Mai oameni buni, vad ca multi se lauda pe aici ca se poate face voluntariat anonim. Atentie! Voluntariat anonim, nu ca unii fac voluntariat si stau „in umbra” coordonatorilor de proiect sau ca sunt anonimi care fac voluntariat. Ce voluntariat anonim faceti voi? sau mai bine spus… pentru cine? Va duceti gunoiul la pubela din fata blocului si asa ramane proiectul vostru anonim fata de restul oamenilor sau ce intelegeti prin voluntariat anonim?
O campanie trebuie sa fie cunoscuta pentru a avea succes si pentru a-si atinge scopul. Atat in afaceri cat si in campaniile umanitare realizate de voluntari. Cu atat mai mult in campaniile umanitare. Si nu, nu pentru a te da mare ca uite ce poti face ci pentru a reusi sa duci proiectul la capat, cu succes. Personal, desi niciodata nu mi-am dorit sa ies in fata pentru a-mi culege laurii, cei ce ii ataca pe voluntarii care promoveaza campanii publice, spunand ca ei sunt mai buni pentru ca isi restrang la minimum campaniile de voluntariat (astfel ramanand anonime fata de publicul larg) mi se par cel putin ingamfati.
Exemplul 1 – Sa luam cazul standului Freecycle de la Targul de Craciun… cum ar fi putut avea succes (cat de cat macar) daca nu se facea public si nu se mediatiza? Doar standul este dedicat sibienilor, deci tuturor! Asta este scopul lui – orice sibian neimplicat direct in campania asta si in Freecycle in general sa mearga la stand, sa doneze ceva sau sa faca schimb de obiecte.
Exemplul 2 – Campania „Nu fi caine. Adopta!” cum ar fi putut avea succes (cat de cat macar) daca nu se facea publica si nu se mediatiza? Cum ar fi putut Gigel de pe Milea sau Gogu din Glamboaca sa adopte un caine daca nu ar fi stiut? I-ar fi picat cainele din cer dupa o rugaciune adresata lui Dumnezeu? Nu. Toti cei care au adoptat au aflat de campania asta pentru ca ea a fost mediatizata. Asta inseamna ca ea (campania) a primit un nume si cei implicati au fost si sunt mediatizati cat mai mult pentru a sti lumea ca la ei trebuie sa mearga daca va vrea careva dintre vecinii vostri un cutu mic. Daca reusesc sa si convinga oameni sa adopte, oameni care pana atunci nu s-au gandit la asta, cu atat mai bine! Fara mediatizare ramaneau doar aia 10 oameni implicati in campanie si faceau schimb intre ei de caini. Intr-adevar, astfel, prin rotatie, s-ar fi bucurat ca micutii comunitari si-au gasit stapani. Tot pe ei.
Astea au fost doua proiecte care au participare la scara larga. Ok, poate nu despre asta vorbeati voi. Sa stiti ca si eu am dat cadouri copiilor de la casele de copii si nu m-am laudat cu asta nici macar familiei. Dar niciodata nu le-am trimis cadourile prin posta, anonim. As fi putut face si asta. Dar care ar fi fost fericirea lor? Cred ca prezenta noastra acolo a fost poate mai mare decat cadoul. Faptul ca ne-au vazut, ne-au atins si s-au putut juca cu noi probabil si-l mai amintesc si astazi. Ce au primit cadou cu siguranta nu! Deci e clar, fiecare campanie este mai putin anonima, in functie de scopul ei. Dar nu exista campanii anonime total. Sau ati fi vrut ca saracul Brylu sa lase in posta pui maidanezi oricarui locuitor al sibiului? Sub anonimat, normal.
Voi sunteti anonimi unde? Spuneti un singur proiect care a fost anonim fata de toti (intreg proiectul, incepand de la coordonatorii de proiect terminand cu cei ajutati). Cum l-ati dus la bun sfarsit? De unde ati luat resursele necesare? De unde si cum ati recrutat alti voluntari (in cazul in care ati facut parte din proiecte voluntare cat de cat mai mari)? Cati dintre voi, astia ce spuneti ca faceti voluntariat anonim, ati facut parte din voluntarii asociatiei Sibiu 2007? Da, am aflat si eu de ea… si culmea, din presa!