Fix acum o luna eram pe masa de operatie si-mi promiteam ca voi avea mai multa grija de mine, ca voi dormi indeajuns de mult, ca voi incepe sa mananc mai sanatos, ca voi fi mai atent in familie, ca voi schimba ceva in viata mea.
Am tras dupa operatie, corpul nu lupta deloc. Asta este o problema, nu te poti baza exclusiv pe medicamente si perfuzii. Trebuie sa ai suficiente vitamine si celule care sa faca fata unor socuri cu care corpul nu este obisnuit. Si-mi repetam eu asa, pe masa de operatie, vazandu-l pe dr. Sora umblandu-mi printre matele lenese, ca eu voi fi cel mai responsabil om de pe pamant pentru a-mi ajuta corpul sa fie puternic.
Astazi, dupa doar o luna ma gasesc din nou pe masa de operatie. A trecut mult prea putin timp de la ultima interventie pentru a uita toate promisiunile ce mi le-am facut. Am un flash-back dur care imi rascoleste memoria promisiunilor.
Dupa doar o luna in care am tras dupa operatia avuta, in care zilnic am fost pus in fata rezultatului ei si care inca mai arata urme de taieturi proaspete si vene inflamate, dupa o luna grea in care corpul meu nu a uitat suferinta, eu am uitat in schimb complet de promisiuni.
🙁
Da unlike!! huuuuu!! trist dar asa ai facut- Suntem oameni si uitam usor !!:(((
Asa este facut omul, sa uite repede de promisiunile pe care le face sub presiune, cand se teme, cand se simte rau.
Iti tin pumnii, sa te faci bine, sa scapi de probleme.
E bine sa-ti amintesti si sa faci mici schimbari. Ceea ce ai promis e important, incepe cu pasi marunti si nu uita ca sanatatea si familia sunt importante 🙂
Comentariul asta e pentru frustratul anonim fara coae ce-mi tot scrie prostii la articolul asta. Anonimule (si pe net si-n viata reala), daca ai curajul sa-ti asumi cele spuse si iti dai numele si adresa de mail reale promit ca aprob orice prostii indrugi tu acolo ca altfel vad ca nu mai poti trai de invidie.
Pana atunci hai pa.