mă voi concentra asupra proiectelor ce le-am pus pe hârtie în ultimul timp. Sunt multe şi faine. Majoritatea au legătură cu blogul, bloggerii şi onlineul dar trebuie gândite în amânunt în offline. Încep să cred că nu sunt mulţumit de blog tocmai din cauza muncii mele mult prea concentrate pe online. Sau, poate, nu fac eu ceva bine şi nu-mi dau seama.

Proiectele pentru care am bătut deja palma le vom realiza, staţi liniştiţi. Invitaţiile ce am spus că le onorez în calitate de blogger, la fel, nu au de suferit. Totul va decurge ca şi până acum doar că nu veţi mai citi nimic aici pe blog. Tocmai ce-am şters şi articolele programate. Dar, scuzaţi-mă, acum voi stinge laptopul. Atâtea mii de ore l-am privit în ochi dar, sincer, nici măcar nu ştiu cum arată închis.

Am închis. Vă rugăm reveniţi.


8 comentarii la „Am închis. Vă rugăm reveniţi.”

  1. Da recunosc ca am zis ca nu mai suport atata blogareala….dar nici chiar asa..:( unde imi mai savurez eu cafeaua??? Si eu imi pun unele intrebari despre ,,lumea blogarilor,, nu am raspunsuri…Eu stiu ca tu cand iti pui ceva in minte e ramane..de data asta sper sa te mai gandesti dude:*

  2. Hmmmmmmmm….Ok…ai nevoie de o pauză….aşa am înţeles. Aşa rămâne! Mai mult decât meritată. „Dezamăgirile” legate de „comunitatea” bloggerilor sunt şi ele de înţeles, având în vedere investiţiile pe care le-ai făcut. Şi nu mă refer la investiţiile materiale aici.
    LA capitolul ăsta ar trebui să ştii că ai reuşit ceea ce ţi-ai propus, chiar dacă AZI pare că „am ajuns de unde am plecat”.
    Poate la modul general este valabilă afirmaţia, dar cu titlu particular nu este. Nu în ceea ce mă priveşte 🙂
    Eşti doar în vacanţă! Aşa rămâne!
    Enjoy, BUT GET BACK SOON!

  3. Ba, revino-ti, ce naiba. Eu n-am inteles nimic din postarea asta. Adica, de fapt, de ce renunti la ceva la care ai muncit foarte tare si care ti-a adus atatea satisfactii? Ca nu pricep. Mcar mai fa un post explicativ.
    Pricep doar ca te-a dezamagit comunitatea. Asa, si? La Timisoara era cea mai faina comunitate din tara si amu ia-o de unde nu-i. Se intampla. Tu nu trebuie sa renunti. Daca renunti, confirmi atitudinea lor.
    Ia mai lasa prostiile!

  4. Sună ca un plan bun! E bine să te mai rupi de lumea asta virtuală din cînd în cînd! Succes în ceea ce vei face!

Dă-i un răspuns lui Teo Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.