În general, pe mine mă plictisesc discuţiile tâmpite. Am mai spus-o asta, nu ar trebui să fie un şoc pentru voi.
Îmi place să socializez, îmi place să aud şi să-mi dau cu părerea mai ales dacă discuţiile se poartă în grupuri şi părerile sunt multe şi diferite. Dar nu suport nicicum să stau câte 30 de minute pe un scăunel, alături de o persoană cu care simt că nu pot vorbi mai mult de cât de des plouă în ultima vreme sau ce frumos înfloresc florile din grădină. Mi se pare o pierdere totală de vreme. Scurt şi la subiect, aşa trebuie să fiu eu abordat. Fără ocolişuri şi diplomaţii nesincere.
Poate tocmai de aia mulţi cunoscuţi ce-mi citesc blogul nu mă cunosc într-adevăr pe mine, Tudor, ci doar pe cel din spatele blogului. Dacă arunc o privire în urmă îmi dau seama că niciodată nu am purtat o discuţie cu ei mai mult de 5 minute şi nu ne-a fost dat să stăm cu berea în mână, pe o terasă, sub clar de lună şi să povestim vrute şi nevrute. Dar nu, ei mă cunosc până în străfundul măduvei mele. Îmi ştiu toate gândurile ascunse şi au impresia că-mi cunosc toată viaţa şi trăirile.
Dar nu e aşa. Vedeţi, prin blogul ăsta nu-mi expun personalitatea sau gândurile negre, prin blogul ăsta nu-mi arăt nemulţumirea sau fericirea. Pur şi simplu, prin blogul ăsta scriu nişte texte ce merită (sau nu) scrise şi, probabil, citite. Da, normal că textele sunt oarecarecum influenţate de trăirile şi principiile mele, dar asta nu înseamnă că dacă îmi expun aici 10% din mine, restul de 90% nu poate fi cu totul diferit. Ce-ar fi să descriu aici clipele de dragoste cu Diana mea, ce-ar fi să-mi arăt zilnic admiraţia faţă de cei ce o merită, ce-ar fi să înşir liste cu întâmplări minunate ce-mi vor rămâne toată viaţa întipărite în minte şi în suflet? Ce-ar fi să schimb verdele plin de viaţă într-un roz plin de fericire? Ce-ar fi şă accept şi eu, aici pe blog, ca şi unii dintre voi în viaţa reală, prostia omenească, fărădelegile şi ipocrizia şi să scriu mai bine de truda ţăranilor, de demnitatea profesorilor şi de dăruinţa conducătorilor?
Atunci, după alte 100 de articole fericite, aş fi un alt om?
P.S. Şi totuşi, cei ce votează decid întotdeauna. Cei ce se abţin ori se complac, ori îşi caută locuri care să-i mulţumească. Şi asta aţi votat.
Ramai la verdele plin de viata,e mult mai bine!(rozul ala e oribil!)
Te straduiesti prea mult. Efortul nu face bine nimanui niciodata. Nici mie, nici tie, nici cunoscutilor tai, nici prostilor, nici celor ce merita.
Si… sunt convins ca stii mult mai bine ce merita si ce nu. Oare… cat crezi din ce scrii? Si pana la urma, de ce mai scrii? (nu-ti critic blogul, deloc, doar nu inteleg de ce tu personal ai depune efort sa faci chestia asta)
Am observat ca pana si in articolele personale parca-i vorba tot de politica. Si daca-i vorba de politica, mi-e greu sa cred ca tu crezi ideologiile pe care le bagi prin texte.
DAR, daca iti place sa scrii blogul asta asa cum il scrii, inseamna ca faci foarte bine 🙂
Continuare:
Daca ai vreun scop in spatele acestui blog, gandeste-te daca-ti place acel scop. Daca nu, am mai spus, efortul nu face bine nici persoanelor care il efectueaza, nici celor ce intra in contact cu acele persoane si nici macar beneficiarilor acelui efort. Exista metode mult mult mai eficiente de a realiza orice, decat efortul.
Si nu uita: multi din cei ce-ti citesc articolele pot fi influentabili. Esti sigur ca vrei sa-i influentezi in vreun sens pro/contra legat de ce scrii? Mie mi se pare ca majoritatea articolelor tale nu pot avea o influentza pozitiva.
IN CEL MAI BUN CAZ, incerci sa fortezi mintea cititorilor spre vreun fel de luminare. Dar si daca ar fi asa, cu fortza nu-i o metoda eficienta. Oamenii pot fi "miscati" mult mai tare prin metode prin care au numai de castigat.
Si din castigul cuiva, castiga toata lumea. Binele-i molipsitor. Din pacate si raul e molipsitor la cei influentabili. Deci, gandeste-te!
Si, daca totu-i pe bune, si esti doar un fel de pionier model al prosperitatii capitaliste care incearca sa-i faca pe oameni sa fie mai cuminti, mai harnici si mai constiinciosi, atunci totul e o mare gresala. Nu am scapat de comunism ca sa trecem la asa ceva, o alta forma a aceleiasi tiranii. Oare numai pentru mine, perioada 1990-2006, intre Ceausescu si U.E., a fost un paradis aproape perfect?
Eu, ca si majoritatea cititorilor, n-am de unde stiu despre ce-i vorba, pot doar sa citesc textele.
unii nu vor sa respecte legile FEMOSAN fidelitate extaz masaj omenie sfintenie altruism natural – Dumnezeu nu doarme … Lumea a aflat despre fenomenele oculte legate de magia voodoo din cartea “Haiti or the black republic” (“Haiti sau republica neagra”) – DECI , invata sa fii fidel … in medicina sa se foloseasca masajul…. invata sa intri in extaz cand te rogi sau esti singur prin ganduri…meditatie…. , omenia…. sfintenia … aici intra si respectul…. altruism… atentie cei care au averi…. natural… adica respecta natura si consuma alimente cat mai naturale… de la tarani…. sunt foarte ocupat dar cateva repere au fost date acum mai amanuntit… SUCCES !!!