Opinia publică – avanpremieră


„Este un spectacol plicticos. În plus, actorii, abia veniţi din concediu, nu şi-au învăţat bine textele. Eu în locul vostru aş fi stat acasă. Dar dacă aţi venit… eh… aţi venit” aşa a început Opinia publică.

Până la urmă s-a dovedit a nu fi chiar aşa plicticos şi fără lirică. Pe alocuri te pierdea puţin dar, dacă ţin bine minte, e singurul spectacol văzut de mine în care actorii erau întrerupţi din dialog pentru că publicul aplauda frenetic. S-a întâmplat de mai multe ori, chiar sub privirile directorului Constantin Chiriac, ce a urmărit în picioare, puţin ascuns, tot spectacolul. Bine, de vreo două ori actorii au fost întrerupţi şi de telefoanele mobile din public dar asta e altă mâncare de peşte.

Considerat cel mai jucat spectacol în perioada comunistă (varianta de atunci a avut premiera în 1967), întâmplările din Opinia publică sunt de actualitate chiar şi acum. Întreaga poveste are loc în redacţia ziarului Făclia vie, acolo unde se cer reduceri de cheltuieli. Omul ce trebuia restructurat (că tot e la modă cuvântul) ajunge în biroul directorului care, în loc să-l dea afară, îl promovează în ultimul moment pe postul de redactor şef adjunct. Asta pentru că află că angajatul e prieten bun cu ministrul culturii. Linguşitor, directorul îl propune şi lider de sindicat şi îl trimite în Suedia să se relaxeze.

Colegii mai vechi din redacţie şi cu legături mai strânse cu directorul nu sunt mulţumiţi de noul stil de lucru şi de faptul că trebuie să facă multă muncă de teren aşa că propun excluderea abia numitul redactor şef adjunct. Lucrul ăsta e posibil când află de remanierea ministrului culturii. Se întruneşte o şedinţă extraordinară unde toţi îl spurcă pe cel vizat iar cei ce vor să-i ia partea nu sunt lăsaţi să vorbească. Asta până când apare, în plină şedinţă, noul ministru al culturii care se dovedeşte a fi şi el foarte apropiat redactorului şef adjunct.

Continuarea este la mâna publicului, dându-i-se fiecăruia posibilitatea să aleagă deznodământul. De altfel, pe toată durata piesei legătura cu publicul (adica cu opinia publică) este destul de stânsă. Dacă veţi merge la spectacol veţi vedea şi de ce, nu vreau să dezvălui aici totul.

Spectacolul este regizat de Theodor Cristian Popescu. Piesa amestecă teatrul cu muzica live şi dansul, începuturile tehnologiei cu proiecţiile video. Dragoş Buhagiar, scenograful piesei, mă face cu fiecare spectacol să fiu tot mai atras de latura asta a teatrului. Întrebarea rămâne: de unde fac ei rost de recuzită şi decoruri?

Opinia publică, de Aurel Baranga
Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu
Preţ bilete: 15 lei, 10 lei cu reducere.
Durata spectacolului: aprox. 1 oră 30 minute

P.S. Mulţumiri Cristinei şi lui Dan pentru bilete.


2 comentarii la „Opinia publică – avanpremieră”

Dă-i un răspuns lui diana ribana Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.