Faceți o plimbare până la Muzeul Astra din Sibiu și vizitați casele tradiționale din Rășinari și Sebeșu de Jos pentru a experimenta virtual gospodăriile de odinioară. Veți vedea și auzi câteva povești super-interesante în timp ce restul, cei ce nu vor purta ochelari, vor râde de voi pentru că tot încercați să prindeți obiecte închipuite, când de fapt plimbați mâinile prin aer fără să aveți nimic ce să atingeți 🙂 Continuă să citești Realitate virtuală în muzeu – ASTRA VR
Categorie: Evenimente
Tu unde te vezi în anteriorii 10 ani?
E foarte greu să răspunzi în zilele astea la întrebarea: „Tu unde te vezi în următorii 10 ani?”. Așa că eu m-am întrebat puțin mai simplu: unde mă văd în anteriorii 10 ani?
Aprilie era luna distracției, concertelor, luna întâlnirii cu prietenii, ieșitului în oraș și în natură, a excursiilor. Aprilie era luna licitației de ouă în ziua de Paști. Aprilie era de dezmorțire după perioada de iarnă, luna în care făceam primii pași pentru a pune în practică proiectele imaginate imediat după Revelion.
Aprilie era… printre oameni.
Aprilie 2011 era dedicat baschetului, alături de prieteni cu care (acum îmi dau seama) nu m-am mai întânit de mult sau alături de alții cu care nici nu voi mai avea șansa vreodată să mă revăd.
Aprilie 2012 era dedicat online-ului, cu excursii la Brașov și Sighișoara, împreună cu oameni de care m-am înstrăinat.
Aprilie 2014 era dedicat unui nou proiect de promovare a orașului Sibiu, proiect ce mi-a adus experiente și prieteni dragi.
Aprilie 2016 era dedicat multor ieșiri și încercări de a repara lucruri și relații.
Aprilie 2018 era dedicat Asiei, acolo unde am descoperit o nouă lume de care m-am îndrăgostit.
Aprilie 2020 este dedicat liniștii, așteptării și cugetărilor.
2019 în câțiva pași.
Ca în fiecare an: 2018, 2016, 2015, 2014, 2013, 2012, 2011, 2010, 2009, 2008.
2019 a fost un an ce m-a pus la încercare pe toate planurile, anul în care am făcut multe schimbări, anul în care profesional am cam renunțat la tot ce nu îmi făcea mare plăcere și am păstrat doar proiectele în care am crezut. De asta, în 2019 am o listă scurtă de proiecte dar spre care m-am concentrat mai mult decât aș fi făcut-o în mod obișnuit.
Orașul Artiștilor
Orașul Artiștilor (link aici) a rămas principalul proiect cultural, ce mi-a ocupat mai bine de jumătate de an. Câștigul personal din acest proiect a fost faptul că am reușit să trec peste ideea ce mă măcina de câțiva ani încoace și am organizat prima mea expoziție personală, după mai bine de 20 de ani în care nu am mai pus deloc mâna pe pensulă. Și nu am făcut-o doar așa, să fie făcut. Ci am expus în cadrul evenimentului național Noaptea Albă a Galeriilor, alături de sute de artiști foarte cunoscuți și… sub îndrumarea mai mult decât atentă a celui pe care cred că acum pot să îl numesc prieten: Sofian Albert (artist sibian & doctor în arte vizuale). Link aici spre câteva poze realizate la vernisajul expoziției din Pța. Mică din Sibiu, link aici spre un interviu mai amplu despre expoziție și scopul ei.
Școala de Vară de la Rășinari
Tecând prin toate cele trei Școli de Vară ce le organizez în fiecare an la Rășinari, tot cea ce e legată de arta plastică mi-a rămas și anul acesta la suflet.
Bineînțeles, și Școala de vară de fotografie (ce anul acesta a acoperit majoritatea evenimentelor culturale și sportive petrecute la Rășinari) și Școala de Vară de arhitectură (ce, din nou, a îndrumat zeci de elevi rășinăreni spre o cunoaștere mai corectă a patrimoniului construit local) sunt importante dar, așa cum spuneam mai sus, Școala de Vară de Arte Vizuale rămâne preferata mea, anul acesta având un record de înscriși (peste 60 de doritori înscriși în doar o săptămână), cu toții fiind studenți sau absolvenți de facultăți de arte din toată țara. Proiectul a făcut un pas mare în față, mai ales că i-am avut alături și pe îndrumătorii lector univ. dr. Mihai Zgondoiu (artist & curator independent) și Albert Sofian (artist & doctor în arte vizuale).
Cea mai frumoasă terasă din Sibiu
Cu gândul la ultimii cinci ani în care am tot discutat cu colegii de asociație (vorbesc de Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu al cărei președinte sunt din 2010) despre acest proiect, am decis că este momentul bun pentru a-l scoate la lumină, în special datorită faptului că în 2019 o piațetă centrală, cu un farmec aparte, a devenit pietonală și urmează a fi acoperită cu terase sezoniere. Piața Huet, pentru că despre ea vorbesc, a fost imboldul muncii noastre de a scoate în față terasele ce trebuie apreciate în Sibiu și, evident, pe cele ce intervin grosolan din punct de vedere vizual asupra clădirilor din Centrul Istoric.
Proiectul „Cea mai frumoasă terasă din Sibiu” (link aici) a avut un rezultat neașteptat de bun, implicând aproape 5.000 de sibieni ce au votat cele mai frumoase terase din Sibiu pe site-ul TurnulSfatului.ro.
Votul, însă, a fost doar o modalitate de a atrage atenția asupra teraselor sezoniere din Sibiu, scopul proiectului fiind realizarea de propuneri de îmbunătățire a Regulamentului local de organizare și funcționare al teraselor sezoniere pe domeniul public sau privat precum și realizarea primilor pași în vederea realizării unui Regulament special pentru Piața Huet, cea de la care a început practic totul (link aici). Mai multe detalii despre proiect și rezultatele lui găsiți aici.
Gala AIOS – decernarea titlului de Ambasador al Sibiului
Proiectul ce reușește an de an să încununeze toată munca noastră, a descoperit și în 2019 un Ambasador al Sibiului ce s-a dovedit a fi un om de nota 1000, pe dna. Maria Moga – Ambasadoare a Sibiului 2019. Detalii și poze găsiți aici.
Un clip video despre Maria Moga, realizat de CBO Films:
Și imagini de la Gala AIOS:
Privind acum în urmă, nici nu au fost puține proiectele din 2019. Și cu siguranță nu sunt nici de nebăgat în seamă 🙂
2018 în câțiva pași.
Revin la tradiție: 2016, 2015, 2014, 2013, 2012, 2011, 2010, 2009, 2008.
Deși la început de 2018 aveam tendința de a renunța la proiectele comunitare, nu m-a lăsat inima să o fac. În schimb, am reușit să mă concentrez pe proiecte ce pot aduce o schimbare pe termen mediu și lung. Cât de mică o fi ea, sunt convins că proiectele asupra cărora m-am concentrat în 2018 pot rămâne în mintea oamenilor.
Înainte de a vi le arăta, vreau să aruncați un ochi și peste raportul AIOS cu activitatea din ultimii ani. Sunt convins că majoritatea nu știți că Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu este implicată și în cercetare, în șantiere arheologice, monitorizarea monumentelor istorice, promovarea Sibiului și organizarea de Școli de Vară. Iată mai jos raportul de activitate. Este stufos dar merită parcurs (click pe imaginea de mai jos):
Orașul Artiștilor, proiectul prin care am reușit să aducem în fața șevaletului zeci de pasionați de artă dar și să ajutăm artiști plastici să câștige bani din ceea ce crează:
Școala de Vară de la Rășinari (de arte plastice, fotografie) în urma căreia am oferit mai multe burse de studiu unor pasionați de artă din toată țara. În urma Școlii de Vară de arhitectură am reușit publicarea și tipărirea a unui Ghid de bune practici în arhitectură, pentru a arăta locuitorilor din Rășinari cum trebuie să își păstreze clădirile tradiționale și ce intervenții pot aduce în vederea reconversiei funcționale:
Gala AIOS prin care am oferit distincția de Ambasadoare a Sibiului dnei Ortrun Rhein, directoarea Centrului Carl Wolff:
Videourile de mai sus au fost realizate de CBO Films.
Promovarea Baschetului în Școli, proiectul prin care, deja de 10 ani, invităm jucătorii profesioniști de la CSU Sibiu să devină antrenori de ocazie pentru elevii claselor III-IV din școlile sibiene:
CSU Fans Magazin, revista suporterilor sibieni ce ajunge în scurt timp la numărul 200. Revista apare neîncetat de 13 sezoane:
Videourile de mai sus au fost realizate de Storytells.
Eu unul sunt mândru de ce am reușit să fac în 2018.
Sper ca 2019 să fie și mai productiv 🙂
Am mâncat o rețetă de-a lui Chef Foa care mi-a dat dureri de dinți. Dar ăsta a fost scopul lui.
Cum te simţi atunci când trebuie să aştepţi să se încălzească berea pentru a o putea bea? Îţi e bine când vara nu poţi mânca îngheţată? 🙂
Dacă aţi fost şi voi la cumpărături săptămâna trecută, poate aţi dat peste Chef Foa care, tot un zâmbet, a întors cuţitul în rană pregătind nişte reţete concepute special pentru a-ţi da dureri… de dinţi şi gingii. Am gustat o salată cu brânză, avocado, caju, rodie, turmeric şi boia afumată, apoi un tort Pavlova, rece de-ţi crăpau dinţii. Asta aşa, ca să ne dăm seama că sensibilitatea dinţilor şi a gingiilor nu sunt lucruri tocmai normale şi nu ar trebui să le lăsăm netratate.
După ce fiecare dintre noi cei care am gustat rețetele am putut să conștientizăm dacă resimțim sau nu disconfort la nivelul dinților și gingiilor, consultanţii Zâmbeşte România ne-au oferit sfaturi personalizate. După o discuţie de aproape 10 minute cu studentul la stomatologie, mi-am dat seama că există şi oameni care pot să îţi dea veşti proaste cu zâmbetul pe buze.
Am primit parodontax și Sensodyne, paste de dinți specializate care, spune el, ar trebui să rezolve problema. Cum așa? Spre deosebire de cele cosmetice, acestea sunt special concepute să reducă inflamarea gingiilor și deci sângerarea lor, respectiv să protejeze dintele sensibil.
81% dintre români suferă de probleme ce țin de sensibilitatea dentară și afecțiunile gingivale, mulţi dintre ei nerealizând că simptomele aparțin unor afecțiuni. Iar cei mai mulţi dintre cei ce realizează că au probleme, le acceptă evitând mâncărurile care le produc disconfort.
Campania Zâmbește România a fost dezvoltată în 2012 de către GSK Consumer Healthcare, pentru a facilita accesul la educație și la prevenție, în vederea îmbunătățirii sănătății orale în rândul populației din România. Proiectul face parte din Platforma Europeană pentru o Sănătate Orală mai Bună (BOHEP), amplă inițiativă europeană lansată în anul 2012.
Pentru a afla mai multe detalii despre campania din acest an și rezultatele din edițiile anterioare, accesați www.zambesteromania.ro și www.facebook.com/zambesteromania.
Din 2012 până azi, peste 165.000 de persoane au beneficiat direct de informații, soluții sau produse oferite în cadrul campaniei Zâmbește România, peste 50.000 de periuţe de dinţi au fost schimbate cu unele noi prin programul Rabla Pentru Periuţa ta, mai mult de 80.000 de copii au beneficiat de cursuri de igienă orală, iar cel puţin 58.000 de euro au fost direcţionaţi către tratamente stomatologice pentru copiii din comunitățile rurale Salvați Copiii, în urma campaniei 1%.
Campania Zâmbeşte România este susținută de brandurile Sensodyne și parodontax.
The Big Picture Festivalul Medieval 2018
Ca în fiecare an, şi în 2018 am fost prezent cu cabina foto Take a Smile Photobooth la Festivalul Medieval „Cetăţi Transilvane„. Trecătorii s-au îmbrăcat în costume medievale şi au primit gratuit o poză tipărită, ca amintire de la Festival.
Şi, tot ca în fiecare an, am aşteptat cu sufletul la gură fotografiile lui Ovidiu Matiu realizate în cele trei zile de festival. Am făcut o selecţie pentru a arhiva aici, în imagini, cele mai bune momente din Piaţa Mare.
E foarte interesant să vezi an de an cum se transformă festivalul, tocmai de aceea, puteţi să rememoraţi atmosfera Festivalului Medieval „Cetăţi Transilvane” din anii trecuţi, intrând pe linkurile următoare: 2014, 2015, 2016 şi 2017.
Foto credit: FMCT, fotograf: Ovidiu Matiu
Cum a fost la Family Day organizat de Star Transmission la Cugir?
Sâmbătă am fost pentru prima oară la Cugir, la evenimentul Family Day organizat de Star Transmission. Un Family Day la care participă tot oraşul.
Într-un oraş de 22.000 de locuitori, evenimentul strânge în fiecare an peste 15.000 de oameni veniţi nu doar din zonă ci şi din Alba-Iulia, Hunedoara, Sibiu sau chiar Cluj-Napoca. După primii ani în care STC a organizat petrecerea în cadrul fabricilor de la Cugir şi Sebeş, a trebuit mutat pe stadion, atât de mulţi oameni luau parte la eveniment. Pe lângă cei peste 4000 de angajaţi împreună cu familiile lor, am văzut în public tot felul de alţi oameni dornici de distracţie… inclusiv eu 🙂
Dimineaţa întreg stadionul a fost plin de echipamente specifice parcurilor de distracţii unde sute de copii îşi trăgeau părinţii dintr-o parte în alta pentru a sări pe toate trambulinele sau să-şi dea drumul pe toboganele gonflabile instalate aici. Jocuri destinate copiilor de toate vârstele, bere şi mâncare pentru părinţi şi concerte pentru adolescenţi.
Anul ăsta, la Family Day-ul STC de la Cugir au cântat The Motans, Andra şi Loredana. După lista asta cu nume de artişti foarte în vogă în România îmi dau seama destul de repede că angajaţii trebuie răsfăţaţi şi cei de la Star Transmission nu se joacă când vine vorba de distracţia lor. Şi nu numai a angajaţilor pentru că evenimentul este deschis publicului larg astfel că întreg oraşul Cugir devine pentru o zi o familie – familia STC.
Dacă vrei să faci şi tu parte din familia Star Transmission, găseşti job-urile disponibile la adresele de mai jos:
Joburi disponibile: www.stcu.ro/cariera
Site: www.stcu.ro, Email: recrutare@daimler.com
Facebook: Star Transmission – Oficial
Am întrebat-o pe Hustiu Bibire Alexandra despre Personal Branding și a ieșit un interviu cu mașini, radio, marketing.
Ne-am cunoscut cu mai bine de cinci ani în urmă, discutând despre ce mașină voi primi, când o pot lua și de unde. Asta pentru că pe vremea aia era Director de Marketing la Autoboca rent a car și îmi punea la dispoziție o mașină de-a lor pentru a ajunge la un eveniment prin țară. Era oarecum ciudat pentru mine pentru că eu începusem colaborările de genul astă (bloggeri – rent a car) cu altă companie concurentă pentru care aveam un respect profund. Alexandra, însă, a reușit prin stilul ei de abordare și implicarea ei să mă atragă spre noul brand astfel că, de atunci, am continuat colaborarea aproape exclusiv cu firma pe care o reprezenta.
Acum organizează worksop-uri de Personal Branding și promite că va ajunge și la Sibiu cât de curând.
Tu ai avut întotdeauna o pasiune pentru mașini. Asta am simțit-o de prima oară când ne-am vorbit…
Da, și parcursul meu profesional a fost preponderent în zona auto. Am copilărit alături de tata, la țară, cutreierând dealurile pe un Suzuki roșu. Ca atare, sunetul multor cai putere pe mine mă însuflețește masiv, și am o pasiune declarată (dar nemanifestată) pentru motoarele pe 2 roți. În 2008 eram pe punctul de a-mi cumpăra o Honda CBR 600 neagră, însă karma a avut altceva de spus: mi-a adus în cale un om, care avea să-mi devină și soț, a cărui încăpățânare de a fi în viața lui a fost mai mare decât dorința mea de a mai da de carnet pentru categoria A și de a-mi lua CBR-ul. Am rămas însă cu echipamentul, care stă și astăzi martor pentru un vis neîmplinit, într-un colț de șifonier; chiar și așa, pentru că CBR-ul a rămas un deziderat, mi-am comutat nevoia de a-mi împărtăși pasiunea pentru motoare cu un Mini One, la care însă am renunțat când a venit bebe, căci avea doar două uși. Acum aștept să crească, căci între timp mi-a mai venit o trăznaie în cap, îl aștept și pe soțul meu “să devină congruent” cu dorința mea. În secret, visez ca la 60 de ani să-mi petrec ultimii ani de viață cutreierând coastele Italiei și ale Franței pe un Chopper sau pe o motocicletă cu ataș. La cort. Nu știu ce opinie are soțul meu despre asta, o să aflu peste 25 de ani 🙂
Din pasiunea mea pentru motoare, am creat în 2005, pentru un radio local, (Mix Fm), o emisiune a cărui nume a fost simplu, „Mix de motoare”. A fost cea mai mare reușită a mea la vârsta aceea, ținând cont că am realizat-o aproape singură: eu i-am dat numele, eu am creat secțiunile, pentru “motoare pe 2 roți” si pentru cele pe “4 roți”. Îmi cumpăram reviste de specialitate, erau doar 2 sau 3 pe atunci, îmi făceam textele singură, îmi alegeam muzica. Doar producția o făcea Marele Barac, după coordonate alese de mine. Emisiunea aceea m-a ajutat din foarte multe puncte de vedere, cu atât mai mult cu cât, la ceva ani după, din aceeași pasiune pentru motoare, am început să vând mașini. Vocabularul mi-era familiar, am o inteligență emoțională destul de bună, ca atare jobul a venit mănușă.
Zona asta, auto, pentru mine a avut mereu o semnificație aparte, nu doar pentru că emoțional are un istoric, dar și pentru că o cunosc destul de bine, chiar dacă, de câțiva ani, am pierdut puțin contactul cu ea.
Cum se împacă domeniul auto cu radio-ul?
Și pentru radio am făcut o pasiune, cum era de așteptat, chiar mi-e dor câteodată, când îl duc pe bebe la creșă și îi aud pe moderatori cum râd cu poftă, de vibe-ul acela pe care îl au oamenii de radio. Nu e o meserie tocmai ușoară, căci trebuie să îți imaginezi că cineva chiar te ascultă și chiar îi place ce spui tu acolo, în eter. Trebuie să fii foarte conectat la tine, trebuie să ai capacitatea de a-ți lăsa problemele acasă și a te conecta la lumea aceea, oarecum imaginară, în care oamenii chiar conversează cu tine. În radio am început să iau contact cu marketing-ul. Prima oară la Radio Deea, un radio local, pentru care am vândut o vreme spațiu publicitar, iar apoi pentru rețeaua regională a Radio Zu unde am învățat să gândesc campanii de marketin. De la zero, pe toate canalele media, căci am avut ambiția să fac campanii integrate, relevante pentru client, cu rezultate tangibile și măsurabile.
M-a atras foarte mult marketing-ul. E o zonă foarte dinamică, creativă. După ce am făcut un an de Drept, am sunat-o pe mama si i-am zis că renunț, mă mut la Marketing, Nu știu cum i-o fi picat ei, dar eu cred că am luat cea mai bună decizie. Chiar dacă, sinceră să fiu, acum trec printr-o perioadă în care simt că am rămas puțin în urmă, căci lucrurile evoluează mult prea rapid și din cauza oboselii acumulate, parcă nu mai scorez la fel de bine. Dar fac eforturi să țin pasul, încerc să fiu informată cu noile trenduri în materie (content marketing, SEO, influencers, performance marketing și marele monstru, GDPR-ul), citesc foarte mult – și încă nu destul de mult pe cât aș vrea, fac cursuri de specialitate (pentru că îmi place să înțeleg lucrurile în profunzime).
Eu întotdeauna am avut un respect pentru femeile, proaspete mămici, ce reușesc să revină în planul profesional după pauza de după naștere, pauză ce poate conta destul de mult. Tu cum te simți acum, după „revenire”?
În 2008 am fost la un training organizat de Accelera și mi-am făcut un To Do List pentru următorii 10 ani, cum mă văd eu la 34 de ani. Mi-am depășit cu mult așteptările, am reușit să îmi negociez poziția de Director de Marketing la 27 de ani și am devenit Director de Marketing pe România la doar 30 de ani. Și apoi am trecut la antreprenoriat, inspirată fiind și de fostul meu șef de care am fost fascinată ca om de bussines. Spiritul Londrei, unde s-a format ca antreprenor, împreună cu perseverența, fac casă bună, și mi-ar plăcea tare mult să i se audă povestea în țară, pentru că e un exemplu de urmat din foarte multe puncte de vedere.
De departe însă, familia e cea mai mare reușită a vieții mele de până acum: am un soț de care sunt îndrăgostită, pe care îl apreciez foarte mult pentru personalitatea pe care o are, pentru coloana vertebrală, pentru onestitate, pentru că mă sprijină necondiționat, și, cel mai mult, pentru că mi-a dăruit un copil și nu cred că fiul meu putea să aibă un tată mai bun ca el. Efectiv, simt că, în rolul meu de mamă, și de soție, am reușit. Mi-a luat ceva timp să asimilez toată informația asta, dar în mare sunt un om foarte împăcat cu sine, căci am reușit să fac, cel puțin până acum, cam tot ce mi-am dorit pentru mine. Și zic „cam”, pentru că m-am reactivat și mi-am refăcut lista pentru următorii 10 ani, și e destul de greu de realizat ce vreau eu, la standardele mele, pentru că niciodată nu am ales calea ușoară, am crescut organic, am investit și investesc constant în mine. Și asta, câteodată, poate deveni destul de obositor și frustrant.
Cum a apărut Personal Branding-ul în toată povestea asta?
În 2014, când am lansat agenția Brand and Build, citeam bloguri din state, motiv pentru care am inserat și Personal Branding-ul ca soluție la realitatea clienților. La americani era în plin avânt, la noi de-abia creștea sămânța, ca să zic așa. În 2015 am început să scriu despre strategii de Personal Branding, însă după trauma pe care am avut-o cu bebe (despre care încă nu sunt pregătită să vorbesc), am decis să iau o pauză și să am grijă de el, deși ardea în mine dorința să-mi pun business-ul pe picioare. Acum îl vâd din ce în ce mai sigur pe el, sănătos, și am început, ușor, ușor, să îmi direcționez atenția și către business. Mai ales că a trecut și vârsta critică la care se preconiza că vor apărea problemele.
O vreme, stând oarecum în umbră, am făcut cursuri de specialitate pe zona asta, am citit mult. Încă descopăr lucruri noi, însă încerc să filtrez informația și să rămân pe zona mea de expertiză, să nu mă duc în zona de coaching în care sunt mai toți cei care vorbesc de Personal Branding în România. Mi s-a propus să fac workshop-ul de Personal Branding pe care l-am creionat, și creat si răscreat de n ori. Încă ia forme diferite în funcție de publicul pe care îl am: am variante pentru tineri, cea pentru corporatiști sau cea pentru cei care vor efectiv să-și schimbe jobul și să facă ce și-au dorit toată viața să facă și au amânat din varii motive.
Ce este Personal Branding-ul?
În primul rând, din punct de vedere marketing, Personal Branding-ul este o strategie de atragere (pull strategy) a oamenilor/clienților către tine, ca să zic așa, datorită capabilității tale de a te învârti în aria ta de expertiză. Practic, nu te vinzi, ci îți promovezi calitățile, cunoștințele, valoarea pe care o aduci cu adevărat celor din jur prin a fi tu însăți. E ceea ce se numește marketing approach. A nu se confunda cu lauda sau autopromovarea, aceea e zona în care apare selling approach: advertising-ul, PR-ul agresiv sau chiar vânzarea directă. Personal Branding-ul vine pe o zonă foarte tricky, pentru că dacă nu ești pregătit să fii onest(ă), să îți asumi greșeli (și aici există niște reguli de brand mistakes foarte clare), dacă nu ai o bază solidă din punct de vedere profesional, ești foarte expus(ă). E posibil ca oamenii, datorită convențiilor sociale, să te aprobe verbal, însă nu vor acționa în consecință. Efectiv nu devii o opțiune reală. Sau dacă devii, e doar o chestiune de timp până înțeleg că aia nu e zona ta de expertiză, că brandul nu e, de fapt, real. Ca atare, în opinia mea, nu oricine poate practica Personal Branding-ul, tocmai pentru că unii oameni nu au coerență în acțiuni, pe termen lung. Și aici e marele secret, să faci ceea ce spui și, mai ales, să te asiguri că nu copiezi, pentru că oamenii văd și înțeleg.
Și ca să fac lumină între cele două abordări, dacă folosești calificările tale, experiența si setul de skills, practici selling approach. Dacă, în schimb, folosești credențialele, skill-urile, capabilitățile și îți crești brandul personal, ai o etică profesională la care ții cu dinții și te recomandă, ai valori, ești pe drumul cel bun, iar lucrurile evoluează din perspectivă de marketing, atunci e Personal Branding.
Trăim niște vremuri în care lumea caută repere morale, leadership-ul a devenit materie, trend dar și deziderat, și se presupune că poate fi învățat. Ca atare, oportunismul nu mai e o opțiune, mai ales pe partea de servicii. Și atunci când e, este pe termen scurt (asta e și natura lui, ce e drept). Pe termen lung, corodează masiv brandul personal, pentru că oamenii au acces la informație mult mai ușor și nu mai pot fi păcăliți. Plus că, chiar trebuie să ai o arie de expertiză, niste documente care să o ateste și mai ales experiență în domeniul respectiv, exact din motivele menționate anterior. Dar și capacitatea să spui “Nu” atunci când nu stăpânești o zonă, să furnizezi variante de soluționare, creându-ți parteneriate strategice cu oameni alături de care să crești, dar pe care să îi ajuți și tu să crească, oameni de încredere.
Ce NU este Personal Branding-ul?
Personal Branding nu este vânzare, nu este împingere a brandului personal în piață prin publicitate plătită, promovare agresivă, tertipuri. Ci despre creștere organică.
Personal Branding-ul nu este despre cât de important ești tu în societate, ci despre valoarea reală pe care o aduci comunității.
Personal Branding-ul nu este despre imagine, despre formă fără fond, ci despre unitate, muncă, perseverență, sinceritate, omenie, relații sănătoase din care toată lumea câștigă, interacțiune umană.
Personal Branding-ul nu este nici despre vizibilitate în online, ci despre claritatea și coerența mesajului pe care îl transmiți cu ajutorul rețelelor sociale, despre ceea ce faci tu cu ajutorul puterii pe care ai dobândit-o ca și influencer pe zona ta de expertiză. Despre cum schimbi lumea în mai bine.
Personal Branding nu este despre a fi ca cineva, un „wanna be like”, nu este despre a copia, ci despre singularitate. Singularitatea e una din Cele 22 de Legi ale Branding-ului, scrisă de Al și Laura Ries: “Cel mai important aspect al unui brand este singularitatea acestuia”. La fel , este despre Unitate – să fii cine pari că ești.
Personal Branding-ul este pentru oamenii onești, care nu au nimic de ascuns.
Din nici un punct de vedere.
Dacă ar fi după mine, aș spune că Personal Branding-ul este important și în relațiile personale. Nu ar trebui să ne gândim la ce spunem, ce facem și cum ne comportăm doar în relația cu partenerii de afaceri și clienții ci și în relația cu prietenii, familia…
Pe de altă parte, pentru ce ar trebui să fim toți atenți la Personal Branding? Nu cu toții suntem influenceri, nu cu toții suntem directori de companii. Ce, de ce ar fi greșit să pun pe profilul meu personal de Facebook poze cu mine beat criță, de exemplu?
Categoric. În momentul în care devii responsabil de ceea ce faci și de ceea ce spui, înveți asertivitatea, grija față de celălalt. Momentul acesta coincide și cu momentul în care începi să crești și din punct de vedere profesional, și brandul tău personal devine din ce în ce mai puternic. Toți avem un brand personal, indiferent de scara la care suntem percepuți ca fiind un brand personal. Literalmente, ne putem gândi la scara blocului, la vecina cea isterică, la nenea Costică, care e mereu vesel, sau la nenea Vasile care e mereu beat. Inconștient, fiecăriu vecin i-am atribuit o caracteristică care îl definește, și acesta devine brandul lui personal.
Cât despre pozele cu tine beat criță, postate pe contul personal de Facebook, din păcate, acestea devin un stigmat pentru că încep să te definească, cu atât mai mult cu cât oamenii își fac o opinie în funcție de ceea ce văd. E posibil ca tu, dragul de tine, să te fi îmbătat doar odată și să te lauzi cu asta, că ți se pare extraordinar că ai reușit așa o performanță, însă pentru ceilalți vei deveni un bețiv. Toți ne-am îmbătat criță măcar odată, însă societatea românească (cel puțin) nu e pregătită să recunoască și mizeria de sub preș, în continuare o ascunde. Și asta, cred că știm cu toții, ne dăunează foarte mult.
Și dacă tot suntem în zona asta, pot să îți spun că tot din punct de vedere marketing, Personal Branding-ul înseamnă poziționare și diferențiere. Dacă poziționarea vine cumva pe baza experienței profesionale și a documentelor relevante în acest sens, diferențierea vine mai mult pe zona holistică, ca să zic așa. Pentru că, din punct de vedere holistic, Personal Branding-ul este perceptie. Percepția celorlalți asupra ta. Eu o gândesc însă în sens invers, promovez autocunoașterea și cred cu tărie că un brand personal devine puternic când e autentic, când omul din fața ta nu primește (mai ales inconștient) informația că “bați câmpii”, că nu știi ce faci, că nu stăpânești zona, sau că, mai devreme sau mai târziu, se va trezi cu surprize din partea ta. Din contra, se simte în siguranță lângă tine, simte că este un om valoros, apreciat și poate fi sincer cu tine cerându-ți să-l ajuți fără să-i fie rușine sau frică ori, fără a exista riscul să fie “pedepsit”. Știe că vei găsi mereu soluții la problemele lui de pe zona ta de expertiză, că vei fi onest. Astfel, tu modelezi percepția, și nu o faci cu falsitate, nu manipulezi o informație care se duce către exterior, ci este o perceptie reală, provenită din autenticitate, susținută de dovezi concrete. Și asta construiește o relație sănătoasă, benefică pentru ambele părți, în care fiecare crește, se dezvoltă și cel mai important, nu se simte înșelat.
Percepția e emoția pe care o lași în urma ta, e amprenta ta emoțională. Din perceptie derivă într-un final și reputația ta profesională, pentru că oamenilor nu le pasă numai cât de multe știi, ci și cât de mult îți dorești cu adevărat ca ei să reușească. Și ce vei face în sensul acesta.
Pe când la Sibiu cu Workshop-ul de Personal Branding?
Vara aceasta cu siguranță ajung. Lucrez la un alt proiect personal pentru care îmi trebuie puțin mai mult focus să îl pot finaliza, care mă tine puțin mai ocupată acum, însă ajung cu siguranță. Cu atât mai mult cu cât am primit și invitația să îl organizez de către una din membrele comunității de femei antreprenor din Sibiu, ELITE BusinessWomen, ca atare am și motivația necesară.
Am stat de vorbă cu Iuliana Grigoriţă de la Științescu Hub şi am aflat că au transformat şcoala din cartierul meu într-un centru de educaţie alternativă
Iuliana Grigoriță este psiholog și de mai bine de șapte ani studiază procesul de învățare. După ce a activat în mai multe ONG-uri, și-a petrecut ultimii ani coordonând Științescu Hub din postul de vice-președinte. Spațiul destinat educației STEAM (Știintă, Tehnologie, Inginerie, Artă, Matematică), are de câteva luni un frate mai mic: Club 10. Clubul de educație alternativă de la Școala 10 Sibiu (cartier Turnișor) poate fi promotorul schimbării modului de predare în școlile generale din Sibiu.
Iuliana ne va vorbi sâmbătă la TEDx Sibiu, la Teatrul Gong. Pentru că nu am avut răbdare, am stat de vorbă cu ea despre importanța predării alternative și despre deschiderea față de acest mod de educație.
Întrebare: Înainte de 2011 erai într-un post de conducere într-o firmă importantă. Ce s-a întâmplat de ți-ai schimbat linia vieții acordând mai multă atenție mediului ONG și educației alternative?
Răspuns: Am început să lucrez la această companie încă din anul I de facultate și cumva am crescut împreună, timp de 17 ani… Provocări, oportunități, muncă…. Dar mai ales experiență, alături de oameni deștepți și cu mintea deschisă care m-au format ca profesionist și m-au ajutat să ajung la maturitateade a trece la nivelul următor. Pentru că pentru mine educația și mediul ONG sunt urmatorul nivel.
Sigur că lucrurile nu au venit nici ușor, nici repede, însă după ce copiii mei au început școala și, prin clasa a III-a, fiică-mea mi-a spus ca nu știe să învețe, mi-am dat seama că era momentul să fac ceva în direcția asta. Am început să caut, să aplic, să experimentez, iar apoi am mers la Psihologie, ca să înțeleg cu adevărat cum funcționează procesul învățării. Apoi, lucrurile s-au întâmplat de la sine….
Din nou, provocări, oportunități, muncă… și mult voluntariat. Este acest concept de „responsabilitate socială” care cred eu că este util de aplicat pentru fiecare adult, măcar o dată. Pune lucrurile într-o perspectivă nouă și câteodată chiar neașteptată…
Aș zice că fiecare dintre noi avem mai mult de un lucru de învățat în viața asta și cel puțin două lucruri de făcut.
De ce e importantă educația alternativă?
Aș răspunde aici cu două lucruri. Primul ar fi ritmul de schimbare al lumii în care trăim. Dacă ne uitam la câte schimbări au adus numai ultimii 10 ani, ne dăm seama că noi habar nu avem cu ce realitate se vor confrunta copiii noștri ca adulți, adică prin anii 2030 – 2040! Ceea ce putem și trebuie să facem este să îi pregătim să devină inovatori, creatori pentru lumea lor. Și asta este dificil de făcut în sistemul tradițional.
Cel de-al doilea lucru este faptul că noi, oamenii, suntem diferiți, iar copiii de azi cu atât mai puțin pot fi înghesuițiîn niște șabloane. Ei au nevoie să ia contact cu modele diferite, cu oameni diferiți, cu domenii diferite, astfel încât să se poată înțelege pe ei înșiși mai bine. Așa vor ști să ia deciziile bune pentru ei, atunci când va fi nevoie.
Atunci când te-ai alăturat echipei Științescu Hub care era viziunea voastră și unde voiați să ajungeți? S-a schimbat ceva pe parcurs?
Științescu Hub a fost creat pentru inovare. Ce ne-am propus noi de la început a fost să încurajăm pasionații de științe, tehnologie și nu numai să își transforme ideile în proiecte și apoi în fapte. De ce? Pentru că dacă vrei cu adevărat să produci schimbare, trebuie să creezi o sinergie, să-i încurajezi pe cei care pot, dar nu știu exact cum, să iasă în față, să transmită pasiunea lor mai departe, către copii și tineri. De aceea, printre membrii fondatori ai Hubului se regăsesc deopotrivă oameni care lucrează în educație și specialiști în tehnologie. Avem și un membru care încă nu ajunsese la majorat anul trecut, când am înființat Hubul și care este cumva mesagerul acestei generații surprinzătoare.
Viziunea noastră este în continuare aceeași, am facut primii pași, în sensul că Științescu Hub este acum locul acela unde părintele poate veni cu copilul să ia contact cu științele și tehnologia în mod diferit. Mai avem încă mulți pași de urmat și suntem hotărâți să-i parcurgem pe toți. Am avut și o satisfacție neașteptată anul acesta, când un ONG de la Brașov ne-a propus un parteneriat în urma căruia s-a înființat Brașov STEAM Hub, după modelul Științescu Hub.
Perseverența și capacitatea de a lucra împreună fac întotdeauna parte din rețeta schimbării, după părerea mea.
Îți spun sincer, dacă aș fi părinte și ar trebui să aleg un singur curs/atelier din cadrul Științescu Hub, nu m-aș putea hotărî prea ușor la care să îmi trimit copilul. Tu ai vreun atelier preferat/de suflet?
Ah, aici e greu… Eu iubesc schimbarea și fiecare atelier nou care apare în Hub este o bucurie reală. Acum de exemplu urmează să înceapă Micii ingineri, în care copiii vor „construi” istoria mijloacelor de transport și abia aștept să văd primele obiecte făcute de mânuțele lor!
Sunt într-adevăr părinți cărora le este greu să aleagă. Propunerea noastră este să lase în seama copilului decizia. Poate testa un prim atelier și hotărăște el singur dacă i se potrivește sau nu. De cele mai multe ori, copiii trec pe parcursul unui an prin trei-patru module diferite.
Am locuit aproape 20 de ani în cartierul Turnișor și îți pot spune că Școala Generală 10 nu este chiar bine văzută printre părinți. Crezi că își vor schimba atitudinea odată cu introducerea aici a educației alternative prin Club 10?
Există câteva motive pentru care am ales o școală care „nu este bine văzută” și am să-ți spun două dintre ele. Cel mai important se referă la comunitate, pentru că în Turnișor, ca și în alte zone similare din Sibiu și din țară, școala poate deveni un motor de schimbare. Știu că pare idealist și că școlile sunt destul de înstrăinate de comunitate, in general. Dar ce-ar fi dacă începem să deformalizăm școala? Adică, să nu mai fie doar acel loc în care copiii merg la școală, să devină și un spațiu de evenimente, de întâlnire al comunității? Școala și ONG-urile care lucrează în zonă pot face mult mai multe împreună decât separat și, în timp, părinții pot deveni participanți activi în schimbare. Club10 crează contextul pentru o colaborare stabilă care să genereze o schimbare pe termen lung în comunitate.
Un alt motiv este legat de învățare. Este domeniul meu preferat și toate studiile arată că mediul are foarte multă importanță în procesul învățării. Spațiul Clubului este gandit nonformal, creativ și pentru mulți copii de acolo poate fi cel mai frumos loc la care au acces. Știi probabil că pentru multe familii ale copiilor care vin la Școala 10 situația socio-economică este dificilă, sau chiar dramatică. Eu știu sigur că nu există copil needucabil, iar crearea contextului potrivit pentru învățare este o parte importantă din soluție.
Aș mai preciza faptul că Științescu Hub și Club10 răspund unor nevoi diferite și de aceea nu se suprapun ca activități.
Cum de ați ales Școala 10? Sau a fost o alegere a Inspectoratului Școlar? V-a luat mult timp să convingeți instituțiile că este nevoie de acest program?
Cred că mai degrabă Școala 10 ne-a ales pe noi. Asta s-a întâmplat în urmă cu 2 ani, după ce am finalizat o cercetare mai amplă a catedrei de psihologie a ULBS cu privire la aptitudinea de școlaritate. Foarte simplu spus, aptitudinea de școlaritate se referă la măsura în care un copil care începe clasa pregătitoare este capabil să facă față cerințelor primului an de școală. Am evaluat copii din școli centrale, școli din periferie și din mediul rural. Copiii înscriși în școlile din periferie au avut rezultatele cele mai slabe, semnificativ mai mici și decât cei din mediul rural. Cu alte cuvinte, acești copii pornesc deja cu un decalaj important, peste care se grefează ulterior toate celelalte probleme și de multe ori generează abandonul școlar înainte de clasa a VIII-a. Bineînțeles, una dintre școlile din studiul nostru a fost Școala 10.
Ei bine, când ai niște rezultate atât de evidente și dacă mai ești și psiholog, este un imbold serios să treci la acțiune. Împreună cu colegele participante la cercetarea amintită, am venit la Școala 10 prima oară cu propunerea, iar oamenii de aici au fost cu mintea deschisă și dornici să facem ceva împreună. Ușor, ușor am început să lucrăm cu copiii, însă abia anul acesta am reușit să obținem o finanțare care ne-a permis să transformăm sala de clasă într-un spațiu nonformal foarte frumos.
Pentru noi este un vis devenit realitate! Și de-abia începem… visul următor la rând!
Care a fost perioada de timp ce a trecut de la idee la implementare și care a fost parcursul necesar pentru aprobarea Club 10 de către inspectoratul Școlar / direcțiunea școlii?
Conducerea școlii a agreat ideea încă de la început pentru că avem obiective comune. A fost o bucurie și pentru ei că am reușit să amenajăm un spațiu nonformal într-o sală din incinta școlii. În plus, în Club10 se pot desfășura și ore din programul formal de școală al copiilor, dacă profesorul respectiv dorește să lucreze în mod diferit și spațiul Clubului îi este de folos. Avem permanent în minte că am creat acest spațiu pentru copii și ne bucurăm să îi avem cât mai mult timp în Club, indiferent că este o activitate de-a noastră, de-a școlii sau de-a unui alt ONG din zonă.
La acest club pot participa și copii din alte zone ale orașului sau care nu sunt înscriși la cursurile de zi a Școlii 10? Care sunt condițiile pentru a fi acceptați?
Pentru început, prioritate la înscriere au copiii care sunt elevi ai școlii și cei care locuiesc în zona Turnișor. Comunitatea, cu alte cuvinte. Există o singură condiție de acceptare: copilul să-și dorească să vină!
Spune-ne câte ceva despre planurile de viitor.
Ambele proiecte, Științescu Hub și Club10 trec la etapa următoare.
Științescu Hub se pregătește serios pentru anul 2018, pe care ni-l dorim spectaculos și cu multe surprize pentru copii, părinți și oamenii pasionați de educația STEAM (științe, tehnologie, inginerie, matematică) în general.
În Club10 vom seta învățarea pe principii diferite, pornind de la concepte precum Hole in the Wall sau Peace Corner, până la ateliere de gândire laterală, învățare prin joc și creativitate.
Mulțumesc.
Multumesc si eu!
În 4-5 noiembrie 2017, va avea loc la Sibiu evenimentul TEDxSibiu Challenging Tomorrow. Ziua de 4 noiembrie va fi marcată de conferința TEDxSibiu, care se va desfășura la Teatrul Gong, iar 5 noiembrie va aduce în fața sibienilor un concept nou – TEDxSibiu Adventures.
Tema evenimentului este Challenging Tomorrow și își propune să aducă în discuție provocările pe care le presupune ziua de mâine în diferite domenii precum educație, viață socială, artă, technologie, știință și altele.
Vă puteți înregistra aici: www.tedxsibiu.com.
Am stat de vorbă cu fondatorul Questo și am descoperit că totul a plecat de la Sibiu
Claudiu Petria și-a dat seama în urmă cu doi ani că amână fără rost ce vrea să facă el de fapt: să construiesc ceva remarcabil. Și-a dat demisia, s-a asociat cu câțiva prieteni și a dezvoltat aplicația prin care descoperi orașele și poveștile lor rezolvând ghicitori: Questo. După o investiție de 70.000 de euro și multă muncă, a lansat aplicația oficial la începutul anului, fiind deja descărcată de zeci de mii de oameni. Cu doar câteva zile în urmă, aplicația a primit titlul de Best Travel App în cadrul evenimentului eTravel Award.
Tot zilele trecute, Claudiu Petria a primit distincția “IAA Young Leader Award” în cadrul Galei Internaționale IAA Global ”Creativity Can Change The World” ceea ce m-a convins că nu trebuie să mai aștept până sâmbătă pentru a-l asculta în cadrul TEDx Sibiu așa că mi-am permis să îi iau un scurt interviu.
Întrebare: Cum ți-ai dat seama că trebuie să lași totul în urmă, job-ul cu carte de muncă și salariu sigur la sfârșit de lună și să începi să dezvolți pe cont propriu o afacere?
Răspuns: Grea întrebare fiindcă nu s-a întâmplat programat sau prestabilit. M-am gândit de mai multe ori la asta, dar de fiecare dată nu eram sigur că e momentul cel mai potrivit. Până într-o zi de decembrie, când mi-a zis că dacă nu fac nimic în direcția asta cel mai probabil nu va fi niciodată momentul potrivit :)).
Nu cred că mă înșel când spun că a trecut mai bine de un an de zile de când am făcut prima oară cunoștință cu Questo. Aflasem de aplicație de la Alex Govoreanu, sibianul nostru partener în dezvoltarea ei. Atât de mult ați muncit până ați scos-o la lumină?
Exact! În Sibiu am avut primul traseu, făcut de Alex, co-fondator Questo. Cum traseele noastre sunt construite de către locanici, cu povești și recomandări de la aceștia, cel mai bun loc din care puteam începe era Sibiul. După ce am avut primul quest gata și am creat primul demo al aplicației, am început să o testăm. Oamenilor le-a plăcut și am mers mai departe cu dezoltarea interfeței pentru exploratori. Apoi am lucrat la tool-ul prin care se construiesc trasee și acum începem să îl deschidem către oameni. Acum Questo nu mai e doar o aplicație de mobil. Questo e o platformă în care oricine se poate implica să ajute la dezvoltarea comunităților locale prin turism. Fie că ești explorator și folosești aplicația care te duce și îți arată orașul prin ochii localnicilor și îți spune povești autentice, fie că ești creator de quest-uri și ajuți ca poveștile și locurile să fie cunoscute.
Din 2011 am dezvoltat și eu un program de teambuilding ce folosește povești și informații interesante ce te îndrumă în vizitarea orașului Sibiu într-un mod inedit (numit Tag the Flag). Am avut de atunci zeci de grupuri din toată lumea ce au trecut “probele” pentru a descoperi orașul așa că sunt în măsură să spun că prinde foarte bine genul acesta de ghidaj turistic. V-ați făcut o statistică despre numărul de descărcări și kilometri parcurși de către turiști? Care e target-ul vostru?
Foarte faină ideea ta! Acum când vei vrea să mai organizezi activități de genul acesta vei putea să o faci mult mai simplu prin Questo. Avem inclusiv posibilatatea să punem quest-uri private, care să fie accesibile doar pe baza unui cod, cod pe care îl poți da participanților la o anumită activitate.
Legat de cifre, din mai, de când am lansat aplicația, avem peste 6 000 de exploratori pe cele 15 trasee din țară. Ca distanță parcursă de către ei, depășim 17 000km și am spus până acum peste 10.000 de povești.
Acum, cu schimbarea vremii, ne mutăm indoor, în mod special în muzee unde avem câteva trasee foarte faine și unde lucrăm cu mai multe muzee la construirea unora noi, așa că distanțele parcurse vor fi un pic mai scurte.
Bănuiesc că știți dacă aplicația este preferată de către turiști sau chiar de localnicii dornici să își descopere orașul.
Bănuiala ta e foarte corectă. Că tot vorbeam de primul traseu, ““Cele 7 turnuri ale Sibiului” a fost făcut de peste 500 de exploratori care au putut să descopere povești mai puțin cunoscute sau locuri în care merită să mergi, cum ar fi Syndicat Gourmet, un restaurant în care ai parte de o experiență autentică. Localnicii sunt foarte surpriși că descoperă povești faine despre locuri prin care au trecut de sute de ori sau chiar locuri din orașul lor despre care nu știau. Iar turiștii sunt încântați că au un mod interactiv de a vedea orașul, de a-l vedea prin ochii localnicilor. Iar cu toții sunt foarte încântați de modul în care se întâmplă exploarea, fiindcă sunt prinși într-un joc în care trebuie să rezolve tot felul de ghicitori ca să poată primi povestea. Aceste ghicitori au și ele rolul lor în toată experiența exploratorului, fiindcă ele sunt scrise în așa fel încât să nu stai cu ochii în telefon ci să cauți cu privirea detalii în mediul prin care te plimbăm, detalii pe care de cele mai multe ori le trecem cu vederea.
Aplicația este gratuită pentru Android și iOS. Totuși, cum sperați să câștigați financiar de pe urma aplicației? Care e strategia voastră?
Pentru utilizatori, aplicația este gratuită și va ramâne așa. În același timp, vom oferi abonamente lunare acolo mici afaceri care se vor afla pe treaseele noastre. În plus, vrem să deschidem platforma noastră înspre ghizii de turism, care o pot folosi pentru a-și plimba proprii clienții într-un mod mai interactiv. De asemenea, avem posibilitatea de a pune quest-urile private și aici avem discuții cu diferite companii care pot să-și facă activități de teambuilding prin Questo. De curând avem pregătite și oferte de licențe pentru administrațiile locale, care își pot digitaliza prin Questo patrimoniul turistic și cultural oferind experiențe interactive localnicilor și turiștilor.
Aveți investitori sau sponsori care au încredere în viitorul aplicației?
Încă de la lansare am reușit să atragem parteneri în jurul proiectului. Am construit 3 quest-uri personalizate pentru Drumul Cetăților (aplicație dezvoltată de către Bitdefender) și am făcut cel mai mare instawalk împreună cu Samsung România. Avem parteneriate cu mai multe ONG-uri din zona de turism, implicare în comunitate, cultură și patrimoniu, dar și cu facultăți și universități.
Deja ați început să lucrați la ghiduri turistice pentru orașe din Europa de Vest. Cum este primită aplicația acolo?
Într-un cuvant: wow! Am fost luna acesta în Olanda unde am discutat cu mai multe comunități de acolo despre Questo, iar feedback-ul a fost foarte bun. Fiind vorba despre o țară cu un puternic spirit comunitar, ideea de promovare a orașelor așa cum o face Questo a fost primită foarte bine. Dincolo de aspectul de joc din aplicație, cei cu care vorbim din afară României sunt încântați de modul în care aplicația poate promova micile afaceri, ajutând astfel la dezvoltarea comunității locale. În concluzie, suntem foarte entuziasmați de extinderea în Europa pentru că avem un produs cerut acolo.
Spune-ne câte ceva despre planurile de viitor.
În perioada următoare avem doua obiective principale. Pe de o parte ne dorim să atragem în aplicație cât mai mulți creatori de quest-uri, care să ne ajute să ducem aplicația oriunde pe glob. Apoi, totodată vrem să punem Questo în mâinile cât mai multor turiști și localnici care vor să exploreze lumea altfel. Așadar, va urma o perioadă intensivă de promovare.
Mulțumesc.
Noi mulțumim!
În 4-5 noiembrie 2017, va avea loc la Sibiu evenimentul TEDxSibiu Challenging Tomorrow. Ziua de 4 noiembrie va fi marcată de conferința TEDxSibiu, care se va desfășura la Teatrul Gong, iar 5 noiembrie va aduce în fața sibienilor un concept nou – TEDxSibiu Adventures.
Tema evenimentului este Challenging Tomorrow și își propune să aducă în discuție provocările pe care le presupune ziua de mâine în diferite domenii precum educație, viață socială, artă, technologie, știință și altele.
Vă puteți înregistra aici: www.tedxsibiu.com.
The Big Picture Festivalul Medieval 2017
Festivalul Medieval „Cetăţi Transilvane” de la Sibiu a ajuns la ediţia a XVII-a. Piaţa Mare a fost iar plină, timp de trei zile, cu cavaleri şi domniţe, spade şi făuritori de spade, cai şi concerte medievale.
Şi, ca în fiecare an, fotograful Ovidiu Matiu a surprins atmosfera în cele mai interesante cadre, mulţumindu-ne retina pentru a nu ştiu câta oară. 80 de fotografii, tot atâtea momente unice din festival.
Şi dacă vreţi să vă aduceţi aminte cum arăta Festivalul Medieval „Cetăţi Transilvane” în anii trecuţi, iată linkuri spre imaginile din 2014, 2015 şi 2016. O adevărată colecţie de imagini grăitoare.
Iar la sfârşitul acestui articol, 20 de alte imagini cu trecători prin Piaţa Mare: unguri, americani, spanioli, italieni, arabi, ortodoxi şi catolici, sibieni, timişoreni, clujeni şi constănţeni, cu toţii surprinşi în costume medievale de secolul XIII, cu ajutorul cabinei foto TakeaSmile.ro Photobooth!
Festivalul este organizat de șaptesprezeceani la Sibiu de către Casa de Cultură a Municipiului Sibiu, cu sprijinul partenerilor Hotel Ibis, Pardon Cafe, IVB Media, Ost Cultural Events, Complexul Național Muzeal Astra Sibiu, Take a Smile Photobooth și a partenerilor media Magic FM, Capital Cultural, Profil Cultural, Zile și Nopți, Hermannstädter Zeitung, Sibiu 100%, Ora de Sibiu, Știri de Sibiu, ceMerita.ro, TurnulSfatului, PRO TV.
The Big Picture Festivalul Medieval 2016
Zilele trecute mi-am petrecut destul de multe ore la Festivalul Medieval „Cetăţi Transilvane” din Sibiu alături de ceilalţi 30.000 de spectatori ce au trecut prin festival în cele 3 zile de weekend. Pţa. Mare a fost amenajată mai bine chiar şi ca anul trecut, delimitându-se destul de bine de data asta zona comercială de cea de festival, ateliere şi spectacole. Trupe din România, Spania, Serbia, Bulgaria și Ungaria au prezentat zeci de momente de animație stradală, spectacole de dansuri medievale, concerte de muzică medievală, spectacole de teatru, demonstrații de luptă și spectacole pirotehnice.
Am fost prezenţi pentru câteva ore/zi şi cu cabina foto TakeaSmile.ro, cu ajutorul căreia oricine îşi putea face o poză costumat în haine medievale, plecând acasă cu fotografia tipărită pe loc.
Mai jos, ca în fiecare an, vă prezint Festivalul Medieval „Cetăţi Transilvane” în imagini surpinse de fotograful oficial al festivalului, Ovidiu Matiu.
Parteneri: Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Hotel Ibis, Hotel Libra, Pardon Caffe Bistro, Image Video Broadcast, Takeasmile.ro, Parteneri media: Pro TV, Magic FM, Zile şiNopţi, Profil Cultural, Capital Cultural, Tribuna, Ora de Sibiu, Turnul Sfatului, Ştiri de Sibiu, Hermannstadter Zeitung şi blogul cemerita.ro.
Mai multe poze realizate cu cabina foto Take a Smile Photobooth gasiţi aici: www.facebook.com/takeaSmile.ro
Ce-am făcut în weekend?
Am fost la Grădina Zoologică din Sibiu să vedem ce investiții s-au mai făcut. Arată tot mai bine spațiul dar, din păcate, este plin de oameni retardați – părinți ce chinuie animalele şi copii ce îşi arată constant superioritatea speriindu-le.
Apoi am mâncat un mic şi am jucat un fotbal după care ne-am culturalizat cu o expoziție la care am făcut un mic experiment: am pus telefonul să filmeze agățat de un perete. Multă lume a crezut că-i exponat 🙂
Pe seară am fost şi la teatru.
Grădin Zoologica: 3 lei biletul de instrare, 2 lei redus.
Expo: „Spațiu în tranziție” al Grupului Nostru, la Welt Kultur
Teatru: „Furtuna” în regia Alinei Hiristea, la Teatrul Gong Sibiu –
UNTOLD Festival: rezultatele campaniei Pay with Blood
Aşa cum spuneam aici, aşteptam rezultatele campaniei „Pay with Blood” de la Untold Festival dar vă spun drept că nu credeam că vor atinge nişte cifre atât de mari. S-a scris de 129.121.728 (129 de milioane) de ori despre campanie în Social Media şi presa din întreaga lume a preluat ştirea despre cum oamenii donează sânge pe tărâmul lui Dracula 🙂
Felicitări celor de la Untold, sper că la anul să se mai poată ridica la nivelul impus chiar de ei în 2015. Pentru că a fost super huge ce au făcut anul ăsta.
Cum a fost la Focus Festival 2015?
Anul ăsta nu am mai fost partener media oficial la Focus Festival Sibiu dar am încercat o altă colaborare: stand comercial cu tricouri pictate manual şi tricouri personalizate cu Focus Festival. Pe lângă tricourile Dianei (le poţi vedea şi cumpăra şi de pe Facebook, de aici), am făcut şi un mic experiment de personalizare pe loc a tricourilor după dorinţele şi personalitatea clientelor. Au fost şi momente în care nu s-a putut lucra având atelierul în aer liber şi vremea neţinând cu noi (a fost umezeală şi culorile nu se uscau) dar lucrul ăsta trebuie repetat cu prima ocazie. E o idee foarte bună ca un festival să vândă tricouri personalizate realizate pe loc de Diana-Ribana.
Diana Ribana te așteaptă la atelierul de la FocusFestival!
Posted by FocusFestival on Saturday, September 12, 2015
Întorcându-mă la subiectul principal, cred că Focus Festival a făcut un pas în faţă mutând festivalul din centrul Sibiului în cel mai mare parc al oraşului. Parcul SubArini oferă posibilităţi nemărginite de dezvoltare a festivalului iar dacă acesta va fi mutat într-o lună mai călduroasă cred că poate să devină evenimentul relaxant din Sibiu la care poţi merge să îţi petreci tot weekendul ba la o bere, ba la picnic sau făcând sport. Am văzut multă lume cu copii şi câini, multe biciclete şi, bineînţeles, oameni dornici de un concert bun.
Fiind organizat în parc, festivalul ăsta trebuie promovat pe viitor ca un loc de relaxare, concertele putând trece liniştit pe locul doi. La mai mare!
The Big Picture Festivalul Medieval 2015
În weekend a avut loc la Sibiu Festivalul Medieval „Cetăți Transilvane”, ediția a XV-a. Dacă ați văzut pe Facebook pozele ce le-am făcut sâmbătă probabil că v-ați dat seama că atracția festivalului (din punctul meu de vedere) a fost tabăra medievală unde mai multe trupe din țară dar și din Ungaria și Bulgaria au reconstituit viața din timpuri medievale, inclusiv cu ateliere de confecționat armament și cu ciaune unde femeile găteau pentru cei veniți din război.
Pentru voi, cei ce nu ați fost la Festivalul Medieval de la Sibiu, iată mai jos 30 de fotografii realizate de Ovidiu Matiu:
De azi, ne promovam cu brandul de tara alaturi.
Am mai reusit o exclusivitate in online-ul Romanesc. Tin sa subliniez lucrul asta pentru ca intotdeauna am mers pe principul „tac si fac” doar ca in felul asta lucrurile trec neobservate iar de data asta chiar trebuie sa se stie de faptul ca proiectul #mySibiu (www.mysibiu.eu) a primit dreptul de a folosi brandul de tara (vestita frunza) ca urmare a celor 5 ani in care am promovat in toata lumea orasul Sibiu (eu, Razvan, Cezar si toti ceilalti).
Pentru ca spuneam de exclusivitate, trebuie sa stiti ca #mySibiu este primul proiect din onlineul romanesc, organizat de catre bloggeri pentru bloggeri, care primeste in mod oficial posibilitatea de a pune brandul de tara alaturi de cel al proiectului pe materialele promotionale ce le vom produce de acum inainte.
Astfel facem inca un pas inainte, asta dupa ce in 2012 am adus in Romania pentru prima oara bloggeri straini iar din 2014 #mySibiu este dedicat exclusiv bloggerilor de travel din afara tarii.
De la inceputul proiectului am reusit sa aducem peste 80 de bloggeri la Sibiu care au scris mai mult de 300 de articole de promovare a orasului, scrise in 4 limbi. Articole care vor sta acolo, in lumea Internetului, pentru eternitate, in memoria celor ce isi doresc sa viziteze urmatorul cel mai atractiv oras turistic din Estul Europei, visul oricarui calator.
Welcome to #mySibiu!
Cum a fost la UNTOLD Festival 2015? O mică dezamăgire și câteva felicitări.
Mi-am dat seama în sfârșit ce aș fi schimbat la UNTOLD Festival anul acesta. Asta așa, ca să vă astâmpăr și setea de critică pentru că prea am tot lăudat festivalul în ultimele zile. Vă spun, însă, despre asta mai spre sfârșitul articolului, deocamdată vreau să vă arăt un scurt filmuleț ce am reușit să îl filmez și montez folosind doar un telefon mobil Samsumg Galaxy A5 și câteva aplicații gratuite. Este o a doua încercare de motare a unui clip pe telefonul mobil dar cred că a ieșit excelent având în vedere „condițiile”. Sper să vă placă… mi-a luat doar vreo 4 ore editatul 🙂
Pentru editare clip am folosit aplicația VivaVideo, pentru tăiat și editat fundal sonor am folosit MP3 Cutter și am încercat și un slow motion cu SloPro.
Revenind la dezamăgirea mea, mi-ar fi plăcut ca festivalul să fi fost amenajat așa cum dădea de înțeles prin promovarea pre-eveniment. Având în vedere că Untold s-a promovat cum că va transforma Cluj-Napoca într-un spațiu de poveste, unde personaje precum Balaurul cu Trei Capete, Dracula, Greuceanu, Ileana Cosânzeana, Împăratul Roșu, Prâslea cel Voinic, Muma Pădurii trec granița înspre lumea reală și prind viață pe ritmul muzicii, mă așteptam ca încă de la intrare să descopăr butaforii, balauri și animale supradimensionate.
Dar nu a fost să fie, doar sponsorii încercând pe alocuri să redea povestea asta prin amenajările standurilor și promoții specifice. Chiar îmi pare rău că organizatorii nu au tratat puțin mai atent subiectul amenajării festivalului în direcția asta, ar fi putut ieși ceva extra-uber-fain. Oricum, ideea a fost genială.
Pentru a se plia pe tematica festivalului, cei de la HTC au amenajat un escape room dintr-un… castel.
Că tot am ajuns la subiectul ăsta, sincere felicitări sponsorilor (și nu numai) pentru implicare. Pe lângă activările sponsorilor oficiali (citiți aici un articol foarte interesant despre asta), am descoperit la Cluj un oraș ce a trăit pe deplin pentru festival, multe magazine și restaurante oferind reduceri dacă aveai brățară de acces la Untold Festival, chiar dacă acestea nu erau printre parteneri. La fel, am descoperit că brandurile mari locale știu să își susțină orașul (aici vorbesc în special de Ursus și Banca Transilvania, cei mai mari sponsori din festival). Bravo!
Despre UNTOLD 2015 ați avut destule povești pe Facebook, poze puteți vedea aici așa că… ne vedem la UNTOLD Festival 2016!
Cum au fost primele doua zile la Untold?
Untold Festival m-a luat putin pe nepregatite si a dat cu sentimentele mele de pamant in asa hal incat imi va lua ceva timp sa imi revin. Obisnuit fiind cu festivaluri si in special cu cele organizate in mijlocul oraselor, imi facusem inca de acasa o imagine de ansamblu despre ce ar fi trebuit sa insemne Untold Festival. Cand colo, ce sa vezi, Cluj Napoca e cu 10 clase peste orice oras din Romania in ceea ce priveste infrastructura si probabil ca intrece si multe orase de peste granite.
Cu un stadion mai mult decat atragator si o sala polivalenta minimalista si incapatoare, ambele descrise deocamdata ca nou-construite, zona in care este organizat Untold concureaza cu sanse mari la titlul de „cel mai potrivit loc” pentru un festival ce si-a propus sa adune peste 50.000 de oameni/zi. Parcul destinat recreerii, lacul din apropiere si aleea ce s-a transformat timp de 4 zile intr-un mini-orasel cu zeci de atractii, toate astea puse la un loc este egal cu „Wow!”
Fara exagerare, in putine momente mi-am spus ca eu as fi facut altfel un anumit lucru, dupa ceva ore de cautari. Poarta de acces am strabatut-o in doar cateva secunde, cardul „de cumparaturi” l-am ridicat in fix 12 minute iar prima bere am cumparat-o in tot atata timp cat mi-a trebuit sa ridic paharul de plastic (personalizat) de pe tejghea. Fara cozi inconfortabile si fara pic de nervi.
Eu am venit la Untold Festival pentru spectacol si, har Domnului, am primit ce mi-am dorit. Atmosfera este una super-energizanta, jocurile de lumini, fumul, confetiile, artificiile si focul facandu-si treaba pe alocuri mai bine chiar si decat le este scris in instructiuni. Stiu, toate astea costa dar… note to myself: MERITA!
Mai sunt doua zile de Untold Festival asa ca lasati tot ce faceti si miscati-va la Cluj. Nu conteaza ca nu va place DJ-ala, festivalul este un exemplu si trebuie sa vedeti cat de sus a fost ridicata stacheta pentru a nu mai accepta pe viitor organizare gen Robbie Williams.
Gata, sunt pregătit de Untold!
Mi-e dor de Cluj şi mi-e dor de un festival mare. Pregătirele sunt aproape gata şi mă simt deja într-un hamac la UNTOLD Festival.
Untold is Coming! #4So, about the Main Stage. How about 70 x 18 meters? #untoldiscoming
Campania de promovare de până acum a fost excelentă aşa că merg la Cluj cu aşteptări foarte mari. Ştiu că nu are ce să nu fie bine mai ales că şi vremea se arată bună, fără şanse de ploaie. În plus, avem aşa: International Tattoo Expo, sărituri în tandem cu paraşuta, airsoft şi tiroliană, cinema outdoor, colțul românesc, Fashion Story at UNTOLD… plus peste 10 scene cu muzică timp de 4 zile şi 4 nopţi.
De reţinut:
Programul UNTOLD Festival se găseşte pe site-ul www.untoldfestival.com sau prin aplicaţia pentru mobil unde îţi poţi chiar şi programa concertele la care vrei să ajungi în aşa fel încât să nu-ţi mai baţi capul cu programul. Cele mai mari nume de anul ăsta sunt: Avicii, David Guetta, John Newman, Fedde Le Grand, ATB şi eu am pus ochii chiar şi pe câteva trupe româneşti pe care nu le-am mai văzut de mult live. Oricum, în total sunt peste 175 de artişti deci va fi puţin greoi de ales 🙂
Ne vedem la UNTOLD Festival!