Mi-am luat tricoul galben, m-am pregătit sufleteşte pentru o înfrângere la scor, mai aştept doar ora începerii meciului. Atmosfera va fi cu siguranţă demenţială şi sper că jucătorii vor face tot posibilul să joace măcar astăzi baschet. De la antrenor nu mai cer nimic. De jucat poate ar juca şi el, ar da un slam, o pătrundere pe dreapta… dar de făcut schemele victorioase mi-e greu să cred că o să le facă.
Mi-e dor de comentariile fumătorilor din pauză aşa că azi o să ies şi eu pe holuri ca să asist. De strigat mai greu, pentru că am probleme cu gâtul, dar nu promit că voi fi cuminte la adresa arbitrilor. Iar pe Cuic trebuie să-l înjur măcar o dată.
În rest, acelaşi om liniştit 🙂 pe care-l cunoaşteţi.
[EDIT] Se pare că au înţeles.