Sunt mândru de Diana mea pentru că, la fel ca şi mine, are principii pe care nu vrea să le calce în picioare indiferent ce s-ar întâmpla. Da, din cauza asta pierde (sau mai bine zis nu câştigă) multe dar mă bucur că ştie în continuare că nu contează deloc că ai avansat într-un domeniu anume dacă tu şti că nu ai făcut-o aşa cum ar fi trebuit. Nu e plăcut să te simţi mânjit pe mâini şi cu pete de sânge pe picioare şi nici să şti că ţi-au adus puţină faimă persoane greţoase.
Într-o sâmbătă a fost chemată să-şi prezinte o parte din ultima colecţie. Am ajuns acolo, am văzut spaţiul, totul părea ok. Asta până au venit fetele ce trebuiau să poarte hainele ei. Miroseau a parfum ieftin de la un kilometru. La un moment-dat vine un tip cu burtă, le cheamă pe fete într-o cameră şi strigă „Dezbrăcarea!”. Toate gagicile au rămas instantaneu în curul gol. Una avea (nu ştiu prin ce minune) sutien aşa că merge peştele la ea şi o lasă enervat în tâţele goale. Tipa nu a ştiut să zică decât „Şi eu cu ce mă îmbrac?”. Dianei i s-a făcut scârbă, şi-a luat hainele, mi-a făcut semn că ea nu lasă nişte curve să i le îmbrace şi am plecat repejor de acolo.
Pe urmă am aflat că tipele vroiau să facă, îmbrăcate în creaţiile Dianei, reclamă la un salon de masaj erotic. Pa!
Iată şi un montaj de la ultimele prezentări Diana-Ribana, o parte din Colecţia Colours:
Mai multe detalii pe www.diana-ribana.blogspot.com