Categorie: Online/Bloguri

De ce dispar blogurile?

Şi anul ăsta am dat cu ochiul peste blogurile elevilor din Sibiu. Lucrul care l-am observat încă de la începutul evenimentului a fost regretul organizatorilor că anul ăsta au fost mai puţini înscrişi ca în 2012 şi întrebarea ce plana în toată sala a fost „De ce dispar blogurile?”.

Ca fapt divers, cred că numărul mai mic al înscrişilor la concurs nu are relevanţă atâta timp cât blogurile participante au fost mai bune, 99% dintre ele fiind actualizate constant şi arătând muult mai bine decât cele ce le-am jurizat cu un an în urmă. Calitatea primează asupra cantităţii din punctul meu de vedere deci, cu toate că numărul celor interesaţi a fost mai mic, eu am simţit că s-a făcut un pas înainte şi că blogosfera în rândul elevilor se dezvoltă (timid, e drept).

bloggeri elevi sibiu

Închizând paranteza şi întorcându-mă la întrebarea „De ce dispar blogurile„, cred că-i destul de simplu răspunsul:

  • Mulţi şi-au făcut bloguri în perioada în care era la modă să scrie oricine pe un blog, majoritatea renunţând după câteva luni în care şi-au dat seama că necesită timp şi idei pentru a-l ţine în picioare;
  • De când cu Facebook, toată nevoia de exprimare refulare s-a mutat acolo. E mult mai simplu, e mult mai ieftin şi (în special) necesită mult mai puţin timp să-ţi faci un cont de Facebook decât un blog care să arate bine şi să atragă cititori;
  • Au apărut vlogurile.
  • Blogurile se dezvoltă. Acum nu se mai caută jurnale personale, nu se mai caută poveşti la gura sobei, se caută informaţie. Şi informaţia de calitate e teribil de greu de obţinut.

Pe cine ai vrea la Social Media Summit Sibiu 2013?

V-am spus deja că e o minune că Social Media Summit revine la Sibiu în 12 iunie după ce anul trecut a dat un mic ocol pe la Braşov.

Moment bun pentru a aduce la Sibiu crema onlineului românesc şi, de ce nu, pentru a trece evenimentul la nivelul următor. Cei de la Revista Biz (organizatorii SMS-ului) vor să trateze social media la un nivel mai ridicat şi de asta vor aduce la Sibiu o serie de practicieni care să ridice nivelul prezentărilor. Şi, ce-i şi mai important, oamenii din online-ul sibian (adică eu, noi, voi…) au un cuvânt de spus în privinţa asta şi pot decide cine să fie invitat la Social Media Summit Sibiu aşa că dacă aveţi vreo preferinţă de blogger naţional sau de vreun om de online pe care îl simpatizaţi şi-l vreţi musai de musai la Sibiu, secţiunea de comentarii este deschisă iar eu promit să fac tot posibilul ca dorinţele voastre să se îndeplinească.

Ca un peştişor de aur ce abia aşteaptă să facă minuni, şi eu abia aştept propunerile voastre de invitaţi pe care îi vreţi pe scena de la SMS Sibiu.

De cine să vă feriţi în online.

Pe la sfârşitul anului trecut am primit un mesaj de la o anume deeadeea21 care îmi spunea că e promoteriţă şi îmi propunea foarte serios

promovez magazine,site-uri etc.,dupa care articolul va fi postat pe site-urile de socializare facebook,blog.Ai avea cumva nevoie de promovare a site-ului?In schimb as dori ceva de pe site.Ce zici??

deeadeea21

Evident că nu a mai dat nici un semn după ce i-am cerut detalii cu privire la ce ştie să facă şi cum vrea să-mi promoveze magazinul dar naivi am observat că sunt mulţi. Au fost destui oameni care au pus botul la propunerea copilei de 13 ani care are două bloguri kitsch-oase pe blogspot (alecutzapapusik şi alecutzamumusik), un id de mess diva.papusik şi un profil de Facebook cu 317 prieteni.

blogger

Asta e dovada că:

  • oricât de proastă e formulată propunerea ta şi oricât de scurt îţi e portofoliul, dacă insişti se găsesc oameni care să-ţi înghită gălusca;
  • oricât de mică e remuneraţia, unii oameni chiar n-o merită. Nu strică o scurtă documentare despre promoteriţă înainte de a te bucura că eşti promovat aproape pe gratis

Am făcut-o şi pe asta. Începem să strângem rândurile în blogosferă

S-au adunat în după-masa asta la Pardon doar oameni unul şi unul, de la bloggeri ieşeni şi clujeni veniţi la Sibiu (fie în trecere, fie mutaţi aici), la medieşeni, bloggeri de travel, bloggeri agricultori, de fashion… până la domnii Chinezu şi Vlad dar şi (atenţie!) bloggerul Martin Harris, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti şi business-angelul blogger Marius Ghenea. Tot unul şi unul, v-am spus.

Scopul a fost unul cât se poate de precis: lansarea primei „filiale” locale Blogal Initiative şi anume sibiu.blogalinitiative.ro. Odată cu lansarea site-ului, s-a lansat şi prima campanie în urma căreia bloggerii ce scriu despre subiect (aici gasiţi toate detaliile) pot câştiga un curs foto profesionist la finalul căruia se obţine o diplomă eliberată de însuşi Ministerul Educaţiei.

Intraţi pe Blogal Initiative, scrieţi şi câştigaţi.

cover image art

Mai jos lista cu (sper) toţi cei ce au participat la întâlnirea onlineului sibian din după-masa asta (dacă am uitat pe careva să mă trageţi de mânecă:)):

O să updatez lista cu link spre articole pe măsură ce (sau dacă) vor apărea.

Şi câteva poze făcute de Daniel Bălţat:

sibiu-_DSC9119 sibiu-_DSC9105 sibiu-_DSC9102 sibiu-_DSC9155 sibiu-_DSC9152 sibiu-_DSC9133

Surpriză: Blogal Initiative de Sibiu

Blogal Initiative = locul potrivit pentru promovarea serviciilor/produselor în mediul online; locul ideal pentru profesionalizarea bloggerilor.

Blogal Initiative Sibiu » Campionatul de Blogging Sibiu

Atunci când China şi Dulea mi-au spus că vor ca Sibiul să fie primul oraş de pe lista locală Blogal Initiative pfuai… nici nu ştiţi ce mândru am fost de oraşul meu. Mai ales că şi lansarea B.I. naţional s-a făcut tot la Sibiu în urmă cu 2 ani. Acum… sunt două variante de ce vor ei să vină la Sibiu cu B.I.-ul:

  • oraşul le oferă atâtea oportunităţi încât era păcat să nu profite pentru a dezvolta Blogal Initiative şi la nivel local;
  • aici blogosfera nu se mişcă cu aşa mare talent ca în alte părţi aşa că este un test… dacă merge aici sigur va merge şi în alte oraşe cu mai mulţi bloggeri implicaţi în lucruri de genul…

Evident că eu iau prima variantă ca motiv pentru deschiderea la Sibiu a primei filiale locale Blogal Initiative.

Aşa că mâine (miercuri, 13 feb) suntem cu toţii aşteptaţi la un Blogmeet sibian+medieşean la care se va lansa oficial Blogal Initiative de Sibiu odată cu prima campanie locală şi având un invitat super-special (un blogger din străinătăţuri… dacă mi-e permis să îl descriu aşa). La Pardon Cafe, începând cu ora 16:00 fix.

Ne vedem, ne auzim, ne citim…

Pagină pe Facebook, cont sau grup de companie?

E miercuri, e ziua de online pe CeMerita.ro

În urmă cu o lună am decis să urmăresc puţin noua strategie a multor companii/cluburi/cafenele de a comunica cu clienţii pe Facebook prin crearea unor grupuri care să înlocuiască pagina de companie (sau contul, după caz). Atunci, un client de-al meu mi-a cerut să-i fac un grup pe Facebook pe considerentele:

  • În grupul de Facebook poţi adăuga gratuit oricâţi prieteni vrei, fără să le ceri permisiunea şi fără să trebuiască să apese Like;
  • A doua zi după ce ai făcut grupul poţi avea 5000 de utilizatori de Facebook care primesc postările tale. Nu mai plăteşti campanii de promovare şi nu mai faci strategii de atragere fani.
  • Toate postările tale apar celor din grup la Notifications ceea ce îţi aduce două avantaje mari:
  1. Nu mai ai bătăi de cap că doar 15% dintre cei ce ţi-au dat Like paginii îţi văd postările (aşa cum se întâmplă la Paginile de companie);
  2. Nu îţi mai faci probleme că nu ai postat la ora potrivită şi potenţialii clienţi nu sunt online. Indiferent la ce oră accesează clientul Facebook-ul, el vede notificarea.

Indiferent de avantaje, am refuzat să fac grupul pentru că nu s-ar fi potrivit nicicum cu imaginea clientului şi nu ar fi adus fani reali care să interacţioneze. În schimb, am urmărit grupul de Facebook Zen Official Group al căror clienţi mi s-au părut mai înţelegători cu astfel de practici (includerea în anumite grupuri fără consimţământ).

a_zen group

Grupul a crescut brusc şi astăzi (după o lună de la creare) are 1,315 utilizatori de Facebook care primesc notificări cu postările clubului Zen din grup. Interesant este că mulţi au mulţumit pentru faptul că au fost băgaţi în grup, puţini s-au retras (cred că sub 5%) iar alţii au postat chiar şi idei de evenimente ce se pot face în club (de exemplu karaoke o dată pe săptămână cu premii pentru cea mai bună voce masculină şi cea mai bună voce feminină). Rămâne de văzut cum se va transforma grupul pe măsură ce utilizatorii se vor prinde că pot posta şi ei, unii începând să pună muzică în fiecare zi.


a_30.01 a_27.01 a_20.01 a_11.01 a_7.01 a_created

Spun asta pentru că şi alte companii au încercat strategia asta şi au luat-o peste bot. Grupul de Facebook Rainbow (servicii de curăţătorie) s-a transformat într-un grup unde oricine îşi face publicitate la orice deci obiectivul grupului a fost ratat (din punctul meu de vedere).

a_Rainbow Sibiu

Evident, mai există şi posibilitatea de a face un grup unde doar tu ai voie să postezi, aşa cum este Evenimente Sibiu, dar eu unul aş da imediat Leave Group. Adică… mă bagi obligat într-un grup unde nu pot nici măcar să iau legătura cu tine?

a_Evenimente Sibiu

Concluzia?

Aş putea fi de acord cu grupurile create pentru companii în anumite condiţii, pe anumite nişe. De exemplu, dacă aş fi proprietar de cafenea aş face grupul fumătorilor de pipă şi trabuc, poate aşa se regăsesc oameni cu aceleaşi pasiuni şi se vor întâlni în cafeneaua mea sau grupul degustătorilor de vin.
Doar că în cazul ăsta e de muncă şi e şi riscant – nu poţi băga în grupul fumătorilor un militant anti-fumat 🙂

Nu aveţi încredere în Facebook!

Facebook este o unealtă deloc de încredere atunci când vine vorba de Events aşa că nu recomand să fie luat în seamă de către organizatorii de evenimente offline. Scopul Event-urilor este doar de a informa (atunci când îşi face măcar treaba asta pentru că eu cel puţin abia dacă arunc o privire la 2-3 săptămâni să văd la ce evenimente am mai fost invitat), nicidecum de a măsura potenţiali participanţi la evenimentul tău.

Utilizatorii români de Facebook fac foarte marea greşeală de a da „join” oricărui Event, în special atunci când sunt invitaţi de persoane cunoscute. Cei mai mulţi consideră că prin alăturarea virtuală la un eveniment îşi declară susţinerea. Ce ar trebui cu toţii să ştim însă este faptul că denaturăm complet realitatea prin aceste practici, lucru ce poate (da, chiar poate!) distruge succesul unui eveniment offline de altfel bine organizat.

Oamenii declară că vor participa la evenimente deşi sunt conştienţi că mint.

Să luăm ca exemplu Event-ul celor de la Shopping City Sibiu „Seniorii învaţă tainele calculatorului„. La eveniment pot participa doar persoanele de vârsta a treia, e clar asta din titlu şi descriere. Cu toate astea, au declarat că participă 13 persoane, toate sub 20 de ani. E la mintea cocoşului că acele 13 persoane nu vor participa niciodată la „Seniorii învaţă tainele calculatorului” deci automat organizatorii ar avea o cifră nerealistă de potenţiali clienţi dacă s-ar lua după Facebook.

(7) Seniorii invata tainele calculatorului la Shopping City Sibiu

Nu comentez aici gradul de inteligenţă al celor ce au dat „join” la acest eveniment de pe Facebook şi nici de ce ei au fost invitaţi de către organizatori dacă nu se încadrează în publicul ţintă, exemplul de „aşa nu” l-am dat pentru a demonstra că majoritatea utilizatorilor de Facebook habar nu au la ce Event-uri dau „join”.

Cum poate distruge buna intenţie a oamenilor un eveniment bine organizat.

Ok, acum să luăm un caz unde nu există un public ţint de o anumită vârstă. Evenimentul „Sibiul de altădată cu Heinz Galter” organizat peste o săptămână de Asociaţia pentru Înfrumuseţarea Oraşului Sibiu are 31 de participanţi declaraţi după nici 24 de ore de la creare. Într-o săptămână se pot strânge peste 200. Asta în condiţiile în care evenimentul a fost gândit să aibă loc într-o cafenea în care intră maxim 15 oameni şi ăia înghesuiţi. Organizatorul ar trebui să se gândească în condiţiile astea să schimbe locul de desfăşurare al evenimentului. De ce? Pentru că interesul pentru acest eveniment este mult mai mare decât se preconizase. Doar că experienţa mea îmi spune că ar fi o greşeală închirierea unui spaţiu mai mare pentru că nici 10% din cei ce au declarat pe Facebook că vor participa nu îşi vor arăta de fapt faţa în 29 ianuarie.

(1) Sibiul de altadata cu Heinz Galter

Majoritatea celor ce au apăsat „join” consideră că susţin evenimentul prin lucrul ăsta (deşi, după mine, ar fi trebui să dea cel mult „Maybe”). Doar că în momentul ăsta organizatorii au o problemă: să schimbe sau nu locaţia unde se va ţine evenimentul?

  • Dacă o schimbă vor avea cheltuieli mai mari, lucru care ar merita dacă ar avea şi participare mai mare. Dar ce ne facem dacă mută evenimentul într-un spaţiu unde să intre 200 de oameni dar îşi vor face prezenţa doar 15?
  • A doua variantă ar fi să nu dea crezare Facebook-ului şi să păstreze locaţia actuală. Dar oare nu va fi lipsă de respect faţă de participanţi în cazul în care într-adevăr îşi vor face prezenţa cei 200 anunţaţi? De ce organizatorii nu au acţionat atunci când au văzut interesul crescut pentru eveniment?

Nu aveţi încredere în Facebook.

Acestea sunt nişte întrebări la care doar experienţa îţi poate răspunde (sau un articol de genul celui pe care îl scriu eu acum). Şi cum experienţa mi-a dovedit că niciodată nu participă mai mult de 10% din cei de au dat „join” pe Facebook, recomand ignorarea totală a Facebook-ului în luarea unor decizii de genul ăsta. Evident, Facebook ne poate înşela acum pentru a-mi face mie în ciudă (arătându-ne de fapt nişte date reale) dar nu aş paria pe asta. Dacă aţi făcut cel puţin un Event pe Facebook până acum şi aţi urmărit numărul participanţilor (declaraţi vs. reali) probabil că-mi daţi dreptate.

Promit ca săptămâna viitoare să fac update articolului după ce număr participanţii reali de la „Sibiul de altădată cu Heinz Galter„.

De ce trebuie sa ai grija ce poze pui pe Facebook

Imaginea e (aproape) totul in relatia online companie – potential client, in special pe retelele sociale. Nu poti sa pretinzi sa ai o clientela ok, care sa respecte ceea ce faci, atata timp cat nici macar tu nu te respecti pe tine. Oricat de foame mi-ar fi, eu nu mi-as comanda acasa o pizza dinasta:

pizza pizza4 pizza5

Ba mai mult, cred ca nici nu as mai manca niciodata vreo pizza de la pizzeria respectiva. Decat sa va faceti reclama pe Facebook cu poze facute rapid cu un telefon rupciugos, e de preferat sa nu mai publicati nimic.

Ca o comparatie, atunci cand vad imaginile de mai jos, parca mi se face o pofta nebuna sa mananc o Quatro Formagi sau o pizza Salami.

pizza6 pizza7 pizza8

Simtiti diferenta? Probabil si stomacul o simte.

[update] O „sedinta foto” pentru a realiza cateva fotografii de calitate care sa aduca un plus de imagine afacerii tale nu necesita neaparat si multi bani. E de ajuns sa ai un aparat foto compact, lumina buna si putin simt artistic. Pregateste pizza si lasa-ti timp sa o aranjeazi „ca la carte”. Nu lasa detaliile la voia intamplarii. In cazul asta conteaza chiar si daca blatul e putin ars sau condimentele sunt cazute langa farfurie. Neaparat curata bine tacamurile daca cumva intra in cadru apoi fa mai multe poze ca sa ai de unde alege 2-3 bune ce merita postate pe Facebook.

Daca ti-e mai usor si ai niste bani de investit, contacteaza un fotograf local specializat in fotografia de produs.

Ce poti face cu cei 88 de euro castigati din Google Adsense? O zi in Sibiu.

Filmuleţul nu e de ratat, vă spun! Filmat cu Olympus E-PM1.

Ne-am chinuit, vă spun drept, să cheltuim nişte amărâţi de bani. Am luat o zi la intamplare, o sumă de bani la întîmplare şi un oraş nu chiar la întâmplare (Sibiu) şi ne-am propus să ne pretrecem o zi întreagă cu cei aproximativ 400 lei. Mai de dimineaţă am urcat până la Păltiniş ca să ne bulgărim apoi am oprit la un vin fiert pe şezlong la Arena Platoş, acolo unde ne-am întâlnit cu mulţi prieteni.

Lihniţi de foame, am fost primiţi pe după-masă cu căldură la Judith Bistro (poate mă ajută şi pe mine cineva să mă înveţe cum se pronunţă corect) apoi de Venuela la Switchbowl la o partidă de bowling la care m-am făcut de ruşine (bine măcar că jumătatea femeiască a familiei a şters ruşinea clanului câştigând fiecare partidă la rând, muşcând fără milă din adversari). Surpriza noastră a fost că nici la restaurant nici la bowling nu a trebuit să plătim nimic, blogul spunându-şi cuvântul aici. Le mulţumim celor doi.

Deci şi prin urmare, la sfârşitul zilei ne-am trezit că nu am cheltuit nici 20 de euro într-o zi întreagă, motiv de a ne petrece şi weekendul viitor alături de Pancu şi Stela 🙂

Oare unde să ne petrecem săptămâna viitoare?

Câteva statistici CeMerita din 2012

Că tot e asta săptămâna retrospectivei, am aruncat un ochi peste statisticile blogului. Iar pentru că ele se datorează doar vouă, nicidecum SEO-ului sau mai ştiu eu căror altor artificii can-canistice pentru a aduce trafic mai mult, vă arăt mai jos ce articole au fost cele mai de interes, care texte au născut comentarii mai multe şi în ce perioadă am fost suficient de bun în scris şi subiecte aşa încât să mă citiţi mai mult.

Cert e că am crescut încet, frumos şi sigur şi (ce îmi place cel mai mult) pe sfârşit de an interacţiunea cu voi a crescut simţitor. Lucru care m-aş bucura să se păstreze şi pe viitor pentru că noi, ăştia de scriem pe bloguri, avem satisfacţia cea mai mare atunci când oamenii comentează şi îşi exprimă părerea faţă de subiectele despre care scriem. Atunci simţim că într-adevăr scriem pentru ceva şi mai ales pentru cineva. Continuă să citești Câteva statistici CeMerita din 2012

2012 în câţiva paşi…

Înainte de Crăciun am intrat într-o depresie pentru că aveam impresia că nu am înaintat deloc în viaţă în 2012. Aproape o zi întreagă m-am văicărit prin casă şi mi-am dat pumni în cap că de ce nu am fost mai aspru cu mine şi de ce nu m-am tras de guler mai sus decât sunt acum. Dar apoi am făcut retrospectiva de mai jos şi mi-am dat seama că nu e chiar aşa. Am făcut şi în 2012 foarte multe, mult mai multe decât îmi plănuisem de fapt la începutul anului. Ceea ce, zic eu, e bine 🙂 Continuă să citești 2012 în câţiva paşi…

Tu cât timp îţi petreci zilnic pe Internet?

Ca de sfârşit de an, am început să mă uit puţin mai atent prin ograda proprie. Mi-am instalat în Chrome aplicaţia timeStats pentru a-mi verifica timpul petrecut pe net.

  • 30% din timpul petrecut online îl consum pe Facebook şi 12% cu blogul.
  • Cel mai mult am stat pe net în 2 decembrie – 10 ore, 29 min, 37 sec. Dar din fericire doar 10% pe Facebook. Am avut mult de lucru atunci la nişte site-uri.
  • În 7 dec. am petrecut 72% din timp doar pe Facebook, dând din scoll prin Timeline-uri. Bine totuşi că atunci am fost doar 31 de min online.
  • În ultima lună am pierdut 1 zi, 17 ore, 43 min şi 39 sec pe Facebook.
  • Am 2754 prieteni pe Facebook. Pe 80% din ei chiar îi cunosc. Doar vreo 5 imi sunt intr-adevar prieteni.
  • Dintre cei pe care îi cunosc de pe Facebook, 75% sunt bloggeri din Sibiu şi din ţară.
  • În ultimele 30 de zile, 5 le-am petrecut navigând pe net.

Concluzia?

Magazin online Diana-Ribana

În sfârşit Diana mea şi-a pus pe picioare magazinul online unde fetele cochetele pot găsi accesorii realizate manual (cercei, broşe, coliere, brăţări, inele), genţi şi papioane colorate, rochii, fuste de gală şi de stradă, tricouri şi bluze pictate manual şi tot ce mai vreţi voi. Totul unicat! Magazinul Diana-Ribana e online AICI dar produsele pot fi cumpărate şi de pe blogul Diana-Ribana.ro.

Mai multe detalii cum se comandă, cum se livrează şi altele  citiţi la ea pe blog, AICI.

Ce fac eu? Să consultăm check in-urile…

Săptămâna trecută cred că mi-am înnebunit prietenii de pe Facebook pentru că am dat check-in în aproape toate locurile prin care aveam treabă. Până şi pe mine m-am disperat la un moment-dat dar am vrut să fac un studiu (ce pompos sună) în legătură cu ce şi cum fac eu în două zile normale. Evident că check-inul mi-a fost cel mai la încemână pentru a nu uita lucrurile importante.

Câştigătorii sibieni la Mediaş Blog Awards

Aseară, la Mediaş, (acolo unde am mers în siguranţă cu un Ford Focus nou nouţ de la Autonom rent a car) a fost prima premiere a blogurilor din Sibiu la un astfel de concurs. S-au înscris 17 bloguri (lista lor o vedeţi mai jos) iar cele mai bune bloguri din Municipiul Sibiu au fost desemnate (de către juriul format din Chinezu, Marius Matache, şi Feri):

Locul 3 – DouăMâini.ro – un proiect la care contribui şi eu cu mare plăcere, lucru care vi-l recomand şi vouă pentru că este deschis oricui. Da, oricine poate posta pe acel blog.

Locul 2 – Raimar-Wagner.blogspot.ro – pe care îl cunosc şi este un om minunat. Vă daţi seama cât de valoros e blogul lui doar pentru că i-a acordat Chinezu locul 2 (pentru cine nu ştie, Chinezu, la fel ca şi mine, urăşte din toţi rărunchii platfoma blogspot);

Locul 1 – AgriculturaLaCostum.ro care în primă instanţă nu a vrut să se înscrie pentru că îşi considera blogul prea „tânăr”. Felicitări!

Lista cu celelalte blogurilor din Sibiu înscrise la Mediaş Blog Awards: Continuă să citești Câştigătorii sibieni la Mediaş Blog Awards

Your mail inbox is full

Apropo de ce zice China aici, eu unul nu înţeleg cum vine aia să nu-ţi citeşti mailurile în aceeaşi zi în care le-ai primit. Cunosc oameni care au câteva mii de mailuri necitite. Ba mai mult, şi-au făcut vreo 10 foldere cu subiecte de interes şi bagă mailurile acolo ca să nu le încurce mai apoi. Dar de citit tot nu le citesc nici după doi ani.

Eu primesc în medie 80-100 mailuri pe zi şi niciodată nu mi s-a întâmplat să apară vreun număr de mailuri necitite în dreptul Inbox-ului. Le citesc pe toate, inclusiv cele ce intră în Spam. De obicei mai Continuă să citești Your mail inbox is full

Ce-am răspuns eu la întrebarea "E ok să sprijine bloggerii anumiţi politicieni în campania electorală şi să ia bani pentru asta?"

Aşa cum am spus deja la alegerile trecute, sunt pe cale de a mă vinde politic. Evident că declaraţia e mult mai siropoasă decât sunt dispus să fac în realitate pentru că sunt anumite condiţii şi o fac pentru un anume scop şi doar pe bani suficienţi încât să merite. Pe ideea asta, Chinezu i-a întrebat pe Arhi, Victor Ciutacu, Florin Grozea, Alina Gheorghiu şi pe alţii (adică şi pe mine) dacă e ok sau nu ca un blogger să susţină pe bani un anume candidat. Interviurile sunt interesante şi le puteţi citi AICI.

P.S. Interesantă e şi comparaţia “politicianul nu este ca un detergent şi nu trebuie vândut ca atare”.