Orașul.

📩 Oʀᴀșᴜʟ. #24

📩 Oʀᴀșᴜʟ. #23

📩 Oʀᴀșᴜʟ. #22

📩 Oʀᴀșᴜʟ. #21

  • Zgârie-norii Manhattan-ului (cel mai îngust zgârie-nor din lume, cea mai înaltă clădire rezidențială din lume, Cel mai scump apartament de locuințe vândut vreodată)
  • De ce s-a ajuns aici? SUA nu are reglementări cu privire la înălțimea clădirilor.
  • Recent, Primăria Sibiu a aprobat un mega-cartier ce înglobează trei turnuri de 14 etaje.
  • Turnurile (neterminate ale) Sibiului

📩 Oʀᴀșᴜʟ. #20

  • De ce e Sibiul frumos: firmele pe fațadă
  • Wall of Shame vs. branduri ce au respect față de oraș
  • Reclame ce fac deja parte din istoria sibiană
  • Ce spun Regulamentul de Publicitate și Regulamentul de Urbanism?
  • Documente necesare pentru obținerea Autorizației de Construcție în vederea amplasări unei firme pe fațadă
  • Recomand: JUNE
  • Link spre newsletter: www.cemerita.ro/Orasul17

📩 Oʀᴀșᴜʟ. #16

  • Ce se mai vinde prin Sibiu? Am vizitat Târgul Imobiliar de la Sibiu (Green Hill, Garden City Residence, Valetta Park)
  • Sibienii cred că este foarte importantă îmbunătățirea planificării și controlului asupra noilor dezvoltări imobiliare
  • Link spre newsletter: www.cemerita.ro/Orasul16

    📩 Oʀᴀșᴜʟ. #15
    • Liceul de Artă, Sibiu (trecut, prezent, viitor)
    • Liceul de Artă a trebuit să își mute toate orele de instrument/muzică la Filarmonica de Stat Sibiu (informație în exclusivitate)
    • Proiectul noului Liceu de Artă (povestea, proiectul)
    • Investițiile Primăriei Sibiu în infrastructura educațională.
    • Primăria Sibiu nu se învață minte: povestea Smartbau Construct SRL
    • Cum se face în alte părți? Exemplele Cluj-Napoca și St. Gallen (Elveția)
    • Link spre newsletter: www.cemerita.ro/Orasul15
    • Informații preluate de către presă:
      – Turnul Sfatului: Din cauza igrasiei, elevii de la Liceul de Artă vor studia la Filarmonică

    • 📩 Oʀᴀșᴜʟ. #14
    • Pasajul subteran de la “Bulevard” (ideea, proiectul, execuția)
    • Ce-am pierdut odată cu modernizarea pasajului pietonal
    • Ce proiecte s-au realizat cu bugetare participativă
    • Prețul locuințelor în Sibiu – te sperie, nu alta.
    • Unde se va ajunge cu prețurile? Comparații de prețuri la 6 luni distanță
    • Atenție la ce cumpărați (Exclusive Living Boema)
    • Link spre newsletter: www.cemerita.ro/Orasul14

    • 📩 Oʀᴀșᴜʟ. #13
    • Patrimoniul național… încotro?
    • Îndepărtarea lui Ștefan Bâlici de la INP – contestată de specialiștii în domeniu
    • Codul Patrimoniului Cultural – în dezbatere publică
    • Cine salvează monumentele istorice?
    • TransylvaNET – Federația pentru Patrimoniul Transilvănean: HERITAS – Fundaţia Transilvană pentru Dezvoltare Integrată, Protecţie și Revitalizare a Patrimoniului Cultural (Sibiu); Mihai Eminescu Trust (Sighișoara); Asociația Monumentum (Alțâna, jud. Sibiu); Asociația Împreună Pentru Dezvoltarea Comunității – AIDC (Brașov); Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu (AIOS)
    • Link spre newsletter: www.cemerita.ro/Orasul13

 


  • 📩 Oʀᴀșᴜʟ. #11
  • Promenadă pe Bdul. Victoriei (ce înseamnă mobilitate multimodală și care sunt avantajele)
  • Exemple din alte țări: Belgia, Danemarca, UK
  • Ansamblul Agora, Cisnădioara
  • Vecinătățile în satele săsești din Transilvania;
  • Link spre newsletter: www.cemerita.ro/Orasul11

Continuă să citești Orașul.

Digitalizarea României: o glumă proastă! Studii de caz Cluj, Sibiu, Brașov.

Supărat pe cât de prost merge treaba online, deși în anii trecuți aceleași sisteme erau funcționale, trebuie să scriu asta pentru că am impresia că e un haos atât de mare în instituții ce se consideră digitalizate încât riscăm să încetățenim niște sisteme disfuncționale din start. De când cu pandemia, toate instituțiile primesc documentații prin multiple platforme, pe site-ul propriu, pe email… de nimeni nu mai stie ce mai funcționează și ce nu.

Luăm doar trei primării, exact primăriile considerate cele mai digitalizate din România și ce apar permanent pe la tv și în ziare cu proiecte și idei de digitalizare: Cluj, Sibiu, Brașov (ce conform unui studiu al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Univ. Babeș – Bolyai din Cluj Napoca, sunt cu mult înaintea altor orașe din România din pctul. ăsta de vedere). Continuă să citești Digitalizarea României: o glumă proastă! Studii de caz Cluj, Sibiu, Brașov.

Bucătar dupa ureche – ce am gătit alături de Chef Florin Dumitrescu

După Micutzu, Like One, robotul Sophia sau Șerban Pavlu (vezi aici video) era cazul ca cei de la LIDL să mă invite și pe mine să gătesc la indicațiile Chef-ului Florin Dumitrescu. De fapt, copiind ce face Florin Dumitrescu la indicațiile unui responsabil cu aruncatul cu ochiul în tigaia Chef-ului.

Practic, în Caravana „Bucătar după ureche” eram despărțit de Chef de un paravan. Eu nevăzând ce se pregătește pe partea cealaltă și neștiind rețeta, am fost obligat să ciulesc urechile și să ascult indicațiile: pune pastele la fier, incinge tigaia cu ulei de măsline, aruncă bacon-ul în tigaie și amestecă pentru a nu se arde, desparte albușul de gălbenușul a două ouă și pregătește-le pentru a le arunca peste pastele ce tocmai le-ai amestecat cu bacon-ul. Pune apă de la paste în tigaie și fierbe așa până se evaporă… da, am încercat să gătesc niște paste carbonara ce nu mi-au ieșit pentru că nu am stins focul imediat după ce am adăugat gălbenuşul în tigaie. Dar mulțumitor au fost la gust, deși dacă am încercat rețeta asta pentru prima oară în viață. Dacă ar fi avut curajul să le guste, pun pariu că Chef Florin Dumitrescu mi-ar fi dat un cuțit pentru a mă transfera în bucătăria lui :))

Echipa LIDL invită oamenii să gătească „după ureche” alături de Andrei Aradits și Chef Florin Dumitrescu. După edițiile din București, Iași și Cluj, această caravană este prezentă și în Sibiu în 16 și 17 iunie 2018, apoi pe litoral. După experiența avută astăzi, mi-am dat seama că oricine poate găti o rețetă aparent sofisticată, semnată de un Chef, dacă aceasta este tradusă simplu, prin indicații verbale. Asta, bine-înțeles, dacă indicațiile sunt corecte și complete… pentru că altfel te trezești că nu stingi focul la timp și rezultatul este o omletă cu paste, nicidecum paste carbonara 🙂

Episoadele din show-ul interactiv „Bucătar după ureche” le puteți vedea aici: www.surprize.lidl.ro/bucatardupaureche

Top 10 restaurante din Sibiu

Zile și Nopți a lansat campania Top 10, prin care își propune să facă un clasament al locurilor de ieșit din casă în 18 orașe din România. Campania durează până pe 28 februarie, iar cei care votează pentru locurile lor preferate pot câștiga 10 vouchere iabilet.ro a câte 100 de lei fiecare, o bicicletă și… pam pam! un city break la Paris.

Pentru a participa la concursul Zile și Nopți (link aici), trebuie să faci propriul top și să spui ce restanurante, pub-uri, cluburi, cafenele, și festivaluri merită să stea pe podiumul celor mai tari din orașul tău.

Top 3 restaurante din Sibiu

  1. Old Lisbon este un restaurant ce trebuie neapărat pus pe lista oricărui turist, mai ales pentru meniul zilei foarte bun și accesibil (21 de lei două feluri de mâncare la alegere, salată, desert și băutură). Deci, dacă vrei să încerci o supă portugheză de cartofi chorizo, supă cremă de sfeclă, escalop de porc cu sos de piper verde, inele de calamari pane, salată Coleslaw, salată de fructe sau ștrudel cu măr, Old Lisbon e foarte aproape de Piața Mare – pe str. Tg. Peștelui nr. 4.
  2. Hochmeister este un restaurant micuț foarte aproape de Piața Mare, în Piața Schiller. Pe lângă faptul că arată foarte bine, mâncarea e și ea gustoasă și prezentabilă. De obicei, aici mănânc pulpă de rață cu varză roșie, orez și sos de portocale. Un punct în plus și pentru papanașii fierți tradiționali.
  3. La Cuptor este un restaurant unde te poți retrage în liniște și vara, la o terasă micuță în curtea interioară din Piața Dragoner, la un minut de cum cobori pe sub Podul Minciunilor. La Cuptor îmi place de obicei să mănânc la recomandarea chelnerului și până acum niciodată nu am regretat. De mâncat toate felurile, inclusiv desertul 🙂

Alte restaurante la care îmi place să merg în Sibiu sunt: Hermania (str. Filarmonicii), Max (str. Ocnei), Kulinarium (Piața Mică), Wien Cafe (Piața Huet), Jacobs Grillhouse (Calea Dumbravii), Jules Bistro (str. Mitropoliei).

Dacă locuiești în București, Cluj, Timișoara, Iași, Brașov, Sibiu, Galați, Pitești, Tg. Mureș, Arad, Baia Mare, Bacău, Brăila, Piatra Neamț, Bistrița, Oradea, Focșani sau Roman, completează până pe 28 februarie formular de pe www.zilesinopti.ro/top10 iar în 5 martie stai cu ochii pe pagina de Facebook Zile și Nopți pentru că acolo se transmite live extragerea la sorți.

Baftă!

Auchan plantează 10ha. de pădure în 18 judeţe din România. Asta dacă ne mobilizăm și noi

Auchan şi-a propus ca anul ăsta, la aniversarea a 11 ani, să planteze în toată românia 10 ha. de pădure. 

Pentru a ajunge la suprafaţa asta de copaci plantaţi, Auchan a găsit o soluţie de a mobiliza românii să se implice în campania lor. Poate aţi văzut că toate cele 33 de magazine Auchan din România au fost înverzite cu kit-urile Mobilizatron, ce conțin copăcei realizaţi din hârtie 100% reciclabilă ce au menirea de a-ţi aminti că ai fost unul dintre cei ce a pus umărul la înverzirea României. Cumpărând un kit Mobilizatron cu doar 5 lei, până pe 24 octombrie, îţi arăţi interesul ca Auchan să plateze în numele tău 2 copaci adevăraţi într-unul din judeţele în care are magazine.

Zilele trecute mi-am plantat şi eu copacul de hârtie în casă dar nu m-am putut abţine şi am cumpărat în plus alte 5 kit-uri Mobilizatron.

Mă gândesc ca în zilele următoare să le împart random celor cu care mă întâlnesc (intenţionat sau întâmplător, la cafea sau în trecere, pe stradă) aşa că stay tuned… kit-ul de la Auchan devine cadoul perfect – ieftin şi de efect 🙂

P.S. În noiembrie sper să ajung ca voluntar la plantarea din Sibiu. Poate ne vedem acolo (detalii pentru voluntariat găsiţi AICI).

Începe Festivalul Medieval „Cetăți Transilvane”, Sibiu

Weekendul medieval începe astăzi la Sibiu, în Piața Mare, cu 123 de evenimente pentru toate categoriile de public. Programul cuprinde spectacole de teatru pentru copii, ateliere interactive, demonstrații de luptă, expoziții de arme și armuri, concerte de muzică medievală, animații stradale, conferințe, prelegeri filosofice, tururi ghidate, spectacole pirotehnice sau demonstrații de măiestrie a meșteșugurilor tradiționale și… cabina foto TakeaSmile.ro Photobooth 🙂

Cei 200 de artiști invitați la această ediție, a XVII-a, vor deschide Festivalul Medieval „Cetăți Transilvane” cu o paradă ce se va termina în Piața Mare, acolo unde trupa letoniană de rock medieval, Obscurus Orbis, va concerta pe scena festivalului. Întregul program al festivalului îl puteți găsi pe site-ul www.fmct.ro.

Vineri și sâmbătă între 12:00-16:00 și duminică seară între 18:00-22:00 vă puteți îmbrăca în costume medievale pentru a vă face poze la cabina foto TakeaSmile.ro Photobooth pe care o vom monta în zona scenei din Piața Mare. Pozele se vor tipări imediat, gratuit, iar dacă le share-uiți pe Facebook primiți și 10% reducere la închirierea cabinei foto oricând în perioada 2017-2018.

Am depus cerere de eliberare a CF-ului online. Şi l-am primit în… 10 minute!

Mi-a luat jumătate de oră să dezleg iţele minunatului site făcut pe fonduri europene dar notificarea ce m-a anunţat că CF-ul (Extrasul de Carte Funciară) mi-a fost eliberat în nici 10 minute… m-a făcut să-mi muşc limba şi să înghit uimit toate îmjurăturile ce-mi stăteau pe limbă.

La Sibiu, cel puţin, e un coşmar să stai la coada celor de la ANCPI pentru a cere eliberarea unui CF pentru informare. Noroc cu biletele de ordine care au răsfirat şirul indian ce se forma de obicei în faţa ghişeelor dar, oricum, timpul de aşteptare, procesul greoi de procesare şi interdicţia de a folosi telefonul mobil în instituţie (că, vezi-Doamne, deranjezi angajaţii), erau suficiente pentru a-ţi strica toată ziua. Spun că „erau” pentru că de azi nu voi mai folosi în veci metoda statului la coadă.

Pe site-ul www.epay.ancpi.ro poţi cere eliberarea CF-ului în format electronic şi funcţionează atât de bine de îl ai pe calculator în mai puţin de zece minute de la depunerea cererii. Chiar şi în afara programului normal de lucru. Dar cum funcţionează?

Realizare cont

Evident că trebuie să îţi creezi cont pe site-ul epay.ancpi.ro dar nu e nimic complicat în asta. Mai mult, poţi să optezi pentru varianta de înregistrare ca persoană juridică astfel că vei putea deconta cheltuielile cu eliberarea CF-urilor. Lucru ce la ghişeu este atât de complicat încât întotdeauna puneam bani din portofelul meu pentru clienţi. Ca să înţelegeţi, chitanţa la ghişeu se face doar pe numele celui ce depune cererea iar, la sfârşit, CF-ul este eliberat doar persoanei ce a plătit taxa de 20 de lei, nimănui altcuiva, chiar dacă avea dovada plăţii. În fine… acum putem scăpa de toată absurditatea asta, folosind site-ul mai sus amintit.

Depunerea cererii pentru eliberarea extrasului de Carte Funciară online

Atât pe prima pagină a site-ului cât şi în câmpul „Servicii” din meniu găseşti pagina „Servicii (on-line)” unde se poate comanda un CF. El va apărea în coşul de cumpărături acolo unde trebuie să apăsaţi butonul „Cumpără” pentru a putea spune specificaţiile CF-ului dorit. Aici m-am încurcut. Am căutat mai bine de jumătate de oră, m-am documentat, am căutat un câmp de FAQ prin site-ul celor de la ANCPI dar nu am găsit informaţiile necesare unde poţi scrie detaliile CF-ului dorit. Până la urmă, din intuiţie, am descoperit nebunia.

În mai puţin de 10 minute…

Deci, trebuie să apăsaţi pe „Cumpără” apoi pe butonul „Configurează” după care salvezi informaţiile şi le comanzi. Plata se face uşor, cu cardul, după care primeşti aproape instant, pe email, confirmarea plăţii. Şi aştepţi. Dar nu prea mult.

Dacă ai norocul meu de la depunerea primelor două cereri, vei primi CF-ul online în mai puţin de 10 minute.

Din păcate, ortofotoplanuri sau alte documente necesare de la ANCPI nu se pot solicita online. Dar, cu ocazia testului de mai sus, sunt speranţe…

 

Cum se poate elibera un Certificat de Urbanism online?

În urmă cu o lună comentam puţin invidios o ştire de la Cluj prin care se anunţa posibilitatea de a depune online documentele pentru eliberarea Certificatului de Urbanism… şi eliberarea lui în doar 24 de ore.

Vreţi să fiţi primul din Sibiu căruia să i se elibereze un Certificat de Urbanism online?

Primăria Sibiu mi-a propus să testăm împreună sistemul astfel încât să se poată depune şi aici cereri pentru eliberarea Certificatului de Urbanism online şi a Autorizaţiei de Construcţie. Lucrurile nu sunt, însă, deloc simple. Pentru început, trebuie să ai o semnătură electronică valabilă, să dispui de un scaner şi de… puţină răbdare.

  • Semnătura electronică

Toate documentele depuse online trebuie să fie semnate cu semnătură electronică. Mi-am făcut şi eu una prin Banca Transilvania, m-a costat aproximativ 160 de lei pentru un an (trebuie reînnoită anual) şi a durat 2 zile până am obţinut-o de la Bucureşti. Ca să nu faci şi tu mai multe drumuri pe la bancă, descarcă-ţi de pe site-ul www.digisign.ro cererea pentru eliberarea semnăturii electronice, contractul (în 2 exemplare) şi împuternicirea (după caz). Atenţie, să bifezi că vrei oferta prin care nu plăteşti token-ul, altfel costul total e cu vreo 80 de lei în plus. Nu trebuie neapărat să fii client BT şi nici să lucrezi cu digisign, mai sunt şi alte variante.

  • Cont pe e-guvernare.ro

Pasul următor este să îţi faci un cont pe site-ul www.edirect.e-guvernare.ro. E simpluţ, paşii uşor de urmărit dar atenţie atunci când vă relogaţi pentru că eu, unul, pe Google Chrome trebuie să încerc de câteva ori până să fiu logat. Nu primesc vreo eroare anume, pur şi simplu mă readuce la pagina principală a site-ului după ce trec toţi paşii de logare.

  • Depunerea online a documentelor

Cred că sistemul ăsta de depunere a documentelor este fooarte la început. Probabil am fost printre chiar primii ce l-au încercat altfel nu îmi explic de ce detalii uzuale nu sunt puse la punct. De exemplu, trebuie să ştiţi că toate documentele depuse online trebuie semnate în sistem P7M şi P7S. M-am luptat două zile cu documentele şi nu înţelegeam de ce mi le refuză site-ul… până am reuşit să obţin informaţia asta. Cei ce se ocupă de sistem mi-au promis că vor specifica lucrul ăsta pe pagina pe care trebuie încărcate documentele. Încă nu am văzut să o fi făcut, deci e bine că ai ajuns aici să nu te chinui şi tu inutil. 🙂

O altă eroare de sistem – ţi se cere plan de situaţie pe suport Stereo 70 pentru operaţiunile de alipire/dezlipire… chiar dacă nu vrei să faci o astfel de operaţiune. În locul fişierului cerut, puteţi încărca un simplu document .doc cu tilul „nu este nevoie”. Altfel nu puteţi trece la pasul următor.

Supărător este şi faptul că, deşi depui documente online, de la calculator, Primăria Sibiu îţi pune la dispoziţie doar un document JPG pentru cererea de eliberare a Certificatului de Urbanism. Astfel că trebuie să o descarci, să o printezi, o completezi cu mâna apoi o scanezi şi o semnezi cu semnătura electronică. Deci… ilogic total.

În fine, odată scanate toate documentele, le semnezi în sistem P7M şi P7S, le încarci pe site şi cam asta este totul deocamdată.

  • Plata online

Cei de la Primăria Sibiu îţi preiau cererea apoi îţi trimit un mesaj (ce îl primeşti şi pe email) cu suma ce trebuie să o plăteşti. Plata (9 lei în cazul meu) o poţi face fie prin site-ul www.ghiseul.ro (poţi face plata şi fără să ai cont) ori pe contul personal de pe site-ul primăriei www.extranet.sibiu.ro. Eu am optat pentru plata direct pe site-ul Primăriei. Mi s-a părut mai simplu pentru că mi-a apărut direct în cont cererea de plată astfel că doar am bifat, am bagat datele cardului şi gata plata.

  • Apoi aştepţi

La Primăria Sibiu a fost nevoie de aproape trei săptămâni pentru eliberarea Certificatului de Urbanism online. Oarecum la fel ca şi în cazul certificatelor depuse direct la ghişeul Primăriei. Da, am păţit-o să aştept şi mai mult de 30 de zile, câteodată am aşteptam aproape două luni, dar în mod normal ţi se eliberează exact înainte ca perioada legală să expire. Aşa că, dacă speraţi ca odată cu implementarea depunerii online a documentaţiei pentru eliberarea Certificatului de Urbanism procesul să devină mai rapid, eu spun să nu vă faceţi speranţe. Singurul câştig este acela că nu mai trebuie să mergeţi fizic cu dosarul la Primărie. Dar şi aşa… faptul că trebuie să stai să scanezi toate documentele, anulează oarecum timpul câştgat.

Realul avantaj constă în faptul că ştii permanent unde se află cererea ta. Cine o preia şi în ce stadiu este. De fiecare dată când cererea trece într-un alt birou, eşti anunţat prin email.

Pont: Atunci când eşti anunţat că a fost eliberat Certificatul de Urbanism online, caută-l undeva la mijlocul paginii din contul tău de pe e-guvernare.ro. Şi eu şi cei de la Primărie am crezut că există o eroare de sistem şi nu se încarcă documentele pe site. Când, colo, documentele finale sunt undeva înaintea documentelor depuse la începutul procesului. Ştiu, nu e logic ca documentele finale să nu fie la finalul paginii, dar cine se mai pune cu gândirea celor ce au făcut site-ul?

De ce sunt obligatorii parcările supraetajate în Sibiu

S-a vorbit foarte puţin spre deloc până acum de parcări supra sau subterane în Sibiu. Administraţia locală preferă să deseneze pe asfalt locuri de parcare până sub Turnul Sfatului şi pe trotuare decât să îşi asume costul unor investiţii ce vor schimba radical faţa Sibiului. Este bine ştiut faptul că Centrul Istoric este sufocat de maşini iar străzile înguste şi sensurile unice nu ajută cu nimic starea actuală a locurilor de parcare cu atât mai mult lipsa maşinii de ridicat… maşini.

Foto: Google Earth

Până de curând circulam prin oraş cu un Smart micuţ, drăguţ, cu care nu aveam niciodată problema parcărilor dar de câteva săptămâni resimt şi eu chinul celor ce zilnic vin cu maşina în zona centrală. 20 de minute petrecute într-o continuă alergare după un loc liber de parcare au devenit obişnuite şi de cele mai multe ori ajung să las maşina şi la 5-6 străzi distanţă de birou. Tocmai asta mă face să cred cu tărie că o parcare supraetajată în zonă mi-ar uşura munca şi aşi veni mult mai relaxat la birou. Nu trebuie să las maşina în faţa uşii unde am treabă… oricum nu o fac nici acum.

Dar, aşa cum spuneam, aici nu e vorba doar de timpul pierdut rătăcind pe străzi şi nici de nervii din trafic ci mai degrabă de o rezolvare a multor probleme cu privire la trafic şi locuri de parcare.

Este oare asta o probemă?

Atâta timp cât nu poţi merge pe trotuar ori cu un cărucior din cauza parcărilor trasate oriunde doar pentru a câştiga un loc în plus pentru o maşină parcată… da, este o problemă. Atâta timp cât turiştii nu pot fotografia Turnul Sfatului, str. Mitropoliei ori Pţa Schiller fără a avea maşini parcare în cadru… da, cu siguranţă este o problemă.

parcari-03

Vin zilnic la birou cu maşina, nu vreau să o las pe stradă

Vin zilnic la birou cu maşina, o parchez la marginea trotuarului şi stă acolo, părăsită, chiar şi 10 ore. Timp în care alţi şoferi ce au treabă doar câteva minute pe zi în Centrul Istoric nu găsesc loc de parcare iar turiştii nu pot poza oraşul din cauza maşinilor. Aşa cum spuneam, oricum găsesc de obicei parcare la distanţă destul de mare de birou deci nu mă deranjează să merg pe jos câteva minute de la parcarea supraetajată până acolo unde am treabă.

Recuperarea investiţiei nu e o problemă

O parcare supraetajată cu 314 locuri (S+P+3E+T) costă 7,24 de milioane de lei, fără TVA. Sibiul are un excedent bugetar de 157 milioane de lei deci ar putea face fără probleme 18 parcări de genul ăsta doar cu banii ce se prăfuiesc prin conturi, necheltuiţi în anii trecuţi. Da, investiţia totală s-ar putea recupera în 7-9 ani dar nu cred că ăsta este rolul unei administraţii publice. Nu ştiu să fi stat până acum cineva să îşi facă probleme că nu se pot recupera cei 67,5 milioane de lei împrumutaţi pentru asfaltarea străzilor de pământ sau cei 12,5 milioane de lei daţi anual pentru organizarea Festivalului de Teatru. Construirea de parcări supra/subetajate este o investiţie în dezvoltarea oraşului şi în rezolvarea unei probleme mari a locuitorilor lui.

Urbanistic vorbind, este obligatorie scoaterea parcărilor de pe marginea străzilor

Câte clădiri de birouri, instituţii sau hoteluri aflate în zona centrală a Sibiului cunoaşteţi să aibă parcări proprii suficiente? Exact, niciuna. Este o practică uzuală în Sibiu aceea de a construi clădiri noi de birouri şi chiar instituţii care să nu fie prevăzute cu locuri de parcare încă din faza de proiectare. La avizare se merge pe idee „închiriem locuri de parcare publice” aflate pe marginea străzilor. Aşa s-a întâmplat şi cu hotel Ramada, Continental Forum închide în mod obişnuit jumătate din parcarea publică aflată în zonă iar toate clădirile nou apărute în ultimii ani au „rezolvat” problema parcărilor în acelaşi mod.

Scoaterea parcărilor publice de pe străzile înguste din Centrul Istoric al Sibiului nu doar că rezolvă o problemă estetică şi funcţională ci obligă investitorii ca pe viitor să renunţe la câteva sute de metri pătraţi de birouri şi să prevadă în locul lor parcări la subsolul propriei clădiri. Nimeni nu îţi plăteşte chirie pentru un spaţiu de birou dacă nu are asigurată parcarea. Prin desfiinţarea parcărilor publice de pe marginea străzii şi înlocuirea lor cu parcări supraetajate zonale s-ar trata de la sine şi indiferenţa asta a investitorilor iar Primăria ar fi cu siguranţă mai atentă în eliberarea autorizaţiilor de construcţie.

Dar unde pot fi construite parcări supraetajate?

Varianta discutată înainte de 2007, în curtea Liceului de Artă, mi se pare încă una ce ar putea funcţiona foarte bine. Curtea este oricum o mare parcare pentru profesori iar arhitectural se poate găsi o soluţie care să nu dăuneze zonei mai ales că acum tot ce se vede acolo sunt aparate gigant de aer condiţionat şi tuburi. Dar mai sunt şi alte zone precum parcarea de la Teatru, zona din spatele Casei de Cultură ori chiar găsite nişte soluţii de asociere public-privată pe terenurile lăsate goale de atâţia ani de pe str. Constituţiei, Alba Iulia etc. Şi, de ce nu, chiar şi soluţii de genul ăsta.

parcari-04 parcari-05 parcari-06 parcari-07Foto: Google Earth

Să ne uităm puţin şi la cifre

Sibiul are 75.000 de maşini şi doar 4.000 de locuri de parcare în zona centrală. Dacă luăm în considerare şi faptul că în perioada de vară mai caută câte un loc de parcare cel puţin încă vreo mie de şoferi cu numere de alte judeţe, nu trebuie să ne mirăm că găsim maşini parcate ilegal oriunde am întoarce capul. Prin urmare, e clară necesitatea mai multor locuri de parcare.

Dar… deşi Primăria Sibiu stă pe un munte de bani şi ar putea construi parcari supraetajate sau subterane fără probleme, trebuie să fim conştienţi că o astfel de investiţie nu vine fără costuri suplimentare şi pentru noi. Suntem oraşul cu cel mai mic tarif de parcare, cea mai scumpă parcare publică fiind cea din Piaţa Mică cu 1 leu/jumătate de oră (tariful standard în Sibiu este 2 lei/zi) iar un abonament lunar întreg costă 30 lei. Dacă luam modelul din Cluj Napoca, oraş al cărui strategie de construcţie parkinguri ar trebui să o copiem, abonamentul lunar pentru o parcare supraetajată ar costa 210 lei şi nici măcar acest cost nu îţi asigura propriul loc de parcare care te aşteaptă liber până îl ocupi tu. Problema locurilor de parcare va rămâne în continuare dacă nu vor fi construite 4-5 parcări supraetajate în zone diferite ale Centrului Istoric.

Dar asta trebuie să vină neapărat la pachet şi cu o strategie de a scoate maşinile pe cât posibil din zona centrală. Lucru la care sper că se gândesc serios cei ce lucrează la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Sibiului.

Mai multe parcări vs., afară cu maşinile din Centrul Istoric

În loc de concluzie, cred că sunt suficiente câteva poze făcute în dimineaţa asta pe străzile din Sibiu:

parcari-sibiu_08 parcari-sibiu_01 parcari-sibiu_02 parcari-sibiu_03 parcari-sibiu_04 parcari-sibiu_05 parcari-sibiu_06 parcari-sibiu_07

Ne cade istoria în cap. Cu acord notarial.

Cunosc pe propria-mi piele mizeria de care se lovește un proprietar de monument istoric atunci când vrea să își renoveze clădirea. Asta în special din cauza birocrației și a vecinilor care nu sunt doar indiferenți ci și răuvoitori.

Din păcate, majoritatea clădirilor monument istoric sunt locuite de oameni cu două clase ce au primit apartamentele după naționalizare. S-au mutat aici, au făcut copii, și-au mărit familiile dar, evident, nu și-au mărit și gradul de educație și nici nivelul de trai.

Tocmai de asta mi se pare o totală inconștiență din partea Primăriilor și a Direcțiilor de Cultură să lase în mâna unor astfel de oameni destinul clădirilor istorice. Sibiul trăiește din turism, oamenii vor să fotografieze un oraș întreținut, cu clădiri care să nu cadă pe ei. Nu poți lăsa în mâna unor oameni fără educație viitorul trecutului nostru.

Nu înțeleg de ce pentru orice lucrare ce vrei să o faci în Centrul Istoric, Primăria Sibiu cere acordul notarial al tuturor coproprietarilor. Specialiștii în restaurare, proiectul de specialitate, avizul Direcției de Cultură, toate astea sunt nule în momentul în care un terchea-berchea ce a avut norocul de a-ți fi vecin nu este de acord ca tu să-ți zugrăvești casa. Pentru că aici nu vorbim doar de construcții noi sau reabilitări de fațade, chiar și pentru o amărâtă de amenajare interioară, fără afectarea structurii de rezistență sau a pereților interiori, chiar și pentru așa ceva trebuie ca vecinii să-ți dea acordul.

Zugrăvești pereții? Vecinul de la 3 trebuie să fie de acord cu culoarea. Pui gresie în baie? Vecina de lângă tine trebuie să dea declarație la notar că e de acord cu asta. Spuneți-mi mie ce om e la inima tuturor vecinilor. Și apoi imaginați-vă cum poate cineva să își întrețină proprietatea în condițiile actuale. Pentru că, vedeți voi, dacă nu obține acordul tuturor vecinilor, cel care vrea să își reabiliteze casa riscă dosar penal pentru intervenții neautorizate asupra unui imobil monument istoric. Indiferent daca are sau nu proiect și avize de specialitate.

Cea mai tare cabină foto din Sibiu este a mea :)

Gata, de câteva zile pot spune că într-adevăr TakeaSmile.ro este cea mai tare cabină foto din Sibiu. Și nu doar pentru că este a mea 🙂 ci pentru că avem aparate profi, accesorii personalizate, ecran verde ce-l folosim ca fundal și… multe idei.

Mă bucur că în echipa TakeaSmile.ro am reușit să atrag doar oameni profi ce știu ce fac și pe care te toți baza. Fiecare în parte va ajuta la menținerea TakeaSmile.ro pe primul loc în domeniu cel puțin în zona Sibiu-Alba-Hunedoara-Vâlcea.

Ne pregătim de zori pentru petrecerile de Crăciun, perioadă în care simt că vom avea atât de mult de lucru încât ni se va termina hârtia foto și bateria la aparatele foto. Aștept să ajung și la evenimentele organizate de voi așa că anunțați-mă dacă organizați în perioada următoare o petrecere de firmă, aniversare, nuntă, botez, bal ori vreo campanie publicitară unde lansați un produs nou sau încercați să vă promovați serviciile într-un mod super atractiv și catchy.

Închiriază cabina foto în Sibiu pentru că:

  • TakeaSmile.ro oferă design al fotografiilor personalizat de către un grafician profesionist;
  • accesoriile sunt realizate special pentru fiecare eveniment în parte pentru a se integra perfect în tematică;
  • avem om profi ce se ocupă de tot ce înseamnă online deci va avea grijă și de fotografiile voastre pentru a apărea pe net doar ce trebuie;
  • oferim asistență profi de branding și management de proiect tocmai pentru ca serviciul nostru să se integreze perfect în eveniment

Să ne meargă bine! Asta îmi doresc cu noua noastră cabină foto.

takeasmile

Cât de importantă este lumina în arhitectură?

Cred că fiecare în meseria lui ar vrea să facă mai mult. Timpul limitat, clienţii grăbiţi şi, în general, nevoia de reducere a costurilor ne fac să facem lucrurile pe grabă astfel încât la sfârşitul zilei să ne spunem că am fi putut mai mult sau mai bine. Aşa şi eu în arhitectură. Aş vrea să am doar clienţi care să înţeleagă importanţa detaliilor şi că toate aceste detalii cer timp.

Îmi amintesc vremurile când lucram în amenajarea de muzee. Acolo munceam o echipă de 20 de oameni la planuri, strategii, idei, dar de fiecare dată aveam nevoie mai mult ca orice de un iluminat LED potrivit, un detaliu la care puţini s-ar gândi şi cei mai mulţi cred că este neimportant în arhitectură. Pun pariu însă că aţi fost la muzee la care nu puteaţi admira un tablou sau un obiect protejat de o vitrină de sticlă pentru că pur şi simplu reflectoarele prost poziţionate le răpea toată valoarea prin reflexii deranjante.

Nu fiţi neîncrezători, acest detaliu este la fel de important atât în proiectarea unor locuinţe (prin montarea unor becuri LED potrivite) cât şi în iluminatul LED industrial. La fel de important ca înălţimea potrivită a treptelor unei scări ori dimensiunea uşilor.

Becuri led 21

Scriu articolul ăsta pentru că zilele trecute îmi spunea cineva că am lucrat prea mult la un anume proiect. Era un proiect uşor, într-adevăr, care pentru a primi aprobare şi a trece în faza de execuţie necesita doar câteva plaşe desenate şi puţine lămuriri. Eu însă m-am încăpăţânat să gândesc toate detaliile de care aveau nevoie constructorii, chiar dacă munca mea era ineficientă din punct de vedere financiar. Nu ştiu de ce am făcut lucrul ăsta, poate pentru că proiecte încheiate cu ani în urmă au suferit atâtea modificări, după placul fiecărui proprietar ori chiriaş, încât simt că nu îmi mai aparţin. Şi astfel trec anii şi nu laşi nimic în urmă cu care să te identifici…

Ca să revin la iluminat, i-am găsit pe cei de la www.lightsmart.ro care nu doar îţi vând becuri LED ci au şi divizie de consultanţă oferind exact serviciile de care spuneam mai sus că (măcar) un arhitect are nevoie – soluţii tehnice adaptate locaţiei, elaborarea de studii luminotehnice, concepţie sisteme de iluminat etc.

Am scis de ei ca să-mi fie uşor să le găsesc datele de contact atunci când voi avea nevoie 🙂

Despre viziune, necugetare şi potenţial. Pe scurt, despre curaj.

Zilele astea mă lupt cu un apartament ce arată îngrozitor. A fost părăsit timp de mai mulţi ani, singurele vietăţi ce au poposit pe acolo în perioada asta fiind goangele şi şobolanii. E dezastru, vă spun. Arată în aşa hal încât toţi cei ce îl văd se sperie, îşi pun mâinile în cap şi îşi fac cruce. Dar ştiţi ce văd eu în spaţiul ăla plin de pământ şi rahaţi din canalizarea vecinilor? Văd potenţial.

Aveam vreo 15 ani atunci când visul alor mei urma să se împlinească: propria curte plină de flori. M-au luat şi pe mine la prima vizionare a ceea ce urma să devină casa noastră pentru următorii ani. Un aer închis şi întunecat, o uşă spartă şi un rahat de om în mijlocul dormitorului părăsit. Astea au fost primele imagini şi singurele ce mi le mai aduc aminte. Ah, da, şi povestea despre vecinii îngropaţi în curtea ce în acte arăta nici mai mult nici mai puţin de 666 mp. Nimic nu prevestea un viitor înseninat şi boem în casa aia dar iată-ne că după doar două săptămâni ne era dat să ne mutăm toate hainele în acea clădire fără apă, fără căldură şi fără canalizare. Probabil vă întrebaţi de ce au decis ai mei să îşi mute doi copii într-un aşa loc având în vedere că nu duceam lipsă de spaţiu, având până atunci deasupra capului acoperişul unui apartament generos de 3 camere. Vă spun eu de ce… pentru că au avut viziune.

De mult prea multe ori sunt enervant de calculat. Lucrul ăsta o scoate din sărite pe nevastă-mea dar eu profit de felul meu de a fi pentru că numai asta îmi permite ca o dată pe an să am o zvâcnire de zile mari. Nimeni nu mă ceartă, nimeni nu îndrăzneşte să mă întrebe „de ce ai făcut asta?”. Ori pentru că sunt fericiţi că mai schimb şi eu din când în când costumul de om serios (indiferent de repercursiuni) ori pentru că ei rămân cu impresia că am gândit eu ceva înainte de a face lucrul ăla necugetat. Dar nu-mi pasă. O dată pe an îmi permit şi eu luxul de a face ce vreau eu. Momentul în care am cumpărat cu banii jos camera aceea îngrozitor de respingătoare de care vă povesteam la începutul acestor rânduri, acel moment a fost momentul meu de zvâcnire din întregul an 2014 (în 2015 încă nu am avut curajul să fac nimic interesant)

Şi nu-mi pare rău! Pentru că ştiu că va arăta de revistă… după ce scot şobolanii din ea.

Telekom prin fibră optică şi în centrul Sibiului

Atunci când m-am mutat în centrul Sibiului mi-a fost puţin dificil să îmi instalez internet şi cablu pentru că odată cu anul 2007, când oraşul a fost Capitală Culturală Europeană, regulile au devenit destul de stricte în ceea ce-i priveşte pe cei ce vor să tragă cabluri pe faţadelor clădirilor de aici. Prin lucrările de dinainte de 2007 toate cablurile ce existau pe clădirile din zonele turistice au fost îngropate, asta stopând o perioadă investiţiile în tehnologii noi. Şi de aici problema mea – nu am găsit la momentul respectiv nici o firmă care să-mi ofere toate serviciile de care aveam nevoie, Romtelecom-ul de pe vremea aceea putându-mi oferi televiziune doar prin antenă, iar antena este interzisă în Centrul Istoric.

AUTOBAHN TELEKOM_72

Zilele trecute, însă, Telekom m-a anunţat de recentele investiţii şi extinderea acoperirii reţelei de fibră optică în Sibiu şi mi-a oferit, pe lângă internet  cu viteză de până la 1 Gbps şi telefon şi televiziunea prin cablu… gratuit, în abonamentul ce îl am deja.

Dacă e să scriu cu liniuţă noutăţile pentru serviciul de televiziune, iată-le:

  • Televiziune interactivă cu până la 140 de canale digitale, 24 dintre ele fiind HD, iar 62 de canale pot fi urmărite live pe site-ul www.telekomtv.ro pe laptop , tabletă sau smartphone cu aplicația Telekom TV din Google Play sau App Store;
  • Variantă îmbunătăţită a Ghidului Electronic de Programe care oferă posibilitatea de a seta alerte pentru evenimente viitoare, de a crea liste cu canalele preferate pentru fiecare membru al familiei sau de a urmări două canale în acelaşi timp prin sistemul PiP (Picture in Picture).
  • Crearea unei arhive personale de conţinut prin Înregistrările în Cloud – poţi înregistra emisiunile preferate, filmele şi competiţiile sportive în cloud, fără a fi nevoie de un dispozitiv special de stocare sau de un receiver diferit. Conţinutul va fi disponibil pe toate dispozitivele asociate Telekom TV;
  • Arhivă TV – toate programele TV difuzate în ultimele 7 zile pot fi accesate în reluare, putând să foloseşti şi funcţii de genul „pauză” sau „derulare” pentru emisiunile din arhivă, ca în cazul opţiunii „Video la Cerere”;
  • Video la cerere pe toate ecranele – poţi alege să urmăreşti filme sau documentare prin sistemul pay-per-view sau sub forma unui abonament lunar, ori chiar gratuit pentru o parte din titluri.

Ofer o invitaţie de o zi la UNTOLD Festival. În oricare zi vrei tu…

Astăzi s-a anunţat line-upul pe zile la UNTOLD Festival:

Ce cred că e de subliniat e faptul că s-au pus în vânzare şi bilete de o zi pentru cei ce nu pot ajunge la tot festivalul (click aici pentru detalii).

Eu mi-am ales ziua preferată de la UNTOLD Festival. Asta dacă aş merge la festival doar pentru o zi dar cum nu se va întâmpla asta [insert here emoticon fericit], nu ştiu dacă merită să vă spun preferata mea. Spun doar că o să fac ping-pong între scene până cât totul o să devină out of my head. O să încerc să get wild şi să PATT (party all the time). Iar când nu voi mai putea, o să strig că am o beautifule life! V-aţi prins? 😛

Concurs

E timpul să vă alegeţi şi voi ziua preferată de la UNTOLD Festival. Asta dacă vreţi să câştigaţi o invitaţie de o zi… pentru că începând de acum şi până miercuri, 3 iunie, ora 20:00, puteţi să spuneţi în comentarii la acest articol care este ziua voastă preferată de la UNTOLD Festival şi intraţi în concursul în urma căruia puteţi câştiga o invitaţie de o zi (oricare zi vreţi voi) la festivalul ce va avea loc la Cluj Napoca în perioada 30 iulie – 2 august 2015. Câştigătorul va fi desemnat prin tragere la sorţi.

UNTOLD Festival

Deci, să reluăm datele importante:

  • care e ziua ta preferată de la UNTOLD Festival? Poţi vedea la începutul articolului line-upul pe zile
  • răspunde printr-un comentariu la acest articol până în 3 iunie ora 20:00
  • baftă!
  • aşteaptă confirmarea că ai câştigat o invitaţie de o zi la festival
  • felicitări!

Aş prefera să comentaţi cu contul de Facebook pentru a putea lua legătura mai uşor cu voi dar dacă nu vreţi ori nu aveţi cont de Facebook, aveţi grijă să completaţi o adresă de email validă în câmpul de mai jos de la comentarii. 

P.S. Ziua mea preferată e sâmbătă… dacă cumva nu v-aţi dat deja seama.

[LATER EDIT 05.06.2015]

Concursul s-a terminat. Pentru desemnarea câștigătorului a fost folosit sistemul random.org. Acesta este Vlad Vladinski. Felicitări!

O idee pentru Primăria şi DJC Sibiu

Firmele private ar trebui să se responsabilizeze. Este valabil pentru firmele din toate domeniile dar acum vreau să vorbesc în special de firmele de construcţii şi domeniile conexe. Cred că Primăria Sibiu şi/sau Direcţia Judeţeană pentru Cultură ar trebui să deruleze o campanie de informare a firmelor, nu doar a cetăţenilor, cu privire la obligaţiile arhitecturale, urbanistice (sau cum vreţi voi să le spuneţi) din zonele cu valoare istorică.

Zilele trecute am trimis către 4 firme cereri de ofertă pentru un geam termopan. Am specificat tuturor că vreau să îl montez pe Bdul. Nicolae Bălcescu, practic pe bulevardul cel mai vizitat din Sibiu pentru valoarea lui istorică. Din cele 4 firme, 3 mi-au trimis oferte dar doar una dintre ele şi-a făcut griji în legătură cu faptul că vreau să montez un geam termopan într-o zonă în care plasticul este strict interzis.

In aceasta zona e recomandata, daca nu obligatorie, montarea tamplariei de lemn.

Cred că ar fi binevenită o campanie care să informeze şi să încurajeze firmele (în special cele de tâmplărie cu geam termopan) să-şi consilieze clienţii înainte de a distruge faţadele clădirilor. Şi, de ce nu, să găsească chiar o soluţie de sancţionare a acestor firme care realizează lucrări în zonele protejate fără a cere şi a resprecta un proiect de specialitate avizat de către cele două instituţii amintite mai sus.

P.S. Felicitări echipei Real Group Sibiu pentru că se gândeşte la oraşul nostru.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Unde a fost filmată reclama indiană pentru PayU?

PayU nu pleacă departe de România chiar dacă în 2010 a fost cumpărată de către firma de media şi digital Sud Africană Naspers (aceeaşi care a preluat emag.ro, mercador/olx, tocmai.ro etc).

Cu toate astea, reclama realizată pentru piaţa din India a fost filmată la Sibiu iar rezultatul este chiar foarte fain.

Ca de obicei, mai jos am găsit pentru voi toate locurile ce apar în clip pentru că, cine ştie, poate vă place ce vedeţi şi vreţi să le viziaţi şi voi atunci când ajungeţi în Sibiu.

  • Lili’s din Pţa. Mică Sibiu – nu sunt 100% sigur dar merg pe instinct (se află aici)
  • Casa Parohială Evanghelică din Pţa Huet (se află aici)
  • str. Măsarilor (se află aici) văzută din toate unghiurile: prima oară cu vederea spre Pţa Cibin, apoi cu vedere spre str. Al. Odobescu iar apoi filmată de pe Spinarea Câinelui (str. Centumvirilor)
  • str. Tipografilor în faţa casei cu nr. 13 (se află aici)
  • Scările Aurarilor cu ieşire în Pţa. Mică (aici vedeţi Piaţa de la baza scărilor)
  • Podul Minciunilor (se află aici)
  • str. Mitropoliei colţ cu str. Tribunei (se află aici) – aici nu există semafor pentru pietoni, el a fost montat special pentru filmări. De altfel, au tras nişte cadre cu semaforul şi pe Bdul. N. Bălcescu (aici), cadre care se pare că nu au intrat în varianta finală a clipului. Trecerea de pietoni de aici nu este nici ea la locul ei real, fiind vopsită pe asfalt o alta special pentru clip care mai apoi a fost acoperită cu vopsea neagră.
  • Imaginile finale au fost filmate tot la Lili’s în Pţa. Mică.

Cum se calculează RCA-urile?

Apropo de educaţia financiară despre care am vorbit zilele trecute, întotdeauna calculul RCA-urilor a fost o necunoscută pentru mine. Atunci când mi-am cumpărat maşina evident că un criteriu important a fost cheltuieli cât mai mici. Cheltuieli de întreţinere, combustibil şi, evident, impozit şi asigurări.

Recunosc faptul că încerc să calculez tot la câteva luni RCA-ul ca să îmi dau seama cum şi cât scade ori creşte preţul şi în funcţie de ce mi se oferă. Folosesc un calculator RCA de genul celui de pe www.rcalatineacasa.ro.

Dacă restul cheltuielilor le-am putut prevedea de la început, partea cu calculul RCA-ul nici până azi nu mi-e foarte clară pentru că preţul a crescut de fiecare dată când îmi făceam o nouă asigurare obligatorie (de asta şi folosesc acum www.rcalatineacasa.ro pentru a verifica preţurile). Preţul RCA-ului îmi creştea chiar dacă eu înaintez în vârstă (se spune că tinerii plătesc mai mult) iar accidente nu am avut (experienţa ar trebui să aibe un cuvânt de spus).

Voi ştiţi exact cât şi pentru ce plătiţi RCA-ul sau alegeţi de fiecare dată preţul cel mai mic de pe piaţă?

UNTOLD Festival o să fie mare!

Pfuu, UNTOLD Festival (30.07-20.08.2015) o să fie chiar impresionant la Cluj-Napoca, organizatorii anunţând astăzi o nouă serie de artişti confirmaţi, în completarea celor aproximativ 30 pe care îi ştiam deja. Selecția noilor artiști a fost realizată având la bază preferințele exprimate pe www.untoldfestival.com de peste 40.000 de persoane.

Astfel, avem aşa: ARMIN van BUREEN (singurul artist care a fost desemnat de 5 ori DJ-ul nr. 1 în lume), DIMITRI VEGAS&LIKE MIKE (locul 2 în lume, la momentul actual, conform Dj Mag Top 100 DJs), Tom Odell, John Digweed, Sharam, Nic Fanciulli, Satoshie Tomiie, Duke Dumont, Michael Calfan, Lost Frequencies, Avicii, David Guetta, ATB, Fedde le Grande, Tinie Tempah, John Newman, Patrice, Dj Premier, AronChupa, Foreign Beggars, Wilkinson, ANDYC şi mulţi alţii.

Şi când spun mulţi alţii spun edm, trance, hip-hop, pop-rock dar şi… retro. BONEY M, CULTURE BEAT și MR. PRESIDENT vor aduce în festival ritmurile anilor ’80-’90 🙂

PRE-SALE – 259 lei plus taxe în rețeaua Eventim şi abonamente VIP la 449 lei, acestea asigurând accesul în toate cele 4 zile de festival, la toate cele 10 scene. 

O să fie interesant şi pentru că UNTOLD Festival promite o lume vizuală care va transforma Cluj-Napoca într-un spațiu de poveste, unde personaje precum Balaurul cu Trei Capete, Dracula, Greuceanu, Ileana Cosânzeana, Împăratul Roșu, Prâslea cel Voinic, Muma Pădurii vor fi insuflețite prin decoraţiuni și amenjări tematice în cadrul festivalului. Promit un articol before & after cu spaţiile din festival.

untold festival

UNTOLD Festival este proiectul major de divertisment al programului Cluj-Napoca 2015 – Capitala Europeană a Tineretului, organizat de Federaţia SHARE Cluj-Napoca în parteneriat cu organizaţia Student Plus, fondator al Federaţiei SHARE Cluj-Napoca.

Banca Transilvania este Partener Oficial al acestui festival.