Învăţaţi-mă să iubesc.


Nu ştiu de ce, nu-mi dau seama foarte clar de ce în general sunt rece cu oamenii. Sunt puţin ciudat în relaţia cu ei (oricine m-a văzut măcar o dată în viaţă ştie lucrul ăsta). Deşi rece, mă ataşez de orice nou cunoscut şi mi-s suficiente 5 minute să respirăm acelaşi aer pentru a-i sări în ajutor data viitoare când ne vedem… nu-s deloc pe principul nu-mi eşti prieten, dă-te dracu’.

Cu toate astea (sau poate tocmai de asta), sunt rece cu ei sperând (probabil) să nu mă ataşez prea mult de o persoană. Fac asta inclusiv cu cei din familie şi odată cu trecerea timpului îmi dau seama că-i o prostie să mă port aşa. O văd pe Diana cum plânge zilnic gândindu-se la bunicii ei şi realizez că mie lacrimi de dor mi-au curs doar în momentele în care ştiam din filme că aşa e normal să se întâmple.

Nu ştiu să ţin de mână şi să mângâi. Simt că ar trebui s-o fac dar mi-e mult mai uşor să cumpăr fericirea de moment cu un buchet de flori sau o dorinţă scumpă.

Nu ştiu să mă bucur. O fac dar cu limite de fracţiuni de secundă. Trec mult prea repede mai departe şi las fără nici un regret în urmă momentele alea de feerie.

Nu ştiu să privesc oamenii. Mă uit în ochii lor doar atunci când vreau să mă simt ascultat dar nu şi atunci când vreau să transmit dragostea mea.

Nu ştiu să iubesc. Învăţaţi-mă careva…


11 comentarii la „Învăţaţi-mă să iubesc.”

  1. Specific introvertitilor. Asa ca mine 🙂 Dar nu e nici o problema ca cine e suficient de subtil iti simte sufletul curat si luminos. Nu trebuie sa spui nimic. Mai bine sa sari in ajutorul oricarui nemernic pe care-l sti de 5 minute decat sa nu ai suflet. Mai incolo o sa vezi si de ce … 😉

  2. eu nu cred ca tine de introversiune. si nici nu cred ca trebuie sa ne bazam pe faptul ca isi dau ceilalti seama de sentimentele noastre. cred ca e o asteptare prea mare. majoritatea oamenilor nu are cunostinte de psihologie sau ceva.

  3. Eu am invatat in copilarie asta…acum as fi preferat sa nu fiu chiar asa..Eu ma atasez si tin imediat si la pasarea de pe gard ..si daca e ceva cu ea eu sufar ca un caine. Lasa ca e mai bine cu limite…:****

  4. revin şi arăt….”Învaţaţi-mă să iubesc” 😀 Te-au luat cei de la Holograf în formaţie? 😀

Dă-i un răspuns lui Florina Trif Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.