De ce nu vreau sa fiu mort


Multe reactii dure la articolul de azi dimineata. Ma asteptam sa sara lumea in sus dar nici intr-atat incat sa primesc amenintari si unfriend pe Facebook si, poate, in viata reala.

Nu vad de ce m-as explica pentru ce am spus. Din orice unghi as privi, tot la parerea pro-incinerare raman. Sa spun si de ce:

  • prefer sa-mi donez organele daca tot sunt mort. Astfel, macar o familie va fi mai fericita;
  • prefer sa nu fiu batut in cuie intre patru scanduri, la 3m. sub pamant;
  • prefer sa stau aproape de cei dragi, in casa mea, in loc sa fiu ingropat singur intr-un loc infiorator, pe un camp;
  • atunci cand familia s-a impacat cu ideea ca nu mai sunt, prefer sa fiu liber si sa zbor.
  • prefer sa-i stiu pe cei dragi ca merg mai departe, nu sa ma planga ani in sir si sa fie mereu tristi;

Dar fiecare moare cum vrea si cum crede ca e mai bine. Eu vreau sa fiu dus, nu sa raman in viata celor din jur ca o piedica in a merge mai departe. Vlad are şi el dreptate.


9 comentarii la „De ce nu vreau sa fiu mort”

  1. Total de acord! Daca pot sa ajut pe cineva prin ceea ce a mai ramas „viu” in corpul meu de ce sa nu o fac. Decat in pamant mai bine cenusa aruncata in mare…

    Tata avea o vorba… „3 zile tine rasul si 3 zile tine plansul”. Mereu am zis ca e nu e chiar asa…Din pacate viata si-a reluat cursul si nu zic ca au fost doar 3 zile insa o data cu trecerea timpului incepi sa te gandesti o ora pe zi nu 24/24 la cei care nu mai sunt fizic langa noi. Daca as fi stat 10 ani zi de zi cu gandul la el, viata mea ar fi fost ridicola si nu cred ca el ar fi vrut asta.

    Si da, prefer sa nu se planga dupa mine…Sunt vesela si optimista asa vreau sa fie si oamenii de langa mine atunci cand nu voi mai fi printre ei sa ii sustin!

    Dar, sa vorbim si de lucruri mai pozitive :). Seara faina sa ai!

  2. sunt de acord cu primul tau „prefer” ala cu donarea de organe
    estul nu stiu daca ma mai intereseaza, pentru ca odata mort… intelegi tu

  3. Tocmai te-ai lovit de mentalitatea „ce-i vechi e bun, ce-i nou e rau”.Cred ca cei mai multi au fost deranjati de asta: „Şi-aşa e o prostie să mergi o dată pe an să plângi pe-o piatră sub care locuiesc doar râme şi gândaci.” .Stiu ca se spune ca o persoana care a murit, traieste inca prin ceea ce a lasat in urma, dar se pare ca unii se rezuma doar la oase. Sustin incinerarea.Prefer sa onorez memoria unei persoane care s-a dus, decat sa ma mint ca ceea ce a ramas acolo sub pamant inca reprezinta ceea ce a fost.

  4. Ms ca ma aprobi 😀
    Foarte misto cele 4 idei punctate si chiar putin filozofice. Sunt curios cati din „grupul ostil” le vor intelege 😀

  5. Daca citesti o carte despre tipuri de personalitati, o sa-ti dai seama de ce i-ai suparat pe unii/pe multi, si de de ce unii/multi nu inteleg ce ai vrut sa exprimi.
    Un exemplu, daca-mi permiti, ar fi: „Cum sa-i intelegi pe ceilalti intelegandu-te pe tine insuti”.
    Daca ar fi sa rezum cartea, nu te astepta ca toti sa gandeasca precum tine, si nici tu sa gandesti ca ceilalti – personalitati diferite, si-aici chiar ca nu ai ce sa faci; poate doar sa aiba toata lumea aceleasi cunostinte despre (si aceeasi intelegere a) tipurilor de personalitati.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.