Redal a fost o noutate pentru Sibiu si poate si pentru Romania. Cine mai vazuse pana atunci o cofetarie inafara de cele comuniste ramase mostenire de la strabunici? Spatii aranjate cu gust, prajituri de-ti luau ochii. Mergeai la Redal din placere chiar daca preturile erau putin mari.
Acum e o povara. Preturile au ramas la fel dar de indata ce intri…
Luna asta am fost la Redal inca odata cat am fost in intreaga mea viata. Si pentru ca aveam chef de o prajitura dar si pentru a vedea cu ochii mei ce auzisem de la prieteni – cum niste localuri care inca arata destul de bine si se auto-intituleaza cu ambianta placuta, pot fi ruinate pur si simplu de angajati prost alesi. Multi dar prosti.
La Redal-ul de pe Balcescu am fost de 3 ori. O singura data am stat la masa la etaj pentru ca, dupa ce am stat 15 minute cu vasele celor de dinaintea noastra pe masa, inca 20 de minute ca sa ne fie luata comanda si inca 15 minute ca sa ne fie adusa… am renuntat sa mai pierdem timpul si altadata acolo. Erau doar doi angajati la etaj, am crezut ca asta era motivul. Dar nu, restul de 10 (probabil) angajati isi iau pauze toata ziua. De fiecare data cand am fost sa cumpar ceva de la tejghea, grupul de angajati in pauza se hizlea la intrarea in bucatarie. O singura fata pierduta in spatiu si fara personalitate se chinuia sa ne serveasca si, pentru ca a cerut bani marunti unui alt angajat distrat, si-a luat portia de injuraturi cat pentru toata ziua. Dupa ce ca nu-si facea niciunul dintre ei treaba, o mai si injura pe saraca fata doar pentru ca ea incerca sa isi faca meseria. Astazi am fost din nou la tejghea. Un grup mai mare de hazlii la intrarea in bucatarie. Erau vreo 6. Cea care a venit sa ma serveasca ma primeste cu un zambet si un ‘ceau’ duios dar a stiut imediat sa schimbe placa atunci cand eu i-am raspuns cu ‘buna ziua, va rog’. Pacat doar ca a cautat 2 minute dupa manusi si, intimidata probabil de mine 🙂 i-au cazut servetelele pe jos. Fata injurata data trecuta statea retrasa, tremurand si nemaiavand curaj sa ceara vreo comanda. Cand… din bucatarie iese nervoasa o alta angajata (oare cati o fi acolo? si de ce atatia?) si incepe sa strige la comicii aflati in pauza. Din nou plin localul dar scandal insuportabil intre angajati. Totul a durat vreo 3 minute. Exact pana am fugit de acolo mahnit si cu promisiunea sa nu mai calc in viata mea in Redal Balcescu.
Pe Mihai Viteazul am ajuns doar pentru a scapa de cel de pe Balcescu, chiar daca era mai departe. Cum era seara, localul a devenit carciuma tinerilor din cartier. Fum insuportabil, si mizerie peste tot. Prajiturile le-am primit aruncate pe o farfurie, fara tava si suc… de care a fost (ca doar vreo 2 sortimente erau, ambele fara zahar). La baie jale. Luminile nu mergeau nici la baieti nici la fete. WC-ul dadea pe laturi, facandu-se balta in jurul lui. Sapun aproape deloc, chiuveta infundata. Mizeria aproape insuportabila.
De Redalul din mall nu am decat sa zic atat – risti sa nu primesti rest chiar si 1-2 lei pentru ca nu au niciodata marunt si nu se sinchisesc nici sa caute. Asta e valabila si pe Balcescu.