Hai cu scandalul nene!


Pentru a deveni un geniu, trebuie neapărat să sfârşeşti sinucigându-te. Nu e prea ok pentru imaginea ta dacă ajungi să mori de bătrâneţe. În România s-a încercat şi varianta mort de foame, uitat într-o garsonieră dar nu are nici pe departe acelaşi impact ca suicidul. Nu-i nimic ieşit din comun să nu ai de mâncare şi nu ne prea pare rău de vedetele româneşti uitate în mizerie. Ce poţi dezbate pe tema asta? E clar totul, ce-i dacă nu a avut bani de mâncare? Important e scandalul de după. Îţi dai seama o sinucidere câte ipoteze poate naşte? Săpăm cu toţii puţin câte puţin în viaţa sinucigaşului, îi terorizăm soţul şi distrugem viitorul copilului. Dar nu contează nimic din toate astea. Tot ce contează sunt spectatorii şi dorinţele lor. Deci… hai odată cu ipotezele şi detaliile mizerabile din viaţa Mădălinei Manole. Pentru asta trăim.

Mădălina Manole s-a sinucis azi-dimineaţă în ziua în care împlinea 43 de ani.


2 comentarii la „Hai cu scandalul nene!”

  1. Muzica Madalinei Manole a fost prima chestie care mi-a atras atentia de cand m-am nascut, prima chestie care m-a facut sa ma simt mai bine. Regret ca o asemenea persoana nu mai exista, chiar e o mare pierdere pentru toata lumea. Regret si mai mult pentru ca is convins ca daca nu ar fi facut chestia asta, ar fi gasit singura toate raspunsurile care credea ca nu mai au unde sa existe.
    E o veste foarte proasta, mi-e sila sa ma gandesc ca si chestia asta va ajunge sa fie divertisment, stiri, teorii, detalii, show. Intamplarea asta ma face sa fiu pesimist in legatura cu multe chestii. Chiar trebuie sa dispara tot? Repet, pentru ca asta-i cel mai important: disparitia unei asemenea persoane e o mare pierdere pentru toata lumea. Si nu merita sa fie asociata imaginea sau ideea de sinucigas unei persoane asa de talentate si muzicii pe care a creat-o.

  2. Oh, come on! … cand s-a gandit cineva ultima oara la ea?! la cat de bine canta sau cat de bine arata? …
    e normal sa pomenesti un om ceva mai des la scurt timp dupa ce a murit, dar e extrem de aiurea sa se exagereze… toate atributele „raposatului/ei” ajung la superlativ odata cu decesul?
    Do I have to die in order to get your appreciation? – se pare ca da. Asta e mai trist decat decesul in sine…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.