Blogger de Sibiu


E aproape sfârşit de 2011 şi, uitându-mă în urmă, văd că viaţa mea se schimbă de la an la an, acum fiind probabil mai mult blogger decât orice altceva. Sau poate blogprenor.

Primul pas în lume

În 2010 am încercat să fiu pionul ce face prima mutare pe tabla de şah a blogosferei sibiene aşa că am început cu o campanie comunitară, în forţă, doar pe blogurile sibiene. Nu se mai făcuse aşa ceva până atunci aşa că mi-a fost puţin teamă de ce-o să iasă. Era nevoie de 20 de bloggeri care să scrie cel puţin două articole pe săptămână despre o personalitate a sibiului. După 6 luni am putut trage linie cu succes. Campania a fost preluată în absolut toată presa judeţeană, cu televiziune şi radio partenere. În plus, a fost premiată la RoBlog Fest 2011 la categoria Comunicare si Social Media – cea mai buna campanie pe social media (locul 3, imediat după branduri internaţionale gigant, noi având buget zero de la început până la sfârşitul campaniei) şi a fost desemnată Cea mai buna campanie de mobilizare in comunitate la Gala pentru Supervoluntari Sibiu, bătând atunci arhicunoscutul proiect „Let’s Do It Romania” Sibiu.

Începuturile

Fără pic de modestie, acela a fost punctul în care a început să se contureze o comunitate sibiană de bloggeri. Nu a trecut mult până la primele proiecte împreună, realizate în numele bloggerilor. Teve şi presă scrisă, eram pretutindeni cu diverse proiecte. Cu toate astea, faptul că jobul de pe vremea aia îmi mânca multe resurse şi timp, am lăsat bloggerii sibieni din mână. Am crezut că merge şi aşa. Am continuat să scriu zilnic pe blog (aşa cum o fac din prima zi de CeMerita) dar nu mai făceam parte dintre bloggeri. Nu mai eram în pâine. S-a încercat la momentul respectiv chiar şi înfiinţarea unei asociaţii sub umbrela căreia să lucrăm legal (Organizaţia Naţională a Bloggerilor din România) care s-a dus dracului din cauza diferenţelor de opinii dintre cei trei ce şi-au dat cu semnătura la Tribunal. Actele au ajuns acum pe masa mea pentru a o înscrie, în sfârşit, la Finanţe. După care, cu mare părere de rău, o voi închide definitiv (asta dacă nu cumva o vrea altcineva).

Blogul, 1st job

La începutul lui 2011 am renunţat la salariul frumuşel, maşină de firmă şi avioane particulare şi am luat-o pe calea bloggingului. Nu a trecut mult timp şi Bobby Voicu mi-a întins o mână, m-a luat cu el prin ţară şi, datorită lui, am cunoscut oamenii ăia pe care până mai ieri doar îi citeam. A urmat Tag the Flag şi #prinSibiulmeu (proiect cofinanţat de Primăria Sibiu), Webstock, prinBucureştiulmeu şi Cluj Brands Tour, Redescoperă România şi multe altele.

Iar acum am în mână 22.000 lei, bani câştigaţi cu blogul, dintr-un singur foc. La anul am câteva proiecte faine, prin lumea largă, deja finanţate de companii care au încredere în mine şi, tot la anul, bloggerii sibieni vor învăţa despre blogging de la Zoso, vor cunoaşte organizatori de evenimente şi se vor pune la aceeaşi masă cu oamenii de afaceri de la care trebuie doar să ia banii.

Cum?

Sunt departe de a fi un om vorbăreţ şi sociabil. Mi-e practic imposibil să arăt oamenilor respectul şi prietenia mea atunci când le stau în faţă, sunt tăcut şi nu mă dau în spectacol. Nu ies cu nimic în evidenţă atunci când merg la evenimente de online dar îmi văd de treabă şi muncesc mult. Iar acum pot spune că Bobby îmi va fi mereu la suflet, Chinezu mi-a dat încredere, Manafu m-a inspirat, Piticu mă distrează, Crivăţ mă hipnotizează cu poveştile lui, VisUrât şi Denisuca îmi vor fi mereu prieteni.

Cât priveşte noile valuri de bloggeri care să întărească primul pluton, ele există. Eu văd bloggerii în jurul meu, la Cluj, Baia Mare, Timişoara… dar, aşa cum spune Nebuloasa, cel mai probabil nu vor face lucrurile la fel ca A-listerii ăia mari, răi şi cu trafic mult din vremurile noastre. Ăştia micii vor face lucrurile altfel, aşa cum ştiu ei mai bine. Dar le vom face.

Articolul ăsta lung şi plictisitor se datorează Bogdanei.


5 comentarii la „Blogger de Sibiu”

  1. Da eu ca nevasta pot sa zic cu mana pe inima ca de la inceputul anului ai fost blogger full time:)…ai nenorocit scaunu de la birou de la atata stat:D

  2. Felicitari! A fost greu la inceput dar acum presupun ca nu regreti munca depusa. Din ceea ce ai scris pot spune ca esti un om ambitios, care se tine de treaba. Mult succes pe viitor!

Dă-i un răspuns lui Decameron Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.