Se pare că cineva sau ceva nu a vrut în ruptul capului să ne lase să terminam casa așa cum am fi vrut. Asta e… ne-am adunat totuși, așa cum am promis. Merci tuturor care au venit să ne mai vedem, să ne mai povestim, să ne mai bem mințile. Chiar ne-a bucurat prezența voastră într-un moment care-l vom ține minte mult timp de acum înainte. Au fost destui, era drăguț dacă puteau ajunge și alții. Meciul s-a văzut, chiar dacă aproape pe mute. Luminile le-am stins de câteva ori, chiar dacă mai mult prin curte.
Una peste alta, prima noapte petrecută acolo a fost… chiar nu-i găsesc descrierea exactă. După ceva kile date jos în ultimele luni, muulte fire albe (la propriu) și stres cât cuprinde, am reușit să recuperez o parte din orele de somn pierdute. Am dormit ca bușteanul 12 ore, doar cu o pauză de masă.
Încet, încet, îmi revin.
P.S. Pozele încă nu am reușit să le descarc așa că am pus una mai veche.