Zilele trecute am luat primul zbor operat de către Wizz Air de la Sibiu la Tel Aviv. A fost chiar primul zbor ever dar, din păcate, avionul nostru nu a primit și botezul, el fiind stropit cu apă la întoarcerea pe aeroportul din Sibiu. Tot așa, fiind primul zbor, am avut șansa să parcurgem și noi pașii de pregătire a aeronavei pentru a trece spațiul aerian Israelian. Fiind, un „spațiu aerian critic”, a fost nevoie de setarea GPS-ului pentru zbor, o chestiune de siguranță.
Am decis sa încercăm noua rută Sibiu-Tel Aviv așa că am luat primul zbor WizzAir spre Țara Sfântă, cel din 14 iulie 2018.
Experiența a început cu un anunț îngrijorător: „Ne cerem scuze pentru întârziere dar trebuie să calibrăm GPS-ul la bordul aeronavei pentru că nu putem zbura fără el într-un spațiu aerian critic cum e Israel-ul„. După aproape trei ore de zbor, când am intrat în spațiul aerian al Israel-ului, am fost nevoiți cu toții să ne cuplăm centurile de siguranță și să fim pregătiți pentru orice catastrofă ce ar putea să se întâmple… ceea ce nu a fost cazul.
Chiar dacă spațiul aerian este considerat periculos, la sol am văzut mai puțini soldați ca în oricare țară din Vestul Europei. Și soldații ce i-am văzut (majoritatea femei) ba citeau, ba luau micul dejun în vreun restaurant. Nicidecum să mă simt în pericol, așa cum parcă eram pregătiți înainte de a ateriza.
Prima oprire – Tel Aviv
Am făcut cunoștință cu Israel-ul pășind în toridul Tel Aviv, orașul recunoscut de România ca fiind capitala țării. Am ajuns într-o zi de sâmbătă, cu magazine închise și străzi goale deoarece oamenii sărbătoreau șabat-ul. Cu toate astea, am descoperit un oraș prietenos, curat și… torid. Oare am mai spus asta? 
Temperatura în timpul zilei se învârte în perioada asta în jur de 35 de grade, nici măcar noaptea neputând dormi fără aer condiționat.
Noroc cu briza Mării Mediteraneene că altfel am fi stat toată ziua închiși în casă. Glumesc, deși insuportabilă, căldura poate fi combătută cu multă apă și pauze prin magazinele dotate cu aer condiționat. Care magazine sunt superbe. Este orașul în care am văzut probabil cele mai faine magazine, amenajate într-un stil ce combină vechiul cu modernul, pline cu produse de designeri care mai de care… dar scumpe foc.
Nu oamenii prietenoși, nici infrastructura modernă și nici măcar căldura ori marea agitată nu m-au surprins… ci prețurile mari. O înghețată 21 shekel (aprox. 21 lei), o bere în oraș 20-26 lei, o porție de mâncare în oraș pe la 40-60 lei și o sticlă de apă laalimentară 3-5 lei.
Drumul cu taxi de la aeroport, deși de doar 20 de minute până în centrul orașului, te costă aprox. 160 shekel (să zicem 160 lei), în funcție de câte bagaje ai.
Deci, dacă aveți de gând să luați și voi avionul de la Sibiu spre Tel Aviv, obișnuiți-vă cu gândul că nu va fi o excursie ieftină, cel mai ieftin lucru fiind probabil biletele de avion 🙂
Pe urmele lui Iisus – Ierusalim și râul Iordan
Ne-am sculat cu noaptea în cap pentru a pleca spre Ierusalim, Orașul Sfânt nu doar pentru creștini, aici fiind obiective religioase importante atât pentru musulmani cât și pentru evrei.
De fapt, Israelul este într-un continuu război din cauza diferențelor religioase, chiar și istoria recentă fiind pătată de genocidul armean din primul război mondial, dominația britanică, războiul de independență și repetatele războaie etnice. Poate de asta a și insistat ghidul nostru pe relațiile etnice în turul programat printr-o agenție de turism, în schimbul a 89 de dolari.
Vrând mai degrabă să facem un tur religios, ne-am desprins de grupul nostru și am angajat un tip găsit la intrarea în orașul vechi, în fața turnului lui David. Într-o engleză foarte bună (cum de altfel vorbesc engleza cam toți israelienii întâlniți până acum), ne-am plimbat preț de mai bine de două ore pe traseul lui Iisus până la locul crucificării și, la final, vizitarea mormântului lui.
Pentru acest tur privat am platit 50 shekel/pers/oră (adică vreo 50 de lei/oră sau 16 dolari). Deci grijă ce tururi rezervați, întrebați foarte clar înainte care este programul și verificați dacă este ceea ce vreți. Din câte am observat, nu sunt foarte multe tururi ghidate religioase mai ales dacă le luați cu transfer din Tel Aviv.
Pe parcursul traseului am făcut și un popas la Zidul Plângerii, principalul loc de pelerinaj pentru evrei, dar și o tură prin orașul subteran plin de tarabe cu tot felul de produse tradiționale și mai puțin tradiționale. Încă se văd marcate foarte clar cartierul musulman, cel evreiesc și cel armean, chiar dacă, probabil, nu este cazul unor conflicte deschise între aceștia.
Marea Moartă – apa aflată la 427m sub nivelul mării
Ne-am întrerupt turul din Ierusalim pentru a ne întoarce la aturocarul ce era programat să ne ducă spre Râul Iordan (acolo unde a fost botezat Iisus) și Marea Moartă. Dar am ajuns să așteptăm, topiți pe trotuarul unei parcări, la 38 de grade, autocarul ce avea să revină după mai bine de două ore întârziere astfel că toată excursia s-a lungit până după apus.
La Marea Moartă am descoperit o stațiune cam părăsită, destul de prost întreținută la nivelul apei, prevăzută cu un magazin generos și câteva baruri sus, la intrarea din parcare. Nici nu mă mir însă, aici neputând sta mai mult de 1-2 ore din cauza soarelui ce pârjolește totul în jur, chiar și apa dând senzația că te arde afectiv atunci când intri în ea. Iar nisipul… dacă vrei să experimentezi drumul spre Iad, ai putea încerca să mergi desculț pe bulgării de sare, nămol și nisip, așa cu siguranță vei trăi clipele de foc prevestite în Biblie.
Ce poți vedea în Tel Aviv
Intorsi la Tel Aviv, am inceput ziua mai molcom, cu in mic dejun luat pe balconul apartamentului in care ne-am cazat. Un apartament inchiriat prin AirBnb de la un israelian ce s-a mutat din casa pentru cateva zile pentru a ne-o ceda noua. Am vazut ca se practica lucrul asta in Tel Aviv, astfel ca ne-am trezit traind viata altcuiva, a unui localnic… in schimbul a aproape 100 euro/zi.
Atunci cand soarele zambea pe cer in cel mai bun moment al lui din zi, ne-am luat inima in dinti si am poposit intr-unul din targurile zilnice organizate in Tel Aviv. Jaffa Flea Market se intinde pe o raza de un km, aici gasind zilnic (de duminica pana joi intre 9:00-18:00) de la haine si covoare la bijuterii, antichitati, mobila veche si noua dar si o groaza de magazine de haine de designer sau obiecte de arta si tablouri. Exista si cateva zone cu restaurante si cafenele ce pe seara se extind pana pe strada.
Foarte aproape se afla si orasul vechi, o minunatie cu case din piatra, strazi din piatra, totul din piatra. Casele pana si pe interior sunt construite doar din piatra, stradutele inguste adapostind galerii si ateliere private de arta si cateva magazine de bijuterii cu o prezentare uimitoare. Locul este tocmai bun de facut poze.
Coborand spre mare, am ajuns la portul din Tel Aviv. Singurul port vazut de mine pana acum ce pare desprins dintr-un alt film. Pe toata lungimea lui se gasesc o groaza de restaurante ce-si intind terasele spre barcile si navele ancorate la mal. Am indraznit sa intram in cel mai aglomerat restaurant ce ne-a primit cu 18 feluri de sosuri intinse pe masa. Nu gratuit, insa. Daca nu iti permiti sa comanzi si alte feluri de mancare (ce costa de la 125 lei in sus fiecare portie), trebuie sa platesti 55 shekel/persoana (cam 55 lei), indiferent cate persoane sunt la masa. Astfel ca riscati sa platiti si cateva sute de lei pentru cateva sosuri, daca iesiti mai multi in oras.
Seara am vrut sa prindem apusul la malul marii dar niste nori ne-au dat planurile peste cap asa ca ne-am indreptat spre Shabazi street, recomandata de gazda noastra. Ne-am incheiat seara excelent, cu un popas in Old Train Station (un mall in aer liber, cu magazine dragute si muzica live) apoi o cina pe Shabazi street in Neve Tzedek.
Sfaturi de călătorie în Tel Aviv, Israel
Atunci când am rezervat biletul Wizz cu destinația Tel Aviv, nu știam la ce să mă aștept. Până să apară zborul ăsta direct din Sibiu, Israel-ul nu era pe agenda mea „de vizitat”.
Este sigur Israelul?
Am descoperit, însă, o țară frumoasă, chiar mult mai frumoasă decât mă așteptam. O țară dezvoltată, chiar mult mai dezvoltată decât mă așteptam. O țară în care te simți în permanență în siguranță, cu mulți oameni care cunosc foarte bine limba engleză și… mulți ce au vizitat deja România.
Costuri?
Cele 3 zile jumătate petrecute în Israel m-au ușurat de 300 de euro. Asta pe lângă cei 456 lei avionul dus-întors (incluzând și un bagaj la cală), 500 lei cazare, 370 lei excursia la Ierusalimși 39 lei asigurarea.
Ce știu isrelienii despre România?
Dacă în primele zile aveam impresia că nici măcar nu au auzit de țara noastră (ghidul din Ierusalim, de exemplu, ne-a întrebat de 3 ori din ce țară suntem, părea că nu auzisem niciodată de România), ultima zi a fost o surpriză: vânzătorul de la taraba de la care am cumpărat câteva suveniruri avea deja cumpărate biletele pentru o vizită cu motocicleta prin România iar șoferul taxiului ce ne-a dus la aeroport chiar a doua zi zbura la București împreună cu prietenii. El știe deja foarte bine țara nastră, a vizitat în trecut și Mamamia :p și Brașovul, pe lângă București.
De altfel, avionul de întoarcere în țară era plin de israelieni, nici urmă de români. Iar de pe aeroportul din Tel Aviv plecau la aceeași oră trei avioane spre România: București, Timișoara și Sibiu. Toate avioanele pline de israelieni.
Se pare că zborurile astea au fost introduse pentru ei, nu pentru noi 
