Urbanismul de la Bucureşti vs. urbanismul de la Sibiu


Atentie! Articol lung ce conţine interviuri cu oameni importanţi 🙂

În timp ce la Bucureşti se modifica Legea Urbanismului reinstaurând haosul urbanistic în ţară, undeva lângă Sibiu, la 20 de km. spre Vest, într-un sătuc cu 450 de locuitori, sătenii iau parte activ la dezvoltarea urbanistică a localităţii, purtând un dialog cu zeci de arhitecţi români şi străini pentru a găsi cea mai bună soluţie de reamenajare a zonei centrale din sătucul lor.

Prima şi singura oară am ajuns la Sibiel în urmă cu 10 ani. Autocarul şi-a deschis uşile în faţa muzeului de icoane din localitate, cel mai mare de genul ăsta din toată Transilvania noastră. E unul dintre puţinele sate româneşti care mi-au rămas vii în memorie şi după zece ani… asta după ce l-am privit o singură dată. Probabil ăsta este şi motivul laudelor tuturor celor ce l-au vizitat până acum şi a celor 16.000 de străini ce au trecut prin Sibiel doar anul trecut.

Pentru cine nu a auzit încă de Sibiel, este o localitate atestată pentru prima oară în 1322 ce şi-a păstrat în mare parte aspectul tradiţional. Este un sat turistic calculând după zecile sau poate chiar sutele de pensiuni de aici.

DSCN0196

Revenind la titlul articolului, la Sibiel s-a organizat de curând cel mai probabil primul concurs internaţional de arhitectură… rurală (link site).

Care crezi ca e importanta acestui concurs pentru Sibiel si pentru spatiul urban rural din Romania?
Michael Engel (Preşedinte Fundaţia Heritas, organizator): Concursul a avut o importanta foarte mare pt Sibiel ca si comunitate dar si ca zona arhitectonica valoroasa. El a fost initiat in urma unor cerinte din partea comunitatii locale care isi doreste amenajarea spatiului public din centrul satului cu un loc de joacă pentru copii și regândirea spațiului din jurul momumentului eroilor căzuți în cele două războaie mondiale. Ideea a fost sprijinita si sustinuta prin Asociatia Sibiel 2000, Fundatia Heritas si O.A.R.
Concursul a fost un experiment (si inca mai este) prin implicarea tuturor partenerilor (societate civila, administratie publica, arhitecti…) intr-un dialog ce s-a dovedit a fi fructuos. Speram ca am creat un best practice si ca vom vedea si pe viitor mai multe concursuri de genul acesta in mediul rural.

Sibiel sept. 2012 088

Au fost prezentate 25 de proiecte din toată ţara (au fost şi înscrişi din alte ţări dar probabil că premiile destul de mici i-au convins să nu predea proiectele finale). Din juriul ce a ales proiectul câştigător au făcut parte arhitecţi de calibru din România şi Austria. Câştigătoare a fost aleasă o echipă de arhitecţi sibieni: arh. Eduard Spindler, arh. stag. Alexandra Onea, arh. stag. Adrian Corduneanu de la Spindler Proiect SRL.

Care crezi tu ca e importanta concursurilor de arhitectura de genul asta pentru dezvoltarea arhitecturii si a arhitectilor din Romania?
Arh. Adrian Corduneanu (arhitect în echipa câştigătoare): Nu stiu daca eu sunt in masura sa raspund, dar am sa o fac totusi. Concursul de arhitectura ca si instrument dinamic de masura, raspunde nevoilor si participa activ in evolutia sociala, economica si culturala. Concursul de arhitectura are ca scop obtinerea celui mai bun proiect si implementarea lui. In ultimul timp se poate observa un interes in crestere pentru concursuri, ceea ce face ca arhitectura si implicit arhitectii sa fie in continua competitie si evolutie.
Banuiesc ca te-ai familiarizat cu Sibiel. Cum arata acum si cum ar putea arata cu niste investitii modeste? Tu l-ai vedea dezvoltandu-se turistic sau pentru a creste calitatea vietii?
Arh. Adrian Corduneanu: Sibielul, ca si alte localitati din marginimea Sibiului, adaposteste traditie si cultura locala incarcate de trecerea timpului. Astazi Sibielul este o localitate asaltata de turisti. Cu investitii modeste, se poate revitaliza zona pietei centrale pentru a creste calitatea vietii locuitorilor si implicit pentru un turism sustenabil.

Sibiel sept. 2012 063

Acest concurs unic în România a deschis uşa pentru două lucruri foarte importante:

  1. A promovat cu succes modelul de concurs de arhitectura la nivel de administratie locala dar si la nivel de comunitate;
  2. A lansat o discutie asupra calitatii arhitecturale a spatiilor publice in mediu rural.

Lucruri care se practică foarte mult în ţările germanice, în Austria fiind chiar obligatorii astfel de concursuri.

Am vazut ca in juriu au fost majoritatea arhitecti straini. Care a fost parerea lor despre proiectele prezentate in comparatie cu cele cu care sunt ei familiarizati in Austria?
Arh. Gabriel Rosca (preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Filiala Sibiu-Vâlcea): Nu s-a pus problema de comparatie cu ceea ce sunt familiarizati in Austria. Problema s-a pus cat de competent au raspuns proiectele predate la tema de concurs. O singura observatie comparativa a fost facuta de unul din arhitecti, si anume ca la multe concursuri din Austria nu se mai solicita randari fotorealiste, care sunt foarte intensive din punct de vedere al efortului investit pentru realizarea lor, ci se solicita machete.

1010_010117_02_Locul 01 1010_010117_01_Locul 01

[Update] Mi-a spus şi primarul Horaţiu Răcuciu câteva cuvinte despre concursul de arhitectură de la Sibiel.

Cum de ati ales sa faceti un concurs de arhitectura international pentru amenajarea centrului la Sibielului si cat de mult veti tine cont de propunerile arhitectilor?

Primar Horaţiu Răcuciu: Am avut oportunitatea de colabora cu niste parteneri deosebiti cum sunt reprezentantii Ordinul Arhitectilor din Romania şi invitatii lor din Austria, Asociatia Sibiel 2000 s-a imiplicat in desfăsurarea actiunii, tocmai pentru ca dorintele sătenilor să fie realizate. Proiectul căstigător va fi implementat cu unele recomandări propuse de membrii juriului.

Vi se pare ca au atins punctele importante si dorintele cetatenilor?

Primar Horaţiu Răcuciu: Da, aceste proiecte au fost realizate dupa o intalnire initială cu locuitori satului Sibiel, unde s-au concretizat şi inventariat ideile şi dorintele satenilor. Din puctul meu de vedere este un proiect care aduce eleganţă într-un sat autentic de munte.

Ce ati invatat ca primar in urma acestui concurs?

Primar Horaţiu Răcuciu: Cu sigurantă a fost o experientă reusită, iar rezultatul se va vedea in momendul finalizării proiectului. A fost o deosebita placere să ma discut cu arhitecti cu experientă si impreuna să alegem ce este mai bun pentru Sibiel. Ma bucur ca au fost arhitectii interesati de Sibiel, este un exemplu de bune practici, fapt pentru care e dorim sa orgamizăm un concurs asemanator si pentru parcul din Orasul Săliste.

Trebuie să ne deschidem puţin pentru a ajunge să facem lucruri de calitate care să fie îmbrăţişate şi de către cetăţeni (că doar, până la urmă, ei trebuie să fie beneficiarii). Eu unul cred că Sibiel – Cultura construită este un prim pas care ne duce puţin mai aproape de o dezvoltare urbanistică normală în zonele rurale că tot ce am văzut până acum prin satele româneşti au fost parcuri cu zăvor, fântâni arteziene în sate fără apă potabilă sau săli de sport acolo unde nu există nici picior de tânăr.


10 comentarii la „Urbanismul de la Bucureşti vs. urbanismul de la Sibiu”

  1. Stimate Tudor St. Popa,

    Ca participant la acest concurs, nu impartasesc parerea promovata in acest articol privind calitatea proiectului declarat castigator.

    In plus, consider ca este lipsit de tact (profesionalism, daca vreti) din partea dumneavoastra, a membrilor juriului (intervievati aici) si a echipei „castigatoare” sa publicati Interviuri si reactii inainte ca acest concurs sa se incheie in mod oficial, prin solutionarea contestatiilor. Articolul dumneavostra a fost publicat ieri (22 febriarie, 2013), ultima zi pentru depunerea contestatiilor privind rezultatele concursului. In opinia mea si conform Regulamentului de concurs, castigatorul concursului poate fi desemnat definitiv numai dupa solutionarea contestatiilor. Aceasta nu a avut loc si nu a fost publicata pana acum (23 februarie 2013).

    Eu unul NU „cred că Sibiel – Cultura construită este un prim pas care ne duce puţin mai aproape de o dezvoltare urbanistică normală în zonele rurale”.
    – In primul rand nu cred intr-o dezvoltare urbanistica (sic!) in zonele rurale, nici normala nici de alt fel. Prefer dezvoltare rurala in zonele rurale si dezvoltare urbana in zonele urbane. Dar aici probabil ca tocmai din aceasta cauza parerea dumneavoastra privind proiectul prezentat este atat de diferita de parerrea mea.

    Cu stima,
    Iulian Canov
    Wolfhouse Productions
    Bucuresti.

    PS Intr-un articol care prezinta un concurs de amenajare din zona Sibiului, cu un castigator din Sibiu, nu vad motivul referintei dumneavoastra (din titlui si apoi din primul paragraf) la Bucuresti si urbanismul de aici . (Poate doar din motive de SEO. Ceea ce nu este de condamnat)

    PPS Va atasez aici un comentariu pertinent privind solutia declarata castigatoare. (gasiti acest comentariu pe arhiforum.ro). Imi cer scuze autoarei pentru ca o fac fara a ii cere permisiunea:
    Cristea Laura
    21 Feb 2013 – 07:13 pm
    „Inca un concurs in care primul loc este de o evidenta ne-calitate. In procesul verbal al jurierii, publicat pe site-ul concursului, recomandarile juriului pentru primul loc sunt absolut rusinoase, si descriu exact motivele pentru care acest proiect nu ar trebui sa prinda forma si sa mutileze odata pentru totdeauna fata Sibielului. Pe langa lipsa oricaror specificatii legate de buget (desi era o cerinta stricta si clara a temei de concurs), proiectul nu creeaza nici un spatiu calitativ de joaca pentru copii (alta cerinta clar mentionata a temei) , nu are grija vegetatiei, al iluminarii nocturne, al signalisticii, si nu creaza nici o identitate pentru Sibiel sau locuitorii lui. Este o amenajare mediocra si superficiala care s-ar putea potrivi in orice cadru urban, in nici un caz in Sibielul care dorea sa fie un exemplu al „culturii construite” in satele din marginime. Sper ca lucrurile sa nu ramana asa si sa luam cu totii atitudine pentru ne-construirea acestui proiect incomplet si neprofesionist, pentru nepervertirea „culta” a mediului rural, publica si in vazul neputincios al arhitectilor. „

    1. Este un articol care lauda si incurajeaza astfel de concursuri iar interviurile sunt toate despre concurs si importanta lui. Dupa cum se vede, din cele 1107 cuvinte ale articolului doar 29 sunt despre echipa castigatoare (nici macar despre proiectul ei)… si cand am scris articolul nici macar nu stiam daca s-a terminat sau nu perioada de contestatii (tocmai pentru ca nu despre asta vorbeam deci nu m-a interesat aspectul asta).
      Daca cumva se va decide ca altcineva sa fie ales castigator dupa contestatii, voi face update articolului (apropo, va felicit pentru proiect, mi-a atras atentia in special prin integrarea surii in spatiul de joaca).
      In legatura cu titlul, articolul poate fi vazut si ca fiind o comparatie intre ce se decide la nivel de Bucuresti si ce se incearca sa se faca la nivelul Sibiului. Nu vad care e problema in a prezenta un concurs altfel decat orice alt ziar ce da copy-paste comunicatelor de presa.
      P.S. Castigatorii sunt (din cate am vazut documentandu-ma, s-ar putea sa ma insel ptr ca nu-i cunosc personal): 2 sibieni care locuiesc si lucreaza la Cluj si o Bucuresteanca.

    2. Intr-adevar. Este un articol care lauda si incurajeaza astfel de concursuri (+ incurajeaza astfel de rezolvari de concurs, in opinia mea).
      Faptul ca nu stiati (si nu v-a interesat) despre perioada de contestatii nu este neaparat vina dumneavoastra. Desi un articol documentat corespunzator ar trebui sa tina cont de asta, cum de altfel ar trebui sa ilustreze si celelalte solutii finaliste (inca cinci) sau macar premiate (inca doua).
      Este mai interesanta atitudinea organizatorilor si „castigatorilor” vis-a-vis de institutia contestatiei: ca si cum aceasta reprezinta doar o formalitate care (probabil) poate fi ignorata.

      In privinta castigatorilor, cred ca documentarea dumneavoastra este incompleta. Firma castigatoare este una inregistrata si activa in Sibiu.

    3. Stimate domn Iulian Canov,
      Va inteleg probabil frustrarea si supararea. Ce nu inteleg eu este de ce aceste comentarii rautacioasa inclusiv la adresa mea. Eu am avut puterea sa va laud proiectul… asteptam acelasi respect si din partea dvs. dar faptul ca ma luati la rost pentru ce am scris sau nu pe blogul personal intrece orice limita de-a mea de suportabilitate. Trebuie sa intelegeti un lucru: aceasta nu este o lucrare de licenta sau doctorat care trebuie documentata pana in ultimul detaliu, nici macar un articol de ziar nu este. Singurul lucru pe care l-am gresit este probabil faptul ca nu am accentuat parerea proprie in legatura cu proiectele (lucru pe care nu il puteam face atata timp cat nu am avut legatura cu concursul si nu stiu in detaliu toate datele).
      Probabil sunteti suparat ca nu am amintit aici si firma dvs. dar cineva, odata, m-a invatat ca pe nimeni nu intereseaza locul doi. Dar nu-i nimic, cred ca multi isi vor aminti de dvs. dupa toate aceste critici.
      Iar cat priveste „institutia contestatiei”, cred ca dvs. sunteti cel care greseste cel mai mult incercand sa aruncati cu noroi in organizatori si juriu inca dinainte de a se termina perioada de contestatii. Prin acest lucru inteleg doar ca incercati sa fortati mana juriului (care este compus majoritar din arhitecti straini deci ce drept are oare cineva sa-l conteste?) de a va declara castigator cu sau fara merite. Indiferent daca se va intampla sau nu acest lucru, in ochii mei nu cred ca veti mai putea castiga respectul ce il aveam ptr dvs. inainte de a incepe acest sir de comentarii (repet, inainte de a se anunta castigatorul final, nedand sanse contestatiilor si juriului).
      P.S. Suntem intotdeauna suparati ca in Romania nu se promoveaza concursurile de arhitectura si arhitectii in general dar nu ne dam seama ca atunci cand cineva incearca sa faca acest lucru tot noi suntem cei care ne dam cu stangul in dreptul.

  2. e clar ca una din problemele oricarui arhitect participant la un concurs este aceea de a cunoaste superficialitatatea juriului. o gramada de ore irosite si bani aruncati la gunoi pentru a afla ca de fapt nu se cauta decat un proiect jalnic si sub-mediocru.
    oricum ai da-o, jane, e nasol…

  3. @Iulian Canov
    Ce juriu *********! La locul I a avut evident un moment de ratacire, iar la locul II (pe care v-ati clasat cu echipa dvs), parca Dumnezeu insusi i-a luminat mintile, nu altceva!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.