Ce fac eu? Să consultăm check in-urile…

Săptămâna trecută cred că mi-am înnebunit prietenii de pe Facebook pentru că am dat check-in în aproape toate locurile prin care aveam treabă. Până şi pe mine m-am disperat la un moment-dat dar am vrut să fac un studiu (ce pompos sună) în legătură cu ce şi cum fac eu în două zile normale. Evident că check-inul mi-a fost cel mai la încemână pentru a nu uita lucrurile importante.

• Prima zi mi-am început-o primind de la avocat ultimele update-uri în legătura cu procesele ce le-am intentat împotriva Tea Spot Cafe Sibiu şi impicit lui Cocieru Alexandru, aşa-zisul manager devenit peste noapte project manager al ceainăriei. Spuneam mai demult aici pe blog că încerc să-l ajut şi că organizez acolo diferite evenimente, în plus de asta l-am ajutat pe acest stimabil Cocieru Alexandru cu nişte bani (nu nişte bani ci multe mii de lei) pentru că era în budă, lucru pe care evident că-l regret acum. S-a dovedit că de la început a avut intenţia să mă înşele, aflând apoi de la cunoscuţi de-ai lui că se pare ca nu sunt primul şi probabil nici ultimul om înşelat de acest puşti prefăcut şi fără scrupule. Am auzit ca şi Tea Spot-ul l-a deschis împreună cu un partener căruia i-a dat apoi cu flit. În fine, viaţa merge mai departe şi aşteptăm deciziile judecătorilor. De două luni de când a început toată procedura, Cocieru de la Tea Spot doar a tras de timp, ba că nu a primit hârtia de la executor deşi semnase de primire cu două săptămâni înainte, ba a declarat în instanţă că încă nu şi-a găsit avocat pentru a amâna procesul deşi pe mail îl pune întotdeauna în cc. pe avocatul Sebi Vasiu, ba că, ba că… Ce să facă şi el dacă altceva mai bun nu poate?
• Apoi am umblat pe la şcoala Regina Maria şi Colegiul Octavian Goga unde am avut un proiect foarte fain cu Teodor Tulpan, primul român pe Everest. Fane le-a povestit copiilor cum e să ai un „Everest” al tău pe care îl poţi cuceri dacă îţi doreşti cu adevărat, cum e să petreci mai mult timp căutându-ţi un ţel şi încercând să-l atingi, cum e să îţi doreşti mai mult. Întâlnirile le-am continuat a doua zi la Colegiul Andrei Şaguna, din nou la Regina Maria iar joi am fost chemaţi încă o dată la Goga, atât de impresionaţi au rămas elevii.
• Am început organizarea primei ediţii din acest an Tag the Flag în Târgul de Crăciun Sibiu. Anul trecut a ieşit ceva fenomenal, în vară au luat parte aproape 90 de concurenţi la singurul concurs plin de adrenalină în genul Amazing Race, aşa că am hotărât organizarea în colaborare cu Târgul de Crăciun unei ediţii şi în acest an. Eu spun că nu e cazul să mai aşteptaţi, trebuie să vă căutaţi câţiva parteneri de echipă şi să vă înscrieţi pe site-ul tagtheflag.ro pentru concursul din 16 dec. din centrul Sibiului.
• Am făcut câteva drumuri pe la Spitalul Militar, acolo unde dr. Sora Daniel încă mai are grijă de mine şi după mai bine de o lună după operaţie. Încă nu mi-am revenit complet, să vedem ce spune doctorul după ce mă consultă astăzi.
• Baletul nu a fost nici el uitat. Dacă tot am fost partener media pentru spectacolele din acest sfârşit de an susţinute de către Teatrul de Balet Sibiu, am mers şi eu să văd spectacolul Spărgătorul de Nuci.
• Am fost şi la două spectacole la dingurul festival de magie din ţară ţinut la Teatrul Gong. A fost frumos dar spectacolele sunt destinate doar copiilor.
• Am participat la o întâlnire între ONG-urile sibiene şi instituţiile locale din Sibiu pentru a pune la cale o strategie de colaborare mai eficientă şi pentru a învăţa unii de la alţii ce trebuie să facem pe viitor pentru ca proiectele noastre să fie şi în interesul instituţiilor.
• Într-una din zilele astea în care mi-am urmărit activitate prin check-inuri pe Facebook am tras o fugă şi până la Mediaş, acolo unde am fost speaker la Mediaş Blog Awards. Parteneri şi pentru deplasarea asta au fost tot prietenii de la Autonom rent a car, evident. Cu ocazia asta am aflat şi că Autonom are la Sibiu 82 de maşini pentru închiriat. Enorm de multe, nu mă aşteptam la un număr aşa mare.

Ar mai fi fost câteva întâlniri dar cred că deja e suficient de mult pentru a vă face şi voi o idee despre ce înseamnă la mine două zile obişnuite de muncă. În sfârşit dovada că nu stau chiar toată ziua în faţa calculatorului 😀