Sibiu: sesizare pe WhatsApp, rezolvare in 10 zile

La începutul lunii martie, Primăria Sibiu anunța că primește sesizări cu privire la gropile din astfalt atât pe mail dar și pe… WhatsApp. Ingenios. Modern. Rapid.

Am făcut un test pentru a verifica reacția primăria și, în primă fază, am crezut că sesizările au efect invers. După doar trei zile, au apărut muncitorii pe teren. Dar nu la gropile mele ci la câțiva metri distanță. Și nu pentru a repara ceva ci pentru a sparge din nou asfaltul și a face alte gropi. Mulțumim, Apă-Canal!

Totuși, deși nu primisem vreun răspuns pe WatsApp, după 10 zile de la sesizarea mea, gropile au fost asfaltate.

Primăria Sibiu + WhatsApp = LOVE

De ce am renunțat la reciclarea selectivă… după nici 5 luni.

Zilele trecute am renunțat să mai colectez selectiv pentru a recicla gunoiul. Sunt dezamăgit.

Dezamăgit pentru că am avut speranțe și chiar am vrut să fiu unul dintre cei ce colectează selectiv gunoiul și își vede de treabă pentru a ne face o lume mai bună. Am cumpărat 4 coșuri de gunoi, fiecare cu capac de culoarea containerelor unde urma să arunc apoi gunoiul strâns. Mâncarea o aruncam într-un compartiment special și se împuțea acolo (fiindcă nu mănânc/gătesc atât de mult acasă astfel încât să pot arunca resturile rămase tot la 2 zile… pentru că nu se strângeau prea multe). Sticla o strângeam în coșul de gunoi verde și, atunci când se aduna mai multă, o strângeam și în pungi separate, pentru a o duce o dată la două săptămâni la iglu-urile amenajate special decătre Primăria Sibiu pentru asta. Hârtia oricum o colectam separat chiar și la birou de cel puțin un an de zile. Din păcate, aproape întotdeauna ajungea oricum în același container ca restul gunoiului menajer.

Și totuși, de ce am renunțat la colectare selectivă?

Pentru că am rămas cu senzația că toată munca mea e în zadar. Pubelele și iglu-urile unde eu arunc plasticul are pungi cu gunoi menajer, sticla se sparge când o arunc și devine nereciclabilă, cartonul îl strâng separat dar cutia de ouă, de exemplu, e aruncată apoi la gunoi când ajunge pe platforma de reciclare pentru că e de calitate proastă, plasticul degeaba îl pun deoparte pentru că mare parte din el e nereciclabil, cutiile de carton degeaba m-am chinuit până acum să le presez cât mai bine și să le păstrez pentru că, având și straturi de aluminiu, se renunță în a fi reciclate.

Așa că, am renunțat să ocup atât de mult spațiu în casă cu coșuri de gunoi și pungi pline cu sticle. Pur și simplu, mi se pare că oricum plătesc foarte mult gunoiul lunar, nu mai sunt dispus să îmi consum și timpul pentru a nu fi, oricum, de ajutor în reciclare.

Am făcut o plimbare prin Sibiu şi am găsit o groază de parcări ilegal amenajate.

Probabil că în curând şi Primăria Sibiu va reîncepe ridicarea maşinilor parcate neregulamentar. Foarte bine! Dar ce ne facem atunci când chiar Primăria este cea care încalcă legea?

Conform Hotărârii de Guvern aprobată zilele trecute, o parcare poate fi amenajată pe trotuar doar dacă se respectă culoarul de minim 1 metru destinat circulaţiei pietonilor (sursa). Ieri mi-am luat ruleta cu mine şi am făcut o plimbare de jumătate de oră prin oraş. Cred că e clar deja pentru toată lumea ce am constatat.

str. Târgul Vinului (50 cm.) str. Târgul Vinului (76 cm.) str. Tipografilor (67 cm.) str. Tipografilor (54 cm.) str. Timotei Popovici (53 cm.) str. Timotei Popovici (75 cm.) str. Timotei Popovici (62 cm.)str. Timotei Popovici (maxim 38 cm.)

Practic, pietonii nu au loc suficient de trecere astfel încât sunt obligaţi să coboare pe carosabil pentru a se deplasa. În îmbulzeala creată, oricând se poate produce un accident, mai ales dacă pietonul transportă ceva sau este cu copilul în cărucior.

Aceeaşi problemă am văzut-o şi în zona străzilor Ion Raţiu şi Dealului. Aici însă am descoperit încă o problema: parcări amenajate până în buza trecerilor de pietoni. Decizie foarte periculoasă, o ştim cu toţii. Şi nu, pentru reducerea numărului de accidente în nici un caz rezolvarea nu este amplasarea de limitatoare de viteză în faţa trecerilor de pietoni ci eliberarea maşinilor cel puţin 10 m. înaintea lor. Ori, soluţie mulţumitoare pentru toată lumea, lăţirea trotuarului până la limita parcării astfel încât pietonul să coboare pe carosabil doar în momentul de maximă vizibilitate atât pentru el cât şi pentru şofer. Astfel, se câştigă şi locurile de parcare dar şi pietonii sunt în siguranţă.

Cel mai periculos bulevard din punctul ăsta de vedere este Bdul. Victoriei, acolo unde nu cu mult timp în urmă Primăria a decis ştergerea haşurilor din apropierea trecerilor de pietoni, haşuri ce interziceau parcarea, şi amenajarea de parcaje până la limita zebrelor. În momentul de faţă se parchează aşa:

Totuşi, discutând cu oamenii responsabili din Primărie, s-ar părea că vor lua măsuri în amenajarea parcărilor conform noii Hotărâri de Guvern. Deocamdată nu am primit un punct de vedere oficial.

De ce sunt obligatorii parcările supraetajate în Sibiu

S-a vorbit foarte puţin spre deloc până acum de parcări supra sau subterane în Sibiu. Administraţia locală preferă să deseneze pe asfalt locuri de parcare până sub Turnul Sfatului şi pe trotuare decât să îşi asume costul unor investiţii ce vor schimba radical faţa Sibiului. Este bine ştiut faptul că Centrul Istoric este sufocat de maşini iar străzile înguste şi sensurile unice nu ajută cu nimic starea actuală a locurilor de parcare cu atât mai mult lipsa maşinii de ridicat… maşini.

Până de curând circulam prin oraş cu un Smart micuţ, drăguţ, cu care nu aveam niciodată problema parcărilor dar de câteva săptămâni resimt şi eu chinul celor ce zilnic vin cu maşina în zona centrală. 20 de minute petrecute într-o continuă alergare după un loc liber de parcare au devenit obişnuite şi de cele mai multe ori ajung să las maşina şi la 5-6 străzi distanţă de birou. Tocmai asta mă face să cred cu tărie că o parcare supraetajată în zonă mi-ar uşura munca şi aşi veni mult mai relaxat la birou. Nu trebuie să las maşina în faţa uşii unde am treabă… oricum nu o fac nici acum.

Dar, aşa cum spuneam, aici nu e vorba doar de timpul pierdut rătăcind pe străzi şi nici de nervii din trafic ci mai degrabă de o rezolvare a multor probleme cu privire la trafic şi locuri de parcare.

Este oare asta o probemă?

Atâta timp cât nu poţi merge pe trotuar ori cu un cărucior din cauza parcărilor trasate oriunde doar pentru a câştiga un loc în plus pentru o maşină parcată… da, este o problemă. Atâta timp cât turiştii nu pot fotografia Turnul Sfatului, str. Mitropoliei ori Pţa Schiller fără a avea maşini parcare în cadru… da, cu siguranţă este o problemă.

Vin zilnic la birou cu maşina, nu vreau să o las pe stradă

Vin zilnic la birou cu maşina, o parchez la marginea trotuarului şi stă acolo, părăsită, chiar şi 10 ore. Timp în care alţi şoferi ce au treabă doar câteva minute pe zi în Centrul Istoric nu găsesc loc de parcare iar turiştii nu pot poza oraşul din cauza maşinilor. Aşa cum spuneam, oricum găsesc de obicei parcare la distanţă destul de mare de birou deci nu mă deranjează să merg pe jos câteva minute de la parcarea supraetajată până acolo unde am treabă.

Recuperarea investiţiei nu e o problemă

O parcare supraetajată cu 314 locuri (S+P+3E+T) costă 7,24 de milioane de lei, fără TVA. Sibiul are un excedent bugetar de 157 milioane de lei deci ar putea face fără probleme 18 parcări de genul ăsta doar cu banii ce se prăfuiesc prin conturi, necheltuiţi în anii trecuţi. Da, investiţia totală s-ar putea recupera în 7-9 ani dar nu cred că ăsta este rolul unei administraţii publice. Nu ştiu să fi stat până acum cineva să îşi facă probleme că nu se pot recupera cei 67,5 milioane de lei împrumutaţi pentru asfaltarea străzilor de pământ sau cei 12,5 milioane de lei daţi anual pentru organizarea Festivalului de Teatru. Construirea de parcări supra/subetajate este o investiţie în dezvoltarea oraşului şi în rezolvarea unei probleme mari a locuitorilor lui.

Urbanistic vorbind, este obligatorie scoaterea parcărilor de pe marginea străzilor

Câte clădiri de birouri, instituţii sau hoteluri aflate în zona centrală a Sibiului cunoaşteţi să aibă parcări proprii suficiente? Exact, niciuna. Este o practică uzuală în Sibiu aceea de a construi clădiri noi de birouri şi chiar instituţii care să nu fie prevăzute cu locuri de parcare încă din faza de proiectare. La avizare se merge pe idee „închiriem locuri de parcare publice” aflate pe marginea străzilor. Aşa s-a întâmplat şi cu hotel Ramada, Continental Forum închide în mod obişnuit jumătate din parcarea publică aflată în zonă iar toate clădirile nou apărute în ultimii ani au „rezolvat” problema parcărilor în acelaşi mod.

Scoaterea parcărilor publice de pe străzile înguste din Centrul Istoric al Sibiului nu doar că rezolvă o problemă estetică şi funcţională ci obligă investitorii ca pe viitor să renunţe la câteva sute de metri pătraţi de birouri şi să prevadă în locul lor parcări la subsolul propriei clădiri. Nimeni nu îţi plăteşte chirie pentru un spaţiu de birou dacă nu are asigurată parcarea. Prin desfiinţarea parcărilor publice de pe marginea străzii şi înlocuirea lor cu parcări supraetajate zonale s-ar trata de la sine şi indiferenţa asta a investitorilor iar Primăria ar fi cu siguranţă mai atentă în eliberarea autorizaţiilor de construcţie.

Dar unde pot fi construite parcări supraetajate?

Varianta discutată înainte de 2007, în curtea Liceului de Artă, mi se pare încă una ce ar putea funcţiona foarte bine. Curtea este oricum o mare parcare pentru profesori iar arhitectural se poate găsi o soluţie care să nu dăuneze zonei mai ales că acum tot ce se vede acolo sunt aparate gigant de aer condiţionat şi tuburi. Dar mai sunt şi alte zone precum parcarea de la Teatru, zona din spatele Casei de Cultură ori chiar găsite nişte soluţii de asociere public-privată pe terenurile lăsate goale de atâţia ani de pe str. Constituţiei, Alba Iulia etc. Şi, de ce nu, chiar şi soluţii de genul ăsta.

Foto: Google Earth

Să ne uităm puţin şi la cifre

Sibiul are 75.000 de maşini şi doar 4.000 de locuri de parcare în zona centrală. Dacă luăm în considerare şi faptul că în perioada de vară mai caută câte un loc de parcare cel puţin încă vreo mie de şoferi cu numere de alte judeţe, nu trebuie să ne mirăm că găsim maşini parcate ilegal oriunde am întoarce capul. Prin urmare, e clară necesitatea mai multor locuri de parcare.

Dar… deşi Primăria Sibiu stă pe un munte de bani şi ar putea construi parcari supraetajate sau subterane fără probleme, trebuie să fim conştienţi că o astfel de investiţie nu vine fără costuri suplimentare şi pentru noi. Suntem oraşul cu cel mai mic tarif de parcare, cea mai scumpă parcare publică fiind cea din Piaţa Mică cu 1 leu/jumătate de oră (tariful standard în Sibiu este 2 lei/zi) iar un abonament lunar întreg costă 30 lei. Dacă luam modelul din Cluj Napoca, oraş al cărui strategie de construcţie parkinguri ar trebui să o copiem, abonamentul lunar pentru o parcare supraetajată ar costa 210 lei şi nici măcar acest cost nu îţi asigura propriul loc de parcare care te aşteaptă liber până îl ocupi tu. Problema locurilor de parcare va rămâne în continuare dacă nu vor fi construite 4-5 parcări supraetajate în zone diferite ale Centrului Istoric.

Dar asta trebuie să vină neapărat la pachet şi cu o strategie de a scoate maşinile pe cât posibil din zona centrală. Lucru la care sper că se gândesc serios cei ce lucrează la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Sibiului.

Mai multe parcări vs., afară cu maşinile din Centrul Istoric

În loc de concluzie, cred că sunt suficiente câteva poze făcute în dimineaţa asta pe străzile din Sibiu:

Problema cartierelor Şelimbăr şi Cisnădie

Încet, încet, oamenii încep să îşi dea seama că Şelimbăr sau Calea Cisnădiei nu e chiar Sibiu şi că preţul mai mic al locuinţelor din cartierele-dormitor înseamnă şi înghesuială, drumuri înguste, parcări lipsă. Ca să nu mai spun de lipsa grădiniţelor, şcolilor şi spitalelor… că la lucrurile astea nu se gândeşte nimeni.

Oamenii ameninţă cu proteste la Sibiu pentru că în fiecare dimineaţă stau în coloană câte jumătate de oră ca să intre ca printr-o pâlnie în oraşul nostru, pentru că aici îşi aduc copiii la şcoală (de ce oare?) şi lucrează.

Să le spună, totuşi, cineva că protestele ar trebui să le facă în faţa primăriilor din Şelimbăr şi Cisnădie, nu la Sibiu, pentru că primarii de care aparţin au făcut ochii mari când au văzut banii suplimentari intraţi în conturile lor din taxe şi impozite şi au acceptat să elibereze autorizaţii de construcţie fără cap şi fără coadă. Au răsărit sute şi sute de case şi blocuri ce nu au drumuri, utilităţi şi… coerenţă urbanistică.

Pe partea cealaltă, Sibiul stagnează din punctul ăsta de vedere. Se construieşte câte puţin în Ştrand II, Câmpşor stagnează din cauza lipsei unui PUZ pe care Primăria Sibiu ar trebui să îl facă (mai degrabă decât să facă planuri de dezvoltare prin păduri protejate) iar în zona de Vest, prevăzută pentru dezvoltare imobiliară, doar un investitor a avut curajul să se avânte să construiască chiar şi în condiţiile în care Primăria a creeat o cale nouă de legătură cu oraşul şi a făcut linie specială de transport în comun.

Deci, ce să spun, viitorul sună bine… mai ales în condiţiile în care prevăd că tot din taxele sibienilor se vor rezolva şi problemele „cartierelor” Şelimbăr şi Cisnădie.

Turist în Sibiu? Iată o cazare perfectă

Am decis să ne închiriem apartamentul de o cameră recent renovat. Totul este nou nouţ, frumos şi curat aşa că vă aşteaptă să vă relaxaţi în centrul Sibiului pentru câteva zile. Apartamentul se închiriază în regim hotelier.

Mai multe poze şi detalii găsiţi pe Airbnb (aici: cazare în regim hotelier în Sibiu) sau pe Booking.com.

Poziţionarea este excelentă, exact pe strada pietonală din Centrul Istoric al Sibiului. Apartamentul însă este poziţionat în curtea centrală astfel încât zumzetul şi gălăgia celorlaltor turişti nu vă vor deranja deloc.

Apartamentul este de dimensiuni potrivite pentru o cazare de câteva zile pentru două persoane şi are tot ce îi trebuie:

dormitor cu pat matrimonial ce se poate transforma foarte uşor în timpul zilei într-un living suficient de spaţios şi comod prin ridicarea la orizontală a patului matrimonial
bucătărie complet utilată (plită digitală, cuptor cu microunde, mini-frigider, tacâmuri, farfurii, oale…)
loc de luat masa ce poate fi folosit ca birou şi masă pentru laptop
baie cu duş şi încălzire în pardoseală. Unde ai mai făcut duş în timp ce ţi se încălzesc picioarele?

Dotări cazare în regim hotelier:

încălzire cu termostat atât în cameră cât şi la pardoseala din baie
uscător de păr
fier de călcat şi măsuţă de călcat
în curând vom pune şi o maşină de spălat
tv cu cablu
internet wireless
tot felul de ustensile de desfăcut şi tăiat pentru bucătărie
hidrant, trusă de prim ajutor, senzor de gaz

Bonus:

mic dejun în prima zi din partea casei
punem la dispoziţie un mini self service gift shop 🙂 cu magneţi de frigider, cărţi poştale etc pentru cei ce vor să ducă acasă o amintire şi nu au timp/chef să caute prin oraş ceva potrivit
ghidaj turistic profesionist – la cerere

Regulile casei pentru turişti:

apartamentul este pentru una sau două persoane
din păcate, nu putem primi animale de companie
nu se fumează nici în apartament nici în curtea interioară dar sunt nenumărate cafenele şi terase în zonă

Cum rezervi:

Rezervările se pot face pe Airbnb.com (aici: cazare Sibiu) şi pe Booking.com.

Acestea fiind spuse, vă aşteptăm la Sibiu 🙂

Hooray! De astazi, puteti sa va cazati la #Sibiu intr-un apartament super central, nou, modern si multifunctional….

Posted by Tudor St. Popa on Saturday, March 5, 2016

The Big Picture Sibiu 2015

Vezi și The Big Picture Sibiu: 2011, 2012, 2013.
Vezi și The Big Picture FITS 2015, The Big Picture Festivalul Medieval 2015

Un an, un oraș, zeci de evenimente, 60 de fotografii.

Nu știu cum a fost pentru voi dar eu nu am simțit deloc anul 2015. Nu-mi dau seama când au trecut atâtea zile și nopți, zâmbete, lacrimi și gânduri. Le-am cerut lui Dragoș Dumitru și Silvana Armat să îmi facă o retrospectivă a anului 2015… mai-mai îmi aduc și eu aminte ceva 🙂

Iată evenimentele anului 2015 din Sibiu… în imagini. Doi artiști într-ale fotografiei, două viziuni, două puncte de vedere.

Credit foto Dragoș Dumitru:

Credit foto Silvana Armat:

Puţin dezamăgit de spitalul Polisano.

Întotdeauna am avut impresia că un spital privat este un spital privat… adică nu se poate compara nicicum cu unul de stat unde condiţiile e obligatoriu să fie mult mai proaste şi asistentele mult mai nervoase. La fel, întotdeauna am avut impresia că mai bine încerci să mergi la un spital privat pentru că, pe lângă condiţiile mult mai bune de care deja am vorbit, povara financiară este aceeaşi ca la un spital de stat, având în vedere că la cel privat nu trebuie să bagi bani în plic aşa cum bagă băieţii deştepţi în filmările celor de la DNA. Una peste alta, credeam că banii daţi sunt aceeaşi (fie pe şpagă fie pe spitalizare) dar condiţiile sunt infinit mai bune la un spitalul privat cum e Polisano, de exemplu.

Doar că… la spitalul Polisano din Sibiu (cel de pe str. Constituţiei) am fost nevoit să plătesc 600 de lei (+10 lei coplata) pentru 24 de ore de spitalizare în condiţiile în care nu exista nici măcar săpun la baie. Vă imaginaţi asta? Într-un spital nu există săpun la baie, cea mai sigură sursă de infecţie. În rest, condiţii decente, 3 oameni în cameră, baie proprie dar asta a fost tot. Ca şi cum stai la un ho(s)tel de 3 stele la preţ dublu.

The Big Picture Festivalul Medieval 2015

În weekend a avut loc la Sibiu Festivalul Medieval „Cetăți Transilvane”, ediția a XV-a. Dacă ați văzut pe Facebook pozele ce le-am făcut sâmbătă probabil că v-ați dat seama că atracția festivalului (din punctul meu de vedere) a fost tabăra medievală unde mai multe trupe din țară dar și din Ungaria și Bulgaria au reconstituit viața din timpuri medievale, inclusiv cu ateliere de confecționat armament și cu ciaune unde femeile găteau pentru cei veniți din război.

Pentru voi, cei ce nu ați fost la Festivalul Medieval de la Sibiu, iată mai jos 30 de fotografii realizate de Ovidiu Matiu:

Câte ceva (de rău) despre primul Zoo din România

Ultimii ani au adus investiții foarte mari la Grădina Zoologică din Sibiu, prima grădină zoologică din României, deschisă în 1929.

Plecând de la brand (care este unul dintre cele mai atractive din câte știu), până la extinderea cuștilor animalelor, investițiile de aici au schimbat radical imaginea grădinii zoologice care doar în urmă cu câțiva ani avea probleme mari.

Totuși, tocmai pentru că se fac investiții foarte mari, e nevoie de o atenție mai mare la detalii. Nu e posibil ca toate broaștele țestoase și șerpii să-și ducă veacul pe-o gresie rece, chiar dacă e cu model de pietricele [insert emoticon ironic here] și nici să fie acoperiți pereții (ce ar trebui să dea senzația de peisaj natural) cu plachete de piatră turnate în fabrică și folosite de obicei să decoreze restaurantele în care nu a călcat vreodată vreun designer de interior. E de prost gust, mă jur. Vorbim de animale ce trebuiesc „arătate” în toată splendoarea lor într-un cadru natural, ce naiba!

Amenajările astea sunt la fel de prost gust cum sunt greselile gramaticale de pe panourile informative, copiii ce trec gardurile de siguranță pentru a da semințe de mâncare animalelor și câinii obezi ce conviețuiesc în cuști, alături de jaguari.

Probabil ultimele poze cu lacătele îndrăgostiților pe Podul Minciunilor.

Păstrez de câteva săptămâni articolul ăsta în draft, așteptam doar momentul în care Primăria Sibiu urma să decidă debarasarea Podului Minciunilor de lacătel apărute aici.

Nu e cazul să explic de ce e o prostie să distrugi cu lacăte ruginite un monument istoric, primul pod de fontă de pe teritoriul actual al României, unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Sibiu – Podul Minciunilor. Cred că sunt suficient de grăitoare pozele de mai jos.

Oricum e o ironie să îți declari dragostea tocmai pe Podul Minciunilor. Minciunilor!

Unde a fost filmată reclama indiană pentru PayU?

PayU nu pleacă departe de România chiar dacă în 2010 a fost cumpărată de către firma de media şi digital Sud Africană Naspers (aceeaşi care a preluat emag.ro, mercador/olx, tocmai.ro etc).

Cu toate astea, reclama realizată pentru piaţa din India a fost filmată la Sibiu iar rezultatul este chiar foarte fain.

Ca de obicei, mai jos am găsit pentru voi toate locurile ce apar în clip pentru că, cine ştie, poate vă place ce vedeţi şi vreţi să le viziaţi şi voi atunci când ajungeţi în Sibiu.

Lili’s din Pţa. Mică Sibiu – nu sunt 100% sigur dar merg pe instinct (se află aici)
Casa Parohială Evanghelică din Pţa Huet (se află aici)
str. Măsarilor (se află aici) văzută din toate unghiurile: prima oară cu vederea spre Pţa Cibin, apoi cu vedere spre str. Al. Odobescu iar apoi filmată de pe Spinarea Câinelui (str. Centumvirilor)
str. Tipografilor în faţa casei cu nr. 13 (se află aici)
Scările Aurarilor cu ieşire în Pţa. Mică (aici vedeţi Piaţa de la baza scărilor)
Podul Minciunilor (se află aici)
str. Mitropoliei colţ cu str. Tribunei (se află aici) – aici nu există semafor pentru pietoni, el a fost montat special pentru filmări. De altfel, au tras nişte cadre cu semaforul şi pe Bdul. N. Bălcescu (aici), cadre care se pare că nu au intrat în varianta finală a clipului. Trecerea de pietoni de aici nu este nici ea la locul ei real, fiind vopsită pe asfalt o alta special pentru clip care mai apoi a fost acoperită cu vopsea neagră.
Imaginile finale au fost filmate tot la Lili’s în Pţa. Mică.

Am luat-o pe cocoaşă de la cei ce ridică maşinile. Şi nici măcar nu am parcat neregulamentar!

Am auzit multe poveşti şi plângeri la adresa celor ce ridică maşini în Sibiu. Nu mi-am dat seama până acum dacă sunt atât de ciobani pe cât se povesteşte pentru că niciodată în viaţa mea nu am parcat pe unde nu trebuia, deci nu am avut niciodată legătura cu ei. Până săptămâna trecută.

Într-o luni, la fix 11:54, stăteam lângă maşina mea parcată regulamentar şi vorbeam la telefon. Pentru că am văzut că vine o maşină ce vrea să parcheze, m-am grăbit să termin convorbirea şi să urc la volan pentru a-i lăsa locul meu. La momentul ăsta nu am băgat de seama că e vorba de angajaţi ai celor de la SC Pieţe Sibiu SA. Aşa cum ziceam, am închis telefonul, am urcat în maşină după care am dat să ies din parcare… moment în care cel din spate (al cărui loc de parcare voiam să i-l cedez) mă claxonează şi începe să gesticuleze mahalagistic. Apoi mi-a spus nişte cuvinte nu tocmai decente ca să nu spun chiar „nesimţite” :).

„Parcă eşti cu tractorul„, „Tunde-te că nu eşti fetiţă„, „Când te prind, te ridic!” mi-a spus tipul în repetate rânduri deşi eu nu-l provocasem deloc. Simţindu-mă deja ameninţat, i-am arătat că am cameră de filmat pe bord şi că am totul înregistrat. Atunci şi-a schimbat tactica. De la ameninţări a trecut la intimidare filmându-mi maşina iar poliţista cu care era (care nici ea nu a fost tocmai o domnişoară având în vedere că m-a şi lovit – se vede pe filmare) mi-a fotografiat maşina şi a dat-o prin staţie ca să fie verificată.

Pentru că treaba se împuţise, am decis să am câteva dovezi în cazul în care îşi vor pune ameninţările în practică aşa că m-am dat jos din maşină şi am început să îi filmez şi eu cu telefonul. Asta a ieşit (clipul brut îl vedeţi aici):

Eu l-am mai văzut pe tipul ăsta în filmări şi poze pe net din cauza comportamentului lui. Chiar a doua zi după cele întâmplate mai sus, m-a văzut în trafic şi a dat să sară în faţa maşinii mele, făcându-mi semne obscene. Vreau să ştiu dacă a făcut cineva plângere împotriva lui şi cum de, după atâta timp şi scandaluri, mai este încă angajat al unei firme ce aparţine de Primăria Sibiu.

5 lucruri pe care trebuie să le ştiţi despre cazările din Sibiu.

Unul dintre cele mai de suflet proiecte ale mele este “Prin Sibiul Meu” ce de anul acesta a devenit “My Sibiu”. Dacă mă citiţi constant, e imposibil să nu mă fi „auzit” până acum măcar o dată vorbind despre faptul că încerc să promovez oraşul Sibiu pe cât posibil.

În anul 2014 am adus la aici 10 bloggeri străini care au vizitat (fiecare) peste 20 de ţări până acum şi cu toate astea cu toţii au rămas îndrăgostiţi de Sibiu. Şi asta se demonstrează prin faptul că s-au întors aici la scurt timp sau chiar s-au mutat pentru o perioadă în oraşul nostru.

Având colaborări în anii ăştia cu unităţi de cazare din Sibiu mi-am dat seama de faptul că există un trend al turiştilor (nu ştiu dacă tocmai sănătos) de a renunţa la hoteluri, îndreptându-se tot mai mult spre pensiuni şi apartamente închiriate în regim hotelier. Cel puţin asta reiese din faptul că în 2014 s-au dublat (cel puţin) apartamentele scoase la închiriat de către persoane fizice.

Dar eu nefiind „din interior”, prefer să nu dau cu presupusul. Pentru că e sfârşit de an,echipa CazareSibiu.com încercă să mă lămurească şi pe mine care e linia spre care se îndreaptă turimul sibian, preferinţele turiştilor şi numărul lor şi cum a fost văzut Sibiul în 2014 din punctul ăsta de vedere.

Cum vedeţi voi trendul spre care se îndreaptă turismul sibian şi, evident, ofertele hoteliere din Sibiu?

CazareSibiu.com: Turismul sibian a inceput sa se maturizeze si sa se stabilizeze. Proprietatii de pensiuni sau hoteluri au inteles ca turismul inseamna mai mult decat a oferi un loc de cazare intr-o camera. O data cu inceprerii maturizarii turismului, si ofertele au inceput sa fie mai diverse si mai targetate pe segmenti de clienti. In piata, vor rezista cei care sunt profesionisti, cei care stiu sa-si fidelizeze clientii si cei care stiu sa se promoveze pe canalele de comunicare online si offline.

E adevărat că apartamentele închiriate în regim hotelier au luat locul hotelurilor în preferinţele turiştilor ce au venit în Sibiu în 2014?

CazareSibiu.com: Dezvoltarea segmentului de cazare in regim hotelier din Sibiu este influentat de mai multi factori, la fel ca si in cazul altor orase din Transilvania. Pe de-o parte regimul hotelier se adreseaza unui segment nou de clienti care vin in oras, se datoreaza si faptului ca e mult mai avantajos sa inchiriezi in regim hotelier un apartament cu plata pe noapte, decat sa-l inchiriezi pe perioada nedeterminata, dar si datorita pietei imobiliare care pe perioada crizei a inghetat vanzarile de apartamente si astfel multi din cei care vroiau sa le vanda nu ai mai avut ce face cu ele, iar inchirierea lor a fost cea mai buna solutie.

Exista date oficiale despre numărul de turişti din Sibiu în 2014? A crescut faţă de anii anteriori?

CazareSibiu.com: Datele oficiale care exista nu reflecta realitatea, deoarece sunt multe unitati care nu-si raporteaza corect numarul de intrari pe care le-au avut. Insa, traficul raportat de Google arata ca dupa bumul de turist din 2007, numarul lor s-a stabilizat o data cu venirea crizei si a avut un trand descrescator pana in anul 2013. Incepand din acest 2014, continund cu anii viitori, numarul turistilor va creste datorita revenirii pieteti, datorita noi infrastructuri care faciliteaza accesul strainilor spre Sibiu, dar si datorita coerentei cu care s-a promovat orasul si a evenimentelor periodice de aici.

Un Constănţean, de exemplu, găseşte cazare la Sibiu dacă se hotărăşte „peste noapte” să ne facă o vizită? Care sunt perioadele turistice din an pentru care recomandaţi oamenilor să-şi facă rezervări din timp?

CazareSibiu.com: Noi sfatuim turistii sa isi faca rezervari din timp, sa intre pe site si sa sune la receptie, iar ulterior sa trimita o rezervare scrisa pentru a avea o confirmare prin email.

Dupa cum se vede si in traficul de pe strazile Sibiului, perioada de varf incepe in primele zile ale lunii iunie, cu apogeul in luna august si cu o cadere a numarului de turism spre luna octombrie. De asemenea, o influenta majora o au si evenimentele mari care au loc, precum Festivalul de Teatru sau Targul de Craciun.

Care sunt modalitatile prin care o unitate hoteliera din Sibiu isi poate creste numarul de turisti?

CazareSibiu.com: Numarul turistilor care vin in Sibiu se imparte la numarul unitatilor de cazare care este intr-o continua crestere. In primul rand, unitatea hoteliera trebuie sa isi cunoasca bine segmentul de clienti la care se adreseaza si sa ofere servicii turistice si conditii de cazare adresate segmentului acestora. In al doilea rand, prezenta lor in mediile de comunicare cu turistii este foarte imortanta. Este important sa fi prezenti pe site-urile internationale, pe site-urile nationale, dar si pe site-urile locale cum e CazareSibiu.com

Turistii devin din ce in ce mai informati si stiu sa foloseasca internetul ca o sursa de informare si diferentiere a ofertelor existente in piata, de aceea o unitate hoteliera trebuie sa fie gasita cu usurinta.

Acum înţeleg de ce nu promovăm Bâlea Lac.

Mi-au rămas în minte vorbele unei fetiţe ce s-a chinuit să urce până la cetatea din Deva: „Pentru asta am plătit bilet?”.

Cam aşa e şi pe Transfăgărăşan, supranumit şi cel mai fain drum din Europa pe care trebuie să conduci măcar o dată în viaţă. Urci şi urci şi urci, mai opreşti pe drum să faci câte o poză, urci iarăşi dar când ajungi în vârf dai de mizerie şi civilizaţie ioc. Recunosc că şi eu am pitit coceanul de la porumbul fiert într-un dâmb de gunoaie… asta după ce l-am purtat după mine timp de 10 minute şi nu am găsit coş de gunoi unde să-l arunc corespunzător. Multă lume, multe tarabe cu producători şi comercianţi de produse tradiţionale şi două-trei hoteluri care nu pot gândi cum naiba să facă să păstreze zona Bâlea Lac curată şi atrăgătoare.

Vă las, totuşi, cu o imagine cu Transfăgărăşanul. Pentru că zona Bâlea Lac e sinistră.

Ce e de făcut în Sibiu? Escape secret rooms.

Escape Room-ul despre care am scris mai jos nu mai există la Sibiu. În schimb, a apărut un altul foarte fain, cu 3 camere diferite. Check it out: www.xcaperoomsibiu.ro sau pe Facebook.

Dacă v-aţi săturat de ieşit la terase în Piaţa Mică sau de mers la biliard ori la teatru, vă recomand să mergeţi cel puţin o dată să vă jucaţi de-a evadatorii 🙂

Post by Escape.

Aseară mi-am luat fratele şi verişorii şi ne-am lăsat voluntar capturaţi într-o pivniţă întunecată. Am primit o lanternă şi multă adrenalină. În 60 de minute am fost nevoiţi să găsim tot felul de indicii, chei şi combinaţii de cifre la lacăte pentru a putea evada. Pe parcurs ce minutele se scurg, adrenalina creşte şi căutarea devine disperare. Puzzle-uri, hărţi, lacăte, sertare, combinaţii şi indicii… cu asta am rămas în minte după experinţa de aseară. Mai mult nu pot spune pentru că v-aş uşura mult prea mult munca şi v-aş răpi din senzaţia de bucurie din momentul eliberării. Cert e că noi am reuşit să scriem un scenariu demn de un film american… am reuşit să evadăm în minutul 58, atunci când deja simţeam pe cerul gurii gustul înfrângerii. Dar am reuşit, asta-i important 😛

Jocul Escape secret rooms se poate juca în Sibiu, pe str. 9 Mai nr. 28 – este nevoie de programare în prealabil. Pe site-ul www.escapesb.ro găsiţi detaliile. Merită!

Cam aşa arată spaţiul aranjat acum… eu unul abia aştept să schimbe jocul pentru a mai merge o dată 🙂

Ce facem în weekend? Huet Urban, Biciclete Cochete şi multe altele…

Recucerim Pţa. Huet în weekendul ăsta. Din nou, ne vom întinde pe iarba verde la Huet Urban, cu o bere în mână. Abia aştept să-mi petrec două zile cu concerte, meşteşugari, oraşul copiilor, târgul anticarilor, târgul tinerilor designeri… iată mai jos câteva recomandări:

Târgul de tineri designeri „Not for Ordinary People„, zilnic între 11:00-20:00
Târgul anticarilor în zona Casei Parohiale din Pţa. Huet
Ateliere pentru copii în forma unui mini-orăşel – împreunpă cu Diana-Ribana
Tururi ghidate cu Răzvan Pop, sâmbătă şi duminică de la ora 14:00 şi tur ghidat pentru copii, duminică, ora 11:00
Sibiul de altădată – Piata Huet prin ochii si lentila lui Fred Nuss, sâmbătă la Kleines Cafe, ora 17:00
Biciclete Cochete, cu multe tipe fashioniste pedalând, duminică de la ora 11:00
Ora de poezie cu Maria Tomoiaga, Natalie Sigg, Angela Lisa, duminică de la 16:00
Serile Sibiu – Sibiul RAR, o incursiune în povestea fotografiilor rare ale Sibiului, duminică la ora 17:00 la Cafe Wien

Plus concerte We singing Colors în ambele zile de la ora 18:00 şi Byron, sâmbătă, la 20:30, respectiv Avant ‘n’ Gart la aceeaşi oră, duminică.

O să fie fain de tot!

Eşti blogger? Poţi veni la Sibiu cu #MySibiu.eu

Zilele trecute, Sibiu a primit distincţia de „Best destination of the year” la Gala HTL (Hotel Tourism Leisure Investment Conference). Ceea ce confirmă din nou faptul că Sibiu merită vizitat! Iar noi, acum, facilităm lucrul ăsta prin www.mySibiu.eu ce îl lansăm astăzi cu un concurs şi 5 excursii în judeţul Sibiu.

Ştiţi bine proiectele de genul #oraşulmeu ce le-a început Corina Georgescu cu mai bine de 5 ani în urmă. Şi la Sibiu, Brylu s-a încăpăţânat în 2010-2011 şi a reuşit să înceapă tradiţia de a aduce bloggeri să viziteze oraşul nostru cu scopul de a-l promova pe plan turistic. Iată că astăzi facem un pas mai departe cu ajutorul lui Cezar Dumitru, bloggerul de travel al anului, partenerul nostru în transformarea proiectului #prinSibiulmeu într-unul internaţional.

Astăzi lansăm oficial site-ul www.MySibiu.eu cu ajutorul căruia lăsăm deschisă oricui posibilitatea de a vizita oraşul Sibiu aşa cum trebuie: cu cel mai bun ghid turistic, cu acces uşor la muzee şi obiective turistice, cu trasee tematice aşa cum îşi doreşte orice turist. Şi toate astea gratuit sau cu reduceri de până la 70% la cazare (mulţumim Ibis Hotels) şi masă (mulţumim Kill the Bill).

Şi ca să vedeţi că suntem hotărâţi, dăm drumul unui concurs-fulger unde oferim 5 excursii în judeţul Sibiu. Detalii aici: http://aios.ro/mysibiu

Deja am avut 3 bloggeri străini anul acesta la Sibiu. Au venit tocmai din SUA, Malta şi Londra să viziteze oraşul nostru în cadrul proiectului #MySibiu. Vreau să cred că odată cu lansarea site-ului, tot mai mulţi se vor înscrie şi vor veni la Sibiu. Atât bloggeri de travel străini cât şi români.

Welcome to Sibiu! Register here: http://mysibiu.eu/register

#MySibiu este un proiect al Asociaţiei pentru Înfrumuseţarea Oraşului Sibiu (implementat de mine şi Răzvan Pop) si co-finanţat de Consiliul Local Sibiu prin Primăria Municipiului Sibiu.

Se deschide Kulinarium, un nou restaurant la Sibiu

Ultimele luni mi le-am petrecut mai mult prin Piaţa Mică, având o oarecare contribuţie la reînvierea unei clădiri ce de prea mult timp stă închisă publicului.

În zilele următoare se va deschide oficial restaurantul Kulinarium în clădirea din Piaţa Mică 12 şi atunci vom ciocni un vin de colecţie şi vom mânca o tocăniţă de porc sibian cu garnitură de legume şi cartofi sau nişte paste amestecate printr-o roată de parmezan înainte de a fi adăugat sosul ori chiar o pizza to-go… în cinstea noului loc unde ne vom consuma cel mai probabil orele prânzului până-n noapte.

În weekend mi-am luat aparatul foto şi, chiar dacă mai sunt de pus la punct ultimele detalii înainte de deschidere, am încercat să surprind atmosfera de aici. Mie îmi place mult ce a ieşit şi cum este amenajat, sper să vă simţiti şi voi bine aici. Poftă buna!

Trei clădiri părăsite în Sibiu

Pun pariu că treceţi zilnic pe lângă nişte clădiri superbe despre care nu ştiţi mai nimic, nici măcar că sunt nelocuite. Cele mai multe au proprietar, nu e problema de retrocedare sau alt fel de nebunie ce a distrus în ultmii 20 de ani mare parte din monumente, e pur şi simplu nepăsare.

Iată unele dintre clădirile părăsite din Sibiu:

Palatul Mitropoliei Ardealului (se află aici) stă gol de ani buni. S-au vehiculat multe poveşti în jurul lui dar tot ce este cert acum este faptul că în spatele lui va fi construită o nouă reşedinţă a mitropoliei. Nu, nu se va construi o biserică şi nici nu va fi adusă una de lemn (deocamdată). Cu palatul Mitropiliei Ardealului însă nu se ştie ce se va întâmpla pe viitor. Deocamdată e în proces de clasare ca monument istoric.

Clădirea asta superbă stă şi ea nelocuită de ceva timp (se află aici). Noul proprietar probabil nu ştie ce să facă cu ea şi de mutat aici se pare că nu e cazul. Mă gândesc chiar că ar putea deveni cu uşurinţă un hotel de 5 stele dar, deocamdată, doar într-o anexă dărăpănată sunt „cazate” nişte familii sărace.

Aceasta este una dintre puţinele clădiri de pe Bdul Victoriei care a mai rămas cu faţada întreagă (se află aici). Clădirea este aproape în întregime părăsită, aici mai locuind doar 2-3 persoane. Dacă vă uitaţi atenţi la poze, veţi observa că are pe faţadă o placă comemorativă. În amintirea cui a fost ea amplasată acolo?