V-am urmărit, am văzut că m-aţi vizitat sperând să aveţi rânduri noi de citit. A trecut o săptămână în care am publicat foarte puţin. De scris am scris dar nu am publicat. Nu m-am simţit în largul meu să-mi scot la lumină sentimentele şi am considerat că nu aş aduce nici o valoare dacă-mi înşir aici trăirile din ultimele zile.
Zilnic mă lupt cu mine însumi neştiind unde voi fi peste 365 de apusuri. Se schimbă atât de repede viaţa încât orice plan mi-aş face simt că e doar „ca să fie”. Totul se schimbă odată cu ruperea unei prietenii pe care o considerai de neclintit, odată cu răbufnirea propriului corp ce nu mai suporta să-l ignori, planurile ţi se schimbă atunci când realizezi că viitorul tău în România e incert.
Regret că încă mai sunt în România sperând. Sperând… nici măcar eu nu mai ştiu ce. Am o viaţă frumoasă, am făcut până la 30 de ani ce nici prin gând nu speram că voi face, muncesc doar ce îmi place şi cu toate astea nu mă lasă să dorm noapte gândurile că la bătrâneţe părinţii mei vor avea o pensie din care poate vor putea pune pe masă un colţ de pită şi-o cană de ceai din plic. Munceşti aiurea sperând să laşi ceva în urmă, îţi faci planuri câţi ani să tragi tare, la ce vârstă să faci copii, după câţi ani poţi să te relaxezi în concedii iar atunci când paşii puşi pe hârtie încep să acumuleze ani în plus până să-i bifezi ca realizaţi îţi dai seama că poate ar trebui să schimbi altceva.
Tu munceşti ca la manual dar un mic detaliu e esenţial şi te poate împiedica să ajungi acolo unde vrei. Ar putea fi propria personalitate sau poate ţara în care trăieşti.
Cred ca e cea mai profunda postare de pe blogul tau. Ai spus totul ca un adevarat filozof.
Eu te inteleg perfect
Salut Tudor, greu postul tau, poate nu sti !! dar sunt multi care te admira, inclusiv eu care nu te cunosc atat de bine, am un mare respect pt tot ce ai facut si ce faci, in ce priveste viitorul in Romania… pot sa iti spun ca cel mai important lucru e sa fi fericit, sa fi multumit de viata pe care o duci, eu sunt plecat de atat timp, iar sincer nu sunt fericit, faptul ca vad praga sau munchen ori te miri ce alt loc misto imi ofera doar momente de satisfactie, tot la fel esti vazut , oriunde in europa tot roman ramai. daca ai de gand sa pleci din Romania fa o dar nu pt o tara europeana , nu merita !! cu respect darius , poate am fost off topic un pic 🙂 salut o pe Diana din partea mea .
Cred ca o parte din personalitatea ta, care te face sa fii prea critic see you tine si see you ceilalti nu-ti the voie sa vezi ce frumoasa este viata la 30 de ani La55 de ani o sa regreti ca nu ai apreciat si nu ai profitat de tot ce ti- a ofera viata la virsta ta, mai ales ca ai linga tine o fiinta care este atenta la tot ce te poate face fericit Viata trebuie traita fara sa o programezi atit de strict, numai astfel te poti bucura de lucrurile see you care te surprinde in bine.Ca un sfat lasa garda jos si lasa-te mai usor descoperit de cei care doresc si merita sa te cunoasca.
Tudor, nu te prosti! E prea devreme sa fii batran. Si sa vorbesti/scrii ca unul. Sa stii ca tu si Diana sunteti un reper pentru mine ca se pot face lucruri frumoase si cu placere chiar aici, in Romania. Pentru ca mi-ati dat incredere, va multumesc. Ai zis sa te intrebam de ce nu ai scris. Poftim! Te intreb. De ce nu ai scris?! :))