Viaţa e frumoasă aşa cum e. Da, o mai fi şi perioade mai grele, mai enervante, mai răutăcioase cu tine, mai obositoare, mai pline de rahat. Dar de ce să ne umplem timpul cu gândul la ele?
„Ce norocoasă sunt !” îmi spunea Diana mea aseară. Nu a avut cea mai fericită copilărie, nu a avut cele mai bune prietene, nu trăieşte în cea mai frumoasă ţară, nu are cel mai bun serviciu (de fapt, nu mai are deloc), nu învaţă la cea mai bună şcoală şi pe departe cu cele mai bune profesoare… şi totuşi, îşi trăieşte viaţa aşa cum vrea.
De ce să se streseze că nu are de lucru? Banii se fac, mâncarea se mănâncă.
De ce să se îngrijoreze că nu are unde locui? Are familie, are prieteni, are… curaj.
De ce să se plângă de faptul că nu are geanta Luis Vuitton? E buna şi aia mişto de când avea 14 ani, readusă la viaţă.
De ce să stăm închişi în casă doar pentru că am rămas amundoi şomeri? Băgăm piciorul… asta e o ocazie de a călători prin lume. Doar avem timp liber…
Hai să fim mai destinşi, mai relaxaţi. Doar o viaţă avem şi, la bătrâneţe, ar fi bine să povestim copiilor aventurile noastre frumoase, nu cât de jmecheri eram în cartier, nu câţi bărbaţi cu bani am avut în tinereţe. Nu banii sunt importanţi, nu luxul e scopul în viaţă. Degeaba le obţii, dacă viaţa ta a fost de căcat.
Ăsta e felul nostru de a fii – liberi! Indiferent…
Ar trebui să încercaţi şi voi. Dar doar dacă sunteţi pregătiţi, pentru că e ca un drog puternic. Libertatea e un sentiment de care cu greu te dezobişnuieşti. Sau cel puţin, dacă voi nu aveţi curaj, lasaţi-i pe alţii să-şi trăiască plăcut viaţa! Într-un final, vor avea şi bani mai mulţi ca voi. Pentru că i-au făcut aşa cum şi-au dorit.