Anul ăsta era să nu ajung la Transilvania Tatto Expo din cauza unei albine neliniştite. Am tras de piciorul meu înţepat cât am putut şi am dat în ultima zi de festival o raită pe la tatuatori ca să aflu secretul anti-celulită mult căutat de către femei – tatuajul.
Atmosfera a fost mult mai relaxantă şi plăcută faţă de anii trecuţi, atunci când aveam impresia că nimeream în mijlocul unui clan de oameni în negru. De data asta însă parcă nu am mai simţit că-i deranjez, totul a fost mai deschis spre publicul larg. Locaţia şi concertele mai puţin underground au făcut probabil să am senzaţia asta.
E mare lucru să poţi să creşti de la an la an o astfel de convenţie de… tatuaje.
ti-as lasa un comentariu dar imi e frica sa nu ma injuri
@ alexandru
huh?