CeMerita.ro

Am vrut să fac un bine dar am făcut un rău… și nu regret asta

Sâmbătă am asistat la un mini-accident în urma căruia am vrut să fac un bine publicând o poză cu mașina „vinovată” în grupul privat de Facebook „Tamponări și avarii în parcare Sibiu„. Ce a urmat mi-a demonstrat faptul că oamenii au devenit cu toții judecători, polițiști și cetățeni responsabili… sub un singur ambalaj.

Totodată, mi s-a întărit ideea că atunci când conduci o mașină de firmă trebuie să fii de 10 ori mai atent și responsabil în trafic. Altfel s-ar putea să arunci o pată neagră asupra companiei la care lucrezi. Săraca Marquardt a trebuit să înghită câteva înjurături din cauza șoferului ce, se pare, de obicei face „slalom printre mașini, viteză mare, blițuri să te dai la o parte”.

Sunt curios dacă veștile despre incidentul cu pricina a ajuns și prin birourile închise din zona industrială a Sibiului, altfel cele 200 de share-uri nu și-au avut rostul.

Am mâncat La Plăcinte înainte de a se închide. Habar nu aveți ce ați pierdut.

Să fi trecut mai bine de o lună de când am intrat într-o dimineață în restaurantul La Plăcinte de la Sibiu. În întâmpinare mi-a venit un chelner care m-a „servit” cu un meniu. Căutam ceva bun care să îmi țină de foame pe puțin 8 ore așa că am ales, deloc original, mic dejunul moldovenesc… că doar eram într-un restaurant moldovenesc.

Mirosul de fasole era exact ce îmi trebuia în dimineața aia. În alte împrejurări nu cred că m-aș fi apropiat de fasole cu cartofi prăjiți la 9 dimineața dar… nu ești tu când îți este foame 🙂 așa că m-am năpustit asupra lor precum leul atacând o căprioară rătăcită. Iar cu pâinea aia tăvălită în ou, o minunăție. Deși puțin picantă, fasolea făcea toată diferența în farfuria în mijlocul căreia stăteau două felii de roșie pe un pat de salată. De zici că asta ar fi fost cireașa de pe tort.

Nici nu trecuse mirosul de fasole aburindă că m-am și trezit savurând deja cafeaua așa cum unii savurează o țigară după o partidă bună de sex.

Dar asta-i viața… după ce în doi ani am încercat în mai multe rânduri să mă relaxez și eu la un mic dejun La Plăcinte (și niciodată cu succes din cauză că nu se deranja nici un chelner să mă bage în seamă pe terasă) iată că acum, când am descoperit minunăția asta de mic dejun moldovenesc, s-a și închis restaurantul.

Eh, asta e. Dacă cumva nu ați mâncat niciodată La Plăcinte, habar nu aveți ce ați pierdut.

Am stat de vorbă cu Iuliana Grigoriţă de la Științescu Hub şi am aflat că au transformat şcoala din cartierul meu într-un centru de educaţie alternativă

Iuliana Grigoriță este psiholog și de mai bine de șapte ani studiază procesul de învățare. După ce a activat în mai multe ONG-uri, și-a petrecut ultimii ani coordonând Științescu Hub din postul de vice-președinte. Spațiul destinat educației STEAM (Știintă, Tehnologie, Inginerie, Artă, Matematică), are de câteva luni un frate mai mic: Club 10. Clubul de educație alternativă de la Școala 10 Sibiu (cartier Turnișor) poate fi promotorul schimbării modului de predare în școlile generale din Sibiu.

Iuliana ne va vorbi sâmbătă la TEDx Sibiu, la Teatrul Gong. Pentru că nu am avut răbdare, am stat de vorbă cu ea despre importanța predării alternative și despre deschiderea față de acest mod de educație.

Întrebare: Înainte de 2011 erai într-un post de conducere într-o firmă importantă. Ce s-a întâmplat de ți-ai schimbat linia vieții acordând mai multă atenție mediului ONG și educației alternative?

Răspuns: Am început să lucrez la această companie încă din anul I de facultate și cumva am crescut împreună, timp de 17 ani… Provocări, oportunități, muncă…. Dar mai ales experiență, alături de oameni deștepți și cu mintea deschisă care m-au format ca profesionist și m-au ajutat să ajung la maturitateade a trece la nivelul următor. Pentru că pentru mine educația și mediul ONG sunt urmatorul nivel.

Sigur că lucrurile nu au venit nici ușor, nici repede, însă după ce copiii mei au început școala și, prin clasa a III-a, fiică-mea mi-a spus ca nu știe să învețe, mi-am dat seama că era momentul să fac ceva în direcția asta. Am început să caut, să aplic, să experimentez, iar apoi am mers la Psihologie, ca să înțeleg cu adevărat cum funcționează procesul învățării. Apoi, lucrurile s-au întâmplat de la sine….

Din nou, provocări, oportunități, muncă… și mult voluntariat. Este acest concept de „responsabilitate socială” care cred eu că este util de aplicat pentru fiecare adult, măcar o dată. Pune lucrurile într-o perspectivă nouă și câteodată chiar neașteptată…

Aș zice că fiecare dintre noi avem mai mult de un lucru de învățat în viața asta și cel puțin două lucruri de făcut.

De ce e importantă educația alternativă?

Aș răspunde aici cu două lucruri. Primul ar fi ritmul de schimbare al lumii în care trăim. Dacă ne uitam la câte schimbări au adus numai ultimii 10 ani, ne dăm seama că noi habar nu avem cu ce realitate se vor confrunta copiii noștri ca adulți, adică prin anii 2030 – 2040! Ceea ce putem și trebuie să facem este să îi pregătim să devină inovatori, creatori pentru lumea lor. Și asta este dificil de făcut în sistemul tradițional.

Cel de-al doilea lucru este faptul că noi, oamenii, suntem diferiți, iar copiii de azi cu atât mai puțin pot fi înghesuițiîn niște șabloane. Ei au nevoie să ia contact cu modele diferite, cu oameni diferiți, cu domenii diferite, astfel încât să se poată înțelege pe ei înșiși mai bine. Așa vor ști să ia deciziile bune pentru ei, atunci când va fi nevoie.

Atunci când te-ai alăturat echipei Științescu Hub care era viziunea voastră și unde voiați să ajungeți? S-a schimbat ceva pe parcurs?

Științescu Hub a fost creat pentru inovare. Ce ne-am propus noi de la început a fost să încurajăm pasionații de științe, tehnologie și nu numai să își transforme ideile în proiecte și apoi în fapte. De ce? Pentru că dacă vrei cu adevărat să produci schimbare, trebuie să creezi o sinergie, să-i încurajezi pe cei care pot, dar nu știu exact cum, să iasă în față, să transmită pasiunea lor mai departe, către copii și tineri. De aceea, printre membrii fondatori ai Hubului se regăsesc deopotrivă oameni care lucrează în educație și specialiști în tehnologie. Avem și un membru care încă nu ajunsese la majorat anul trecut, când am înființat Hubul și care este cumva mesagerul acestei generații surprinzătoare.

Viziunea noastră este în continuare aceeași, am facut primii pași, în sensul că Științescu Hub este acum locul acela unde părintele poate veni cu copilul să ia contact cu științele și tehnologia în mod diferit. Mai avem încă mulți pași de urmat și suntem hotărâți să-i parcurgem pe toți. Am avut și o satisfacție neașteptată anul acesta, când un ONG de la Brașov ne-a propus un parteneriat în urma căruia s-a înființat Brașov STEAM Hub, după modelul Științescu Hub.

Perseverența și capacitatea de a lucra împreună fac întotdeauna parte din rețeta schimbării, după părerea mea.

Îți spun sincer, dacă aș fi părinte și ar trebui să aleg un singur curs/atelier din cadrul Științescu Hub, nu m-aș putea hotărî prea ușor la care să îmi trimit copilul. Tu ai vreun atelier preferat/de suflet?

Ah, aici e greu… Eu iubesc schimbarea și fiecare atelier nou care apare în Hub este o bucurie reală. Acum de exemplu urmează să înceapă Micii ingineri, în care copiii vor „construi” istoria mijloacelor de transport și abia aștept să văd primele obiecte făcute de mânuțele lor!

Sunt într-adevăr părinți cărora le este greu să aleagă. Propunerea noastră este să lase în seama copilului decizia. Poate testa un prim atelier și hotărăște el singur dacă i se potrivește sau nu. De cele mai multe ori, copiii trec pe parcursul unui an prin trei-patru module diferite.

Am locuit aproape 20 de ani în cartierul Turnișor și îți pot spune că Școala Generală 10 nu este chiar bine văzută printre părinți. Crezi că își vor schimba atitudinea odată cu introducerea aici a educației alternative prin Club 10?

Există câteva motive pentru care am ales o școală care „nu este bine văzută” și am să-ți spun două dintre ele. Cel mai important se referă la comunitate, pentru că în Turnișor, ca și în alte zone similare din Sibiu și din țară, școala poate deveni un motor de schimbare. Știu că pare idealist și că școlile sunt destul de înstrăinate de comunitate, in general. Dar ce-ar fi dacă începem să deformalizăm școala? Adică, să nu mai fie doar acel loc în care copiii merg la școală, să devină și un spațiu de evenimente, de întâlnire al comunității? Școala și ONG-urile care lucrează în zonă pot face mult mai multe împreună decât separat și, în timp, părinții pot deveni participanți activi în schimbare. Club10 crează contextul pentru o colaborare stabilă care să genereze o schimbare pe termen lung în comunitate.

Un alt motiv este legat de învățare. Este domeniul meu preferat și toate studiile arată că mediul are foarte multă importanță în procesul învățării. Spațiul Clubului este gandit nonformal, creativ și pentru mulți copii de acolo poate fi cel mai frumos loc la care au acces. Știi probabil că pentru multe familii ale copiilor care vin la Școala 10 situația socio-economică este dificilă, sau chiar dramatică. Eu știu sigur că nu există copil needucabil, iar crearea contextului potrivit pentru învățare este o parte importantă din soluție.

Aș mai preciza faptul că Științescu Hub și Club10 răspund unor nevoi diferite și de aceea nu se suprapun ca activități.

Cum de ați ales Școala 10? Sau a fost o alegere a Inspectoratului Școlar? V-a luat mult timp să convingeți instituțiile că este nevoie de acest program?

Cred că mai degrabă Școala 10 ne-a ales pe noi. Asta s-a întâmplat în urmă cu 2 ani, după ce am finalizat o cercetare mai amplă a catedrei de psihologie a ULBS cu privire la aptitudinea de școlaritate. Foarte simplu spus, aptitudinea de școlaritate se referă la măsura în care un copil care începe clasa pregătitoare este capabil să facă față cerințelor primului an de școală. Am evaluat copii din școli centrale, școli din periferie și din mediul rural. Copiii înscriși în școlile din periferie au avut rezultatele cele mai slabe, semnificativ mai mici și decât cei din mediul rural. Cu alte cuvinte, acești copii pornesc deja cu un decalaj important, peste care se grefează ulterior toate celelalte probleme și de multe ori generează abandonul școlar înainte de clasa a VIII-a. Bineînțeles, una dintre școlile din studiul nostru a fost Școala 10.

Ei bine, când ai niște rezultate atât de evidente și dacă mai ești și psiholog, este un imbold serios să treci la acțiune. Împreună cu colegele participante la cercetarea amintită, am venit la Școala 10 prima oară cu propunerea, iar oamenii de aici au fost cu mintea deschisă și dornici să facem ceva împreună. Ușor, ușor am început să lucrăm cu copiii, însă abia anul acesta am reușit să obținem o finanțare care ne-a permis să transformăm sala de clasă într-un spațiu nonformal foarte frumos.

Pentru noi este un vis devenit realitate! Și de-abia începem… visul următor la rând!

Care a fost perioada de timp ce a trecut de la idee la implementare și care a fost parcursul necesar pentru aprobarea Club 10 de către inspectoratul Școlar / direcțiunea școlii?

Conducerea școlii a agreat ideea încă de la început pentru că avem obiective comune. A fost o bucurie și pentru ei că am reușit să amenajăm un spațiu nonformal într-o sală din incinta școlii. În plus, în Club10 se pot desfășura și ore din programul formal de școală al copiilor, dacă profesorul respectiv dorește să lucreze în mod diferit și spațiul Clubului îi este de folos. Avem permanent în minte că am creat acest spațiu pentru copii și ne bucurăm să îi avem cât mai mult timp în Club, indiferent că este o activitate de-a noastră, de-a școlii sau de-a unui alt ONG din zonă.

La acest club pot participa și copii din alte zone ale orașului sau care nu sunt înscriși la cursurile de zi a Școlii 10? Care sunt condițiile pentru a fi acceptați?

Pentru început, prioritate la înscriere au copiii care sunt elevi ai școlii și cei care locuiesc în zona Turnișor. Comunitatea, cu alte cuvinte. Există o singură condiție de acceptare: copilul să-și dorească să vină!

Spune-ne câte ceva despre planurile de viitor.

Ambele proiecte, Științescu Hub și Club10 trec la etapa următoare.

Științescu Hub se pregătește serios pentru anul 2018, pe care ni-l dorim spectaculos și cu multe surprize pentru copii, părinți și oamenii pasionați de educația STEAM (științe, tehnologie, inginerie, matematică) în general.

În Club10 vom seta învățarea pe principii diferite, pornind de la concepte precum Hole in the Wall sau Peace Corner, până la ateliere de gândire laterală, învățare prin joc și creativitate.

Mulțumesc.

Multumesc si eu!

În 4-5 noiembrie 2017, va avea loc la Sibiu evenimentul TEDxSibiu Challenging Tomorrow. Ziua de 4 noiembrie va fi marcată de conferința TEDxSibiu, care se va desfășura la Teatrul Gong, iar 5 noiembrie va aduce în fața sibienilor un concept nou – TEDxSibiu Adventures.

Tema evenimentului este Challenging Tomorrow și își propune să aducă în discuție provocările pe care le presupune ziua de mâine în diferite domenii precum educație, viață socială, artă, technologie, știință și altele.

Vă puteți înregistra aici: www.tedxsibiu.com.

Am stat de vorbă cu fondatorul Questo și am descoperit că totul a plecat de la Sibiu

Claudiu Petria și-a dat seama în urmă cu doi ani că amână fără rost ce vrea să facă el de fapt: să construiesc ceva remarcabil. Și-a dat demisia, s-a asociat cu câțiva prieteni și a dezvoltat aplicația prin care descoperi orașele și poveștile lor rezolvând ghicitori: Questo. După o investiție de 70.000 de euro și multă muncă, a lansat aplicația oficial la începutul anului, fiind deja descărcată de zeci de mii de oameni. Cu doar câteva zile în urmă, aplicația a primit titlul de Best Travel App în cadrul evenimentului eTravel Award.

Tot zilele trecute, Claudiu Petria a primit distincția “IAA Young Leader Award” în cadrul Galei Internaționale IAA Global ”Creativity Can Change The World” ceea ce m-a convins că nu trebuie să mai aștept până sâmbătă pentru a-l asculta în cadrul TEDx Sibiu așa că mi-am permis să îi iau un scurt interviu.

Întrebare: Cum ți-ai dat seama că trebuie să lași totul în urmă, job-ul cu carte de muncă și salariu sigur la sfârșit de lună și să începi să dezvolți pe cont propriu o afacere?

Răspuns: Grea întrebare fiindcă nu s-a întâmplat programat sau prestabilit. M-am gândit de mai multe ori la asta, dar de fiecare dată nu eram sigur că e momentul cel mai potrivit. Până într-o zi de decembrie, când mi-a zis că dacă nu fac nimic în direcția asta cel mai probabil nu va fi niciodată momentul potrivit :)).

Nu cred că mă înșel când spun că a trecut mai bine de un an de zile de când am făcut prima oară cunoștință cu Questo. Aflasem de aplicație de la Alex Govoreanu, sibianul nostru partener în dezvoltarea ei. Atât de mult ați muncit până ați scos-o la lumină?

Exact! În Sibiu am avut primul traseu, făcut de Alex, co-fondator Questo. Cum traseele noastre sunt construite de către locanici, cu povești și recomandări de la aceștia, cel mai bun loc din care puteam începe era Sibiul. După ce am avut primul quest gata și am creat primul demo al aplicației, am început să o testăm. Oamenilor le-a plăcut și am mers mai departe cu dezoltarea interfeței pentru exploratori. Apoi am lucrat la tool-ul prin care se construiesc trasee și acum începem să îl deschidem către oameni. Acum Questo nu mai e doar o aplicație de mobil. Questo e o platformă în care oricine se poate implica să ajute la dezvoltarea comunităților locale prin turism. Fie că ești explorator și folosești aplicația care te duce și îți arată orașul prin ochii localnicilor și îți spune povești autentice, fie că ești creator de quest-uri și ajuți ca poveștile și locurile să fie cunoscute.

Din 2011 am dezvoltat și eu un program de teambuilding ce folosește povești și informații interesante ce te îndrumă în vizitarea orașului Sibiu într-un mod inedit (numit Tag the Flag). Am avut de atunci zeci de grupuri din toată lumea ce au trecut “probele” pentru a descoperi orașul așa că sunt în măsură să spun că prinde foarte bine genul acesta de ghidaj turistic. V-ați făcut o statistică despre numărul de descărcări și kilometri parcurși de către turiști? Care e target-ul vostru?

Foarte faină ideea ta! Acum când vei vrea să mai organizezi activități de genul acesta vei putea să o faci mult mai simplu prin Questo. Avem inclusiv posibilatatea să punem quest-uri private, care să fie accesibile doar pe baza unui cod, cod pe care îl poți da participanților la o anumită activitate.

Legat de cifre, din mai, de când am lansat aplicația, avem peste 6 000 de exploratori pe cele 15 trasee din țară. Ca distanță parcursă de către ei, depășim 17 000km și am spus până acum peste 10.000 de povești.

Acum, cu schimbarea vremii, ne mutăm indoor, în mod special în muzee unde avem câteva trasee foarte faine și unde lucrăm cu mai multe muzee la construirea unora noi, așa că distanțele parcurse vor fi un pic mai scurte.

Bănuiesc că știți dacă aplicația este preferată de către turiști sau chiar de localnicii dornici să își descopere orașul.

Bănuiala ta e foarte corectă. Că tot vorbeam de primul traseu, ““Cele 7 turnuri ale Sibiului” a fost făcut de peste 500 de exploratori care au putut să descopere povești mai puțin cunoscute sau locuri în care merită să mergi, cum ar fi Syndicat Gourmet, un restaurant în care ai parte de o experiență autentică. Localnicii sunt foarte surpriși că descoperă povești faine despre locuri prin care au trecut de sute de ori sau chiar locuri din orașul lor despre care nu știau. Iar turiștii sunt încântați că au un mod interactiv de a vedea orașul, de a-l vedea prin ochii localnicilor. Iar cu toții sunt foarte încântați de modul în care se întâmplă exploarea, fiindcă sunt prinși într-un joc în care trebuie să rezolve tot felul de ghicitori ca să poată primi povestea. Aceste ghicitori au și ele rolul lor în toată experiența exploratorului, fiindcă ele sunt scrise în așa fel încât să nu stai cu ochii în telefon ci să cauți cu privirea detalii în mediul prin care te plimbăm, detalii pe care de cele mai multe ori le trecem cu vederea.

Aplicația este gratuită pentru Android și iOS. Totuși, cum sperați să câștigați financiar de pe urma aplicației? Care e strategia voastră?

Pentru utilizatori, aplicația este gratuită și va ramâne așa. În același timp, vom oferi abonamente lunare acolo mici afaceri care se vor afla pe treaseele noastre. În plus, vrem să deschidem platforma noastră înspre ghizii de turism, care o pot folosi pentru a-și plimba proprii clienții într-un mod mai interactiv. De asemenea, avem posibilitatea de a pune quest-urile private și aici avem discuții cu diferite companii care pot să-și facă activități de teambuilding prin Questo. De curând avem pregătite și oferte de licențe pentru administrațiile locale, care își pot digitaliza prin Questo patrimoniul turistic și cultural oferind experiențe interactive localnicilor și turiștilor.

Aveți investitori sau sponsori care au încredere în viitorul aplicației?

Încă de la lansare am reușit să atragem parteneri în jurul proiectului. Am construit 3 quest-uri personalizate pentru Drumul Cetăților (aplicație dezvoltată de către Bitdefender) și am făcut cel mai mare instawalk împreună cu Samsung România. Avem parteneriate cu mai multe ONG-uri din zona de turism, implicare în comunitate, cultură și patrimoniu, dar și cu facultăți și universități.

Deja ați început să lucrați la ghiduri turistice pentru orașe din Europa de Vest. Cum este primită aplicația acolo?

Într-un cuvant: wow! Am fost luna acesta în Olanda unde am discutat cu mai multe comunități de acolo despre Questo, iar feedback-ul a fost foarte bun. Fiind vorba despre o țară cu un puternic spirit comunitar, ideea de promovare a orașelor așa cum o face Questo a fost primită foarte bine. Dincolo de aspectul de joc din aplicație, cei cu care vorbim din afară României sunt încântați de modul în care aplicația poate promova micile afaceri, ajutând astfel la dezvoltarea comunității locale. În concluzie, suntem foarte entuziasmați de extinderea în Europa pentru că avem un produs cerut acolo.

Spune-ne câte ceva despre planurile de viitor.

În perioada următoare avem doua obiective principale. Pe de o parte ne dorim să atragem în aplicație cât mai mulți creatori de quest-uri, care să ne ajute să ducem aplicația oriunde pe glob. Apoi, totodată vrem să punem Questo în mâinile cât mai multor turiști și localnici care vor să exploreze lumea altfel. Așadar, va urma o perioadă intensivă de promovare.

Mulțumesc.

Noi mulțumim!

În 4-5 noiembrie 2017, va avea loc la Sibiu evenimentul TEDxSibiu Challenging Tomorrow. Ziua de 4 noiembrie va fi marcată de conferința TEDxSibiu, care se va desfășura la Teatrul Gong, iar 5 noiembrie va aduce în fața sibienilor un concept nou – TEDxSibiu Adventures.

Tema evenimentului este Challenging Tomorrow și își propune să aducă în discuție provocările pe care le presupune ziua de mâine în diferite domenii precum educație, viață socială, artă, technologie, știință și altele.

Vă puteți înregistra aici: www.tedxsibiu.com.

Auchan plantează 10ha. de pădure în 18 judeţe din România. Asta dacă ne mobilizăm și noi

Auchan şi-a propus ca anul ăsta, la aniversarea a 11 ani, să planteze în toată românia 10 ha. de pădure.

Pentru a ajunge la suprafaţa asta de copaci plantaţi, Auchan a găsit o soluţie de a mobiliza românii să se implice în campania lor. Poate aţi văzut că toate cele 33 de magazine Auchan din România au fost înverzite cu kit-urile Mobilizatron, ce conțin copăcei realizaţi din hârtie 100% reciclabilă ce au menirea de a-ţi aminti că ai fost unul dintre cei ce a pus umărul la înverzirea României. Cumpărând un kit Mobilizatron cu doar 5 lei, până pe 24 octombrie, îţi arăţi interesul ca Auchan să plateze în numele tău 2 copaci adevăraţi într-unul din judeţele în care are magazine.

Zilele trecute mi-am plantat şi eu copacul de hârtie în casă dar nu m-am putut abţine şi am cumpărat în plus alte 5 kit-uri Mobilizatron.

Mă gândesc ca în zilele următoare să le împart random celor cu care mă întâlnesc (intenţionat sau întâmplător, la cafea sau în trecere, pe stradă) aşa că stay tuned… kit-ul de la Auchan devine cadoul perfect – ieftin şi de efect 🙂

P.S. În noiembrie sper să ajung ca voluntar la plantarea din Sibiu. Poate ne vedem acolo (detalii pentru voluntariat găsiţi AICI).

Am renunţat la colaborarea cu agenţia More than Pub

Nu mă bag eu în scandaluri „de blogosferă”, după ce în urmă cu câţiva ani am fost şi eu atacat în mod gratuit de o „grupare mafiotă” din online (glumiţă! Explic mai jos…) doar aşa, că se poate. Ştiu că de multe ori sunt linşaţi oameni publici de către presă şi/sau bloggeri pentru că lumea e credulă şi nu se documentează iar bloggerii ştiu asta. Nu e cazul aici, nu complotez pe grupuri secrete de Facebook pe cine mai linşez azi virtual. Pur şi simplu cred că Ruxandra are dreptate iar agenţia More than Pub greşeşte enorm denigrând oameni simpli doar pentru a spăla faţa unui doctor „vizionar”.

Pentru cine nu scroll-uieşte în bula potrivită de pe Facebook, agenţia de PR şi comunicare More than Pub a anunţat ieri că îl susţine (pro bono) pe doctorul Burnei, medicul acela care făcea experimente pe copii (lăsând mulţi dintre ei infirmi pe viaţă) şi păstra în frigider, lângă salam, oase şi ţesuturi de copil. E dreptul oricui să îşi spele imaginea dar o agenţie de PR ar trebui să gândească puţin mai mult înainte de a lansa la apă o mizerabilă campanie de denigrare a copiilor schilodiţi de Burnei, campanie în care blogurile şi ONG-urile sunt deservite intereselor unor grupuri mafiote (de aici glumiţa de mai sus… dacă cumva nu v-aţi prins).

În fine, neexplicând suficient de mult cât rău a făcut Burnei (las Casa Jurnalistului să o facă mai bine AICI), astăzi, fiind într-o zi în care am spus câte ceva de bine mai multor agenţii, le-am trimis şi celor de la More than Pub scrisorica de mai jos. Asta pentru că mă tot asaltează oamenii să începem colaborarea cu câteva branduri aflate sub contract cu ei.

Nu mă laud şi nici nu mă bag în seamă, doar vreau să ştie şi alte agenţii cum stă treaba pe aici. Spălaţi faţa oamenilor prin campanii constructive, nu linşând mediatic duşmanul aşa cum vă taie pe voi capul.

The Big Picture Festivalul Medieval 2017

Festivalul Medieval „Cetăţi Transilvane” de la Sibiu a ajuns la ediţia a XVII-a. Piaţa Mare a fost iar plină, timp de trei zile, cu cavaleri şi domniţe, spade şi făuritori de spade, cai şi concerte medievale.

Şi, ca în fiecare an, fotograful Ovidiu Matiu a surprins atmosfera în cele mai interesante cadre, mulţumindu-ne retina pentru a nu ştiu câta oară. 80 de fotografii, tot atâtea momente unice din festival.

Şi dacă vreţi să vă aduceţi aminte cum arăta Festivalul Medieval „Cetăţi Transilvane” în anii trecuţi, iată linkuri spre imaginile din 2014, 2015 şi 2016. O adevărată colecţie de imagini grăitoare.

Iar la sfârşitul acestui articol, 20 de alte imagini cu trecători prin Piaţa Mare: unguri, americani, spanioli, italieni, arabi, ortodoxi şi catolici, sibieni, timişoreni, clujeni şi constănţeni, cu toţii surprinşi în costume medievale de secolul XIII, cu ajutorul cabinei foto TakeaSmile.ro Photobooth!

Festivalul este organizat de șaptesprezeceani la Sibiu de către Casa de Cultură a Municipiului Sibiu, cu sprijinul partenerilor Hotel Ibis, Pardon Cafe, IVB Media, Ost Cultural Events, Complexul Național Muzeal Astra Sibiu, Take a Smile Photobooth și a partenerilor media Magic FM, Capital Cultural, Profil Cultural, Zile și Nopți, Hermannstädter Zeitung, Sibiu 100%, Ora de Sibiu, Știri de Sibiu, ceMerita.ro, TurnulSfatului, PRO TV.

Începe Festivalul Medieval „Cetăți Transilvane”, Sibiu

Weekendul medieval începe astăzi la Sibiu, în Piața Mare, cu 123 de evenimente pentru toate categoriile de public. Programul cuprinde spectacole de teatru pentru copii, ateliere interactive, demonstrații de luptă, expoziții de arme și armuri, concerte de muzică medievală, animații stradale, conferințe, prelegeri filosofice, tururi ghidate, spectacole pirotehnice sau demonstrații de măiestrie a meșteșugurilor tradiționale și… cabina foto TakeaSmile.ro Photobooth 🙂

Cei 200 de artiști invitați la această ediție, a XVII-a, vor deschide Festivalul Medieval „Cetăți Transilvane” cu o paradă ce se va termina în Piața Mare, acolo unde trupa letoniană de rock medieval, Obscurus Orbis, va concerta pe scena festivalului. Întregul program al festivalului îl puteți găsi pe site-ul www.fmct.ro.

Vineri și sâmbătă între 12:00-16:00 și duminică seară între 18:00-22:00 vă puteți îmbrăca în costume medievale pentru a vă face poze la cabina foto TakeaSmile.ro Photobooth pe care o vom monta în zona scenei din Piața Mare. Pozele se vor tipări imediat, gratuit, iar dacă le share-uiți pe Facebook primiți și 10% reducere la închirierea cabinei foto oricând în perioada 2017-2018.

De ce Sibiul e în topul orașelor “de văzut”

Sunt pe un vapor la întoarcere din Delta Dunării spre civilizație. Merge cu doar 10 km/h, suficient de încet încât să mă enervez că pierd timpul în felul ăsta dar, pentru că nu aveam așteptări prea mari, sunt relaxat și privesc țărmul din zare apropiindu-se domol.

O săptămână petrecută în Crișan, un sătuc pustiu ce se întinde kilometri pe țărmul brațului Sulina. O căsuță cu camere întreținute modest, dotate cu băi înghesuite în care te chinui să faci un duș normal.

Cu toate astea, pe peretele pe care stau agățate capete de pești exact ca animalele împăiate în cabana unui vânător înrăit, la capătul acestora stă agățat “trofeul” cel mai de preț – tabloul cu nota 9,7 oferită de clienții ce au fost cazați aici. Comparând cu notele primite de hoteluri aproape luxoase din toată lumea, tinzi să crezi că acea căsuță din capăt de lume este o minunăție horeca, datorită impresiilor exagerat de bune ale turiștilor.

Așa și Sibiul, este întotdeauna în topul orașelor “de vizitat” pentru că turiștii nu se așteaptă să găsească în el mai mult decât un oraș prăfuit din Estul Europei iar când ajung aici, rămân uimiți. Nu că ar fi el un oraș-minune, să fim serioși!

Editorial apărut în publicaţia Zile şi Nopţi Sibiu.

Am depus cerere de eliberare a CF-ului online. Şi l-am primit în… 10 minute!

Mi-a luat jumătate de oră să dezleg iţele minunatului site făcut pe fonduri europene dar notificarea ce m-a anunţat că CF-ul (Extrasul de Carte Funciară) mi-a fost eliberat în nici 10 minute… m-a făcut să-mi muşc limba şi să înghit uimit toate îmjurăturile ce-mi stăteau pe limbă.

La Sibiu, cel puţin, e un coşmar să stai la coada celor de la ANCPI pentru a cere eliberarea unui CF pentru informare. Noroc cu biletele de ordine care au răsfirat şirul indian ce se forma de obicei în faţa ghişeelor dar, oricum, timpul de aşteptare, procesul greoi de procesare şi interdicţia de a folosi telefonul mobil în instituţie (că, vezi-Doamne, deranjezi angajaţii), erau suficiente pentru a-ţi strica toată ziua. Spun că „erau” pentru că de azi nu voi mai folosi în veci metoda statului la coadă.

Pe site-ul www.epay.ancpi.ro poţi cere eliberarea CF-ului în format electronic şi funcţionează atât de bine de îl ai pe calculator în mai puţin de zece minute de la depunerea cererii. Chiar şi în afara programului normal de lucru. Dar cum funcţionează?

Realizare cont

Evident că trebuie să îţi creezi cont pe site-ul epay.ancpi.ro dar nu e nimic complicat în asta. Mai mult, poţi să optezi pentru varianta de înregistrare ca persoană juridică astfel că vei putea deconta cheltuielile cu eliberarea CF-urilor. Lucru ce la ghişeu este atât de complicat încât întotdeauna puneam bani din portofelul meu pentru clienţi. Ca să înţelegeţi, chitanţa la ghişeu se face doar pe numele celui ce depune cererea iar, la sfârşit, CF-ul este eliberat doar persoanei ce a plătit taxa de 20 de lei, nimănui altcuiva, chiar dacă avea dovada plăţii. În fine… acum putem scăpa de toată absurditatea asta, folosind site-ul mai sus amintit.

Depunerea cererii pentru eliberarea extrasului de Carte Funciară online

Atât pe prima pagină a site-ului cât şi în câmpul „Servicii” din meniu găseşti pagina „Servicii (on-line)” unde se poate comanda un CF. El va apărea în coşul de cumpărături acolo unde trebuie să apăsaţi butonul „Cumpără” pentru a putea spune specificaţiile CF-ului dorit. Aici m-am încurcut. Am căutat mai bine de jumătate de oră, m-am documentat, am căutat un câmp de FAQ prin site-ul celor de la ANCPI dar nu am găsit informaţiile necesare unde poţi scrie detaliile CF-ului dorit. Până la urmă, din intuiţie, am descoperit nebunia.

În mai puţin de 10 minute…

Deci, trebuie să apăsaţi pe „Cumpără” apoi pe butonul „Configurează” după care salvezi informaţiile şi le comanzi. Plata se face uşor, cu cardul, după care primeşti aproape instant, pe email, confirmarea plăţii. Şi aştepţi. Dar nu prea mult.

Dacă ai norocul meu de la depunerea primelor două cereri, vei primi CF-ul online în mai puţin de 10 minute.

Din păcate, ortofotoplanuri sau alte documente necesare de la ANCPI nu se pot solicita online. Dar, cu ocazia testului de mai sus, sunt speranţe…

Zilele Vecinătăţii din 2014 până azi

De puţine ori mi s-a întâmplat să accept să organizez în paralel două evenimente, mai ales dacă sunt de anvergură. Asta pentru că ultimele săptămâni de coordonare şi organizare îţi mănâncă la propriu toate zilele şi nopţile. Cine a dus la bun sfârşit cel puţin un proiect, ştie despre ce vorbesc.

Dar anul ăsta am reuşit să lansez în aceeaşi zi două proiecte mari – Zilele Vecinătăţii şi Oraşul Artiştilor. Şi am reuşit. Cu succes!

Nu că nu mi-a fost greu, dar, totuşi, am reuşit să răpesc şi câteva ore libere în cele două zile de weekend. Şi dacă vă uitaţi la pozele de mai jos, veţi înţelege de ce. Anul ăsta au fost implicaţi în organizare şi implementare mai mult de 50 de persoane, majoritatea tineri voluntari.

Dacă în 2014 începeam Zilele Vecinătăţii de unul singur, bezmetic inconştient aruncat în valurile blocării celui mai mare bulevard din Sibiu, după un an deja învăţasem paşii birocratici, în ajutor sărindu-mi câteva braţe de femei şi o mână de voluntari. Anul trecut, însă, am avut inspiraţia de a „crea” un coordonator de voluntari ce, iată, în 2017 a reuşit să ducă în spate mare parte din organizarea festivalului. Mulţumesc, Diana, că îmi eşti alături încă de la începuturile Zilele Vecinătăţii.

Sibiul de după terasele de tip „şură”

Veşnica discuţie cu privire la terasele crâşmelor din Sibiu a revenit pe zidurile Facebook-ului.

Nu e o noutate, patronii de cafenele şi restaurante încearcă să lungească cât pot de mult sezonul teraselor astfel încât construiesc tot felul de instalaţii de lemn pe care să le închidă cu prelate (contra ploii şi vântului), încălzindu-le cu sisteme speciale (pentru căldură spre toamnă). Doar că… astfel nu se mai vede oraşul.

Haideţi să vizităm puţin Sibiul aşa cum se vede el acum:

Acesta este cea mai importantă stradă pietonală din Sibiu. Desigur, nu vedeţi în acest moment din cauza teraselor dar clădirile ce au frontul spre această stradă sunt foarte interesante. Ele sunt realizate în stil baroc provincial sau în stilul arhitecturii eclectice.

Pe dreapta, se află cel mai vechi restaurant din Sibiu care funcţionează fără întrerupere în aceiaşi locaţie şi al doilea ca vechime care funcţionează sub aceiaşi firmă – Bufniţa. Este o clădire monument istoric unde Josef Drexler avea o berărie încă din a doua jumătate a sec. XIX. Clădirea nu se poate vedea dar puteţi veni să vizitaţi oraşul iarna, atunci când pietonala nu este plină de construcţii de lemn pentru terase.

De asemenea, tot pe partea dreaptă, aţi fi putut vedea o clădire cu faţadă unică în Sibiu, cu coloane la nivelul parterului şi balcon exterior întins pe toată lăţimea faţadei, la etaj. Balustrada metalică a balconului este caracteristică ultimului sfert de secol XIX, având elemente neoclasice. Ceea ce puteţi vedea, totuşi, dacă vă ridicaţi privirea deasupra construcţiei terasei, sunt bowindow-rile cu trei laturi dispuse la extremităţile faţadei.

Pe stânga ne putem lăuda cu clădirea monument istoric ridicată la sfârşitul sec. XIX de Gustav Reissenberger. Aceasta are faţada în stil neoclasic şi este bogat decorată cu bosaje şi lezene cu capiteluri corintice. Ar fi frumos să o puteţi vedea şi fotografia, este chiar specială.

O clădire specială din Pţa Mare a Sibiului este şi ea undeva după această construcţie de lemn ce adăposteşte o terasă. Ancadramentele din piatră şi picturi murale din partea superioară a faţadei au fost descoperite în timpul lucrărilor de reabilitare din 2006. De atunci, clădirii i se spune „Casa cu lei”. Portalul sculptat în piatră, aflat la intrarea în curtea interioară, nu se vede nici el dar vă recomand să vă strecuraţi pe după construcţia de lemn existentă pentru a-l fotografia de aproape.

Bonus, o fotografie cu minunata Piaţa Mare.

Iniţial voiam sa fac un articol comparativ cum se vede oraşul cu şi fără terasele de tip „şură”. Dar am renunţat. Atunci aţi fi văzut că oraşul este într-adevăr frumos şi poate nu aţi fi observat că acum el nu se vede deloc.

Cum se poate elibera un Certificat de Urbanism online?

În urmă cu o lună comentam puţin invidios o ştire de la Cluj prin care se anunţa posibilitatea de a depune online documentele pentru eliberarea Certificatului de Urbanism… şi eliberarea lui în doar 24 de ore.

Vreţi să fiţi primul din Sibiu căruia să i se elibereze un Certificat de Urbanism online?

Primăria Sibiu mi-a propus să testăm împreună sistemul astfel încât să se poată depune şi aici cereri pentru eliberarea Certificatului de Urbanism online şi a Autorizaţiei de Construcţie. Lucrurile nu sunt, însă, deloc simple. Pentru început, trebuie să ai o semnătură electronică valabilă, să dispui de un scaner şi de… puţină răbdare.

Semnătura electronică

Toate documentele depuse online trebuie să fie semnate cu semnătură electronică. Mi-am făcut şi eu una prin Banca Transilvania, m-a costat aproximativ 160 de lei pentru un an (trebuie reînnoită anual) şi a durat 2 zile până am obţinut-o de la Bucureşti. Ca să nu faci şi tu mai multe drumuri pe la bancă, descarcă-ţi de pe site-ul www.digisign.ro cererea pentru eliberarea semnăturii electronice, contractul (în 2 exemplare) şi împuternicirea (după caz). Atenţie, să bifezi că vrei oferta prin care nu plăteşti token-ul, altfel costul total e cu vreo 80 de lei în plus. Nu trebuie neapărat să fii client BT şi nici să lucrezi cu digisign, mai sunt şi alte variante.

Cont pe e-guvernare.ro

Pasul următor este să îţi faci un cont pe site-ul www.edirect.e-guvernare.ro. E simpluţ, paşii uşor de urmărit dar atenţie atunci când vă relogaţi pentru că eu, unul, pe Google Chrome trebuie să încerc de câteva ori până să fiu logat. Nu primesc vreo eroare anume, pur şi simplu mă readuce la pagina principală a site-ului după ce trec toţi paşii de logare.

Depunerea online a documentelor

Cred că sistemul ăsta de depunere a documentelor este fooarte la început. Probabil am fost printre chiar primii ce l-au încercat altfel nu îmi explic de ce detalii uzuale nu sunt puse la punct. De exemplu, trebuie să ştiţi că toate documentele depuse online trebuie semnate în sistem P7M şi P7S. M-am luptat două zile cu documentele şi nu înţelegeam de ce mi le refuză site-ul… până am reuşit să obţin informaţia asta. Cei ce se ocupă de sistem mi-au promis că vor specifica lucrul ăsta pe pagina pe care trebuie încărcate documentele. Încă nu am văzut să o fi făcut, deci e bine că ai ajuns aici să nu te chinui şi tu inutil. 🙂

O altă eroare de sistem – ţi se cere plan de situaţie pe suport Stereo 70 pentru operaţiunile de alipire/dezlipire… chiar dacă nu vrei să faci o astfel de operaţiune. În locul fişierului cerut, puteţi încărca un simplu document .doc cu tilul „nu este nevoie”. Altfel nu puteţi trece la pasul următor.

Supărător este şi faptul că, deşi depui documente online, de la calculator, Primăria Sibiu îţi pune la dispoziţie doar un document JPG pentru cererea de eliberare a Certificatului de Urbanism. Astfel că trebuie să o descarci, să o printezi, o completezi cu mâna apoi o scanezi şi o semnezi cu semnătura electronică. Deci… ilogic total.

În fine, odată scanate toate documentele, le semnezi în sistem P7M şi P7S, le încarci pe site şi cam asta este totul deocamdată.

Plata online

Cei de la Primăria Sibiu îţi preiau cererea apoi îţi trimit un mesaj (ce îl primeşti şi pe email) cu suma ce trebuie să o plăteşti. Plata (9 lei în cazul meu) o poţi face fie prin site-ul www.ghiseul.ro (poţi face plata şi fără să ai cont) ori pe contul personal de pe site-ul primăriei www.extranet.sibiu.ro. Eu am optat pentru plata direct pe site-ul Primăriei. Mi s-a părut mai simplu pentru că mi-a apărut direct în cont cererea de plată astfel că doar am bifat, am bagat datele cardului şi gata plata.

Apoi aştepţi

La Primăria Sibiu a fost nevoie de aproape trei săptămâni pentru eliberarea Certificatului de Urbanism online. Oarecum la fel ca şi în cazul certificatelor depuse direct la ghişeul Primăriei. Da, am păţit-o să aştept şi mai mult de 30 de zile, câteodată am aşteptam aproape două luni, dar în mod normal ţi se eliberează exact înainte ca perioada legală să expire. Aşa că, dacă speraţi ca odată cu implementarea depunerii online a documentaţiei pentru eliberarea Certificatului de Urbanism procesul să devină mai rapid, eu spun să nu vă faceţi speranţe. Singurul câştig este acela că nu mai trebuie să mergeţi fizic cu dosarul la Primărie. Dar şi aşa… faptul că trebuie să stai să scanezi toate documentele, anulează oarecum timpul câştgat.

Realul avantaj constă în faptul că ştii permanent unde se află cererea ta. Cine o preia şi în ce stadiu este. De fiecare dată când cererea trece într-un alt birou, eşti anunţat prin email.

Pont: Atunci când eşti anunţat că a fost eliberat Certificatul de Urbanism online, caută-l undeva la mijlocul paginii din contul tău de pe e-guvernare.ro. Şi eu şi cei de la Primărie am crezut că există o eroare de sistem şi nu se încarcă documentele pe site. Când, colo, documentele finale sunt undeva înaintea documentelor depuse la începutul procesului. Ştiu, nu e logic ca documentele finale să nu fie la finalul paginii, dar cine se mai pune cu gândirea celor ce au făcut site-ul?

Ce am văzut la Noaptea Lungă a Industriei (Daimler, Sebeș)

Zilele trecute am fost la Sebeş, la invitaţia celor de la STC, să particip la Noaptea Lungă a Industriei. Peste 2600 de adulţi şi aproximativ 1500 de copii au vizitat cele 14 hale Star Assembly şi Star Transmission de la Sebeş şi Cugir. Ce-i drept, ai şi ce vedea aici.

Pentru copii e un spaţiu de joacă SF, pentru foşti muncitori în domeniul auto este o adevărată revelaţie iar pentru studenţi la inginerie un tărâm care le oferă speranţa unui job bun pe viitor.

Star Assembly (Sebeş) a fost înfiinţată în anul 2013 şi are ca obiect de activitate asamblarea şi recondiţionarea cutiilor automate Mercedes Benz în 5, 7 şi 9 trepte de viteză. În anul 2016, compania avea peste 1144 angajaţi.

Am văzut oameni veniți de la Alba, Hunedoara, Sibiu… chiar și Timișoara. Semn că nu au fost doar oameni din zonă ce ar vrea să se angajeze la Star Assembly ci și mulți pasionați de inginerie și industria auto.

„Am venit din Sibiu pentru că eram curioasă cum arată înăuntru, cum este organizat, cum sunt organizate liniile, mașinile, roboții, oamenii. Organizare, curățenie, implementare… de toate aveți aici!” Iulia, studentă la Facultatea de Inginerie.

În vizita din fabrică am reușit să filmez câteva cadre și să montez filmulețul de mai jos, pentru a înțelege și voi mai bine ce am văzut. Oricum, pe lângă miile de oameni ce așteptau la coadă pentru a vizita halele Daimler de la Sebeș, am văzut și o echipă profesionistă. Angajații își vedeau liniștiți de lucru, chiar dacă treceau tot la câteva minute grupuri de gură-cască, iar cei implicați în organizare știau fiecare ce au de făcut. Fără stres, fără a simți neapărat că este o zi diferită față de toate celelalte de muncă la STC.

„Este fenomenal. Mai multe companii ar trebui sa facă evenimente de tipul Porți Deschise. Să mai învățăm și noi ceva.” Mi-a spus un pensionar, fost muncitor în domeniul auto

Se fac angajări!

Star Assembly și Star Transmission, deși au peste 2600 de angajați, caută în continuare colegi pentru echipele lor din Sebeș și Cugir, care să contribuie la viitoarele proiecte ale companiei. Au disponibile peste 30 de posturi ce pot fi consultate pe site-ul special dedicat: www.stcu.ro/cariera

„Mi-a plăcut ce am văzut! Mi-a plăcut și libertatea asta, nu este stres. Pe fețele oamenilor nu am văzut stres. E ceva… ca și cum au venit să muncească de placere. Îmi place!”

Vârsta medie de vârstă a angajaților a fost în 2016 de 37 de ani;
Peste 700 de persoane au avut acces la diverse cursuri în cadrul companiei;
Peste 40 de angajați au beneficiat de câte 4000 lei pentru fiecare an universitar, dacă urmează cursurile unei facultăți în domeniu;
Departamentul Formare Profesională a lansat în toamna anului trecut proiectul „Școala de Maiștri” cu obiectiv principal pregătirea a 25 de angajați în meseria de maistru mecanic;
În 2017 au fost aduși peste 300 de studenți în companie, în cadrul evenimentului Zilele Studentului. Pe lângă asta, programul de intership este deschis tuturor studenților interesați în acumularea unor cunoștințe în domeniul automotive;
Pe parcursul a trei ani, elevii claselor a IX-a pot învăța în cadrul școalii profesionale de tip dual, aici punându-se un accent deosebit pe pregătirea practică. Elevii primesc și o bursă lunară de 400 lei.

Site: www.stcu.ro, Email: recrutare@daimler.com

Facebook: Star Transmission – Oficial

IFG – dragoste pentru CSU (filmul).

Am început să merg la meciurile CSU Sibiu când aveam 14 ani, atras de entuziasmul vecinilor mei care descriau atmosfera și spiritul CSU. Iată că după aproape 20 de ani, în fruntea galeriei echipei de baschet stă același om – Florin Iacob. IFG cum îi mai spunem noi.

După atâta timp în care Florin a luptat alături de echipă pentru ca aceasta să ajungă din nou în finala Ligii Naționale, acum, când CSU Sibiu este la un pas de a rejuca meciul decisiv pentru câștigarea unui nou titlu național, IFG este condamnat să vadă meciurile din spatele sălii.

Am petrecut alături de el o zi de meci. I-am simțit până pe șira spinării trăirile și regretul că îi este interzis să intre în sală și am decis să memorez acele momente într-un clip video. Iată-l:

„CSU a avut întotdeauna jucători care au jucat cu inima pentru echipă, pentru culori. Continuați să umpleți sala la fiecare meci chiar dacă uneori mai și pierdem și să ne bucurăm împreună și la înfrângeri la fel ca la victorii pentru că acești băieți joacă cu inima pentru CSU și indiferent de scorul de pe tabelă, noi vom fi învingătorii. Acesta este spiritul CSU care s-a născut acum 45 de ani și care va dăinui atâta timp cât noi și cei care vor urma vom pune suflet în tot ceea ce vom face. Vă rog să strigați și pentru mine deseară și abia aștept să mă întorc în mijlocul vostru. Hai CSU!” – Florin Iacob, liderul galeriei CSU Sibiu

Cum arată Sibiul pe Google Street View?

Mă plimbam şi eu ca tot românul (?) prin muzeele din Sibiu… pe Google Street View. Aşa am ajuns să hoinăresc pe străzile oraşului şi ştiţi ce am descoperit? Un Sibiu plin. Plin de evenimente. Festivalul Medieval, Cibin Fest sau Sibiu Sands apar pe Google Street View. Din păcate, în nicio imagine surprinsă prin centrul oraşului nu apare un trubadur îmbrăcat în haine medivale sau o voleibalistă relaxându-se pe plajă în Pţa. Mică ci doar imagini cu camioane ori scene ce se montează pentru viitoarele evenimente.

Bonus:

P.S. Da, ştiu că nu ştiaţi că muzeele din Sibiu se pot vizita online. Nici eu nu am avut până acum curiozitatea să întru pe Google Street View şi să mă plimb prin ele… stând pe fotoliu în faţa calculatorului. Iată câteva imagini:

Am fost dat în judecată de o polițistă locală.

Ironic sau nu, în 1 aprilie 2015, am fost dat în judecată de o polițistă locală din Sibiu. I s-o fi părut un lucru amuzant și o păcăleală bună să înceapă un proces la care nu avea de gând să se prezinte la nici o înfățișare, că doar nu o costa nimic.

Poate mai țineți minte articolul ăsta

Am luat-o pe cocoaşă de la cei ce ridică maşinile. Şi nici măcar nu am parcat neregulamentar!

Eh, doamnei Dubleșiu Mihaela, polițista locală al cărei nume nu am vrut să îl amintesc la momentul publicării articolului respectiv (pentru că doamna credeam că e total neimportantă, subiectul video-ului din articol fiind cu totul altul), i s-a părut o cale bună de a scoate niște bani de pe spinarea mea. Dar nu oricum, ci găsindu-mă vinovat pentru comentariile răutăcioase postate de necunoscuți pe alte site-uri care au preluat video-ul meu: Ora de Sibiu și Turnul Sfatului.

Da, ați înțeles bine: nu am publicat numele ei, i-am blurat fața în video, comentariile nu erau postate de mine, site-urile unde comentatori răutăcioși sunt la ordinea zilei nu sunt ale mele și nu am legături cu ele, dar cu toate astea, Dubleșiu mi-a cerut mie 15.000 lei daune morale pentru că… ea a avut un comportament total inacceptabil pentru un polițist local.

Nici un bine nu rămâne nepedepsit

Nu aș fi amintit acum de Poliția Locală dar acestă instituție a fost importantă (fără voie) în procesul deschis de Dubleșiu pentru că s-a folosit în plângerea prealabilă cât a putut de mult de „integritatea” muncii ei și de respectul pe care oamenii trebuie să îl aibă pentru uniformă… deși toată declarația ei a fost o minciună de la cap la coadă. În fapt, pretenţiile ei financiare au fost motivate de „lezarea imaginii de poliţist local”.

Cele mai amuzante păcăleli din plângerea polițistei au implicat oameni precum directorul Poliției Locale și chiar și Primarul Sibiului. Cu toții am complotat să îi facem rău… așa a susținut reclamanta timp de doi ani, atâta cât a ținut procesul. Asta deși eu am refuzat să depun vreo plângere împotriva ei și nu a fost în niciun fel sancționată.

La fel de ironic, acum, după exact doi ani de când Dubleșiu m-a dat în judecată, s-a reluat ridicarea mașinilor în Sibiu. Tot ce sper este ca cei angajați de data asta la „serviciul ridicări” să fie oameni, nu ciudaţi mincinoşi neciopliţi.

Sibiu: sesizare pe WhatsApp, rezolvare in 10 zile

La începutul lunii martie, Primăria Sibiu anunța că primește sesizări cu privire la gropile din astfalt atât pe mail dar și pe… WhatsApp. Ingenios. Modern. Rapid.

Am făcut un test pentru a verifica reacția primăria și, în primă fază, am crezut că sesizările au efect invers. După doar trei zile, au apărut muncitorii pe teren. Dar nu la gropile mele ci la câțiva metri distanță. Și nu pentru a repara ceva ci pentru a sparge din nou asfaltul și a face alte gropi. Mulțumim, Apă-Canal!

Totuși, deși nu primisem vreun răspuns pe WatsApp, după 10 zile de la sesizarea mea, gropile au fost asfaltate.

Primăria Sibiu + WhatsApp = LOVE

De ce am renunțat la reciclarea selectivă… după nici 5 luni.

Zilele trecute am renunțat să mai colectez selectiv pentru a recicla gunoiul. Sunt dezamăgit.

Dezamăgit pentru că am avut speranțe și chiar am vrut să fiu unul dintre cei ce colectează selectiv gunoiul și își vede de treabă pentru a ne face o lume mai bună. Am cumpărat 4 coșuri de gunoi, fiecare cu capac de culoarea containerelor unde urma să arunc apoi gunoiul strâns. Mâncarea o aruncam într-un compartiment special și se împuțea acolo (fiindcă nu mănânc/gătesc atât de mult acasă astfel încât să pot arunca resturile rămase tot la 2 zile… pentru că nu se strângeau prea multe). Sticla o strângeam în coșul de gunoi verde și, atunci când se aduna mai multă, o strângeam și în pungi separate, pentru a o duce o dată la două săptămâni la iglu-urile amenajate special decătre Primăria Sibiu pentru asta. Hârtia oricum o colectam separat chiar și la birou de cel puțin un an de zile. Din păcate, aproape întotdeauna ajungea oricum în același container ca restul gunoiului menajer.

Și totuși, de ce am renunțat la colectare selectivă?

Pentru că am rămas cu senzația că toată munca mea e în zadar. Pubelele și iglu-urile unde eu arunc plasticul are pungi cu gunoi menajer, sticla se sparge când o arunc și devine nereciclabilă, cartonul îl strâng separat dar cutia de ouă, de exemplu, e aruncată apoi la gunoi când ajunge pe platforma de reciclare pentru că e de calitate proastă, plasticul degeaba îl pun deoparte pentru că mare parte din el e nereciclabil, cutiile de carton degeaba m-am chinuit până acum să le presez cât mai bine și să le păstrez pentru că, având și straturi de aluminiu, se renunță în a fi reciclate.

Așa că, am renunțat să ocup atât de mult spațiu în casă cu coșuri de gunoi și pungi pline cu sticle. Pur și simplu, mi se pare că oricum plătesc foarte mult gunoiul lunar, nu mai sunt dispus să îmi consum și timpul pentru a nu fi, oricum, de ajutor în reciclare.

Eu sunt de vină!

Da, eu sunt de vină pentru spitalele – buncăre de microbi. Eu sunt de vină pentru profesorii – roboţi fără har. Sunt de vină pentru că avem politicieni corupţi, şosele periculoase, pentru că nu avem locuri de parcare.

Eu sunt de vină pentru că am tăcut. Am crezut că o mică mită dată de un prieten pentru a scăpa de amenda de circulaţie nu e cine ştie ce. Telefonul dat directorului pentru a nu mai aştepta la coadă e ceva obişnuit. Plicul cerut de către chirurgul ce m-a operat a fost normal, iar fenta cu mutaţia fictivă pe buletin pentru a-ţi da copilul la cea mai bună şcoală din oraş e acceptabilă pentru că (nu-i aşa?) cu toţii ne dorim binele copiilor noştri.

Eu sunt de vină pentru că am închis ochii, deşi ştiam că primesc o parte din salariu „la negru”. M-am făcut că nu văd şi când la magazinul din colţ nu mi s-a eliberat bon fiscal. Dar şi de fiecare dată când tu îţi luai concediu medical pentru a pleca în vacanţă la mare.

Da, am realizat că ŞI EU sunt de vină pentru România de azi. Pentru cum a ajuns ţara mea. Acum, încerc să lupt cu mine însumi şi să îndrept greşeala. Pentru a repara ce se mai poate repara.

Tu? Îţi recunoşti vina?

Editorial apărut în publicaţia Zile şi Nopţi Sibiu din 03.03.2017