Orice puţă îşi doreşte să aibe coaie, să se simtă puternic. Orice puţă de om… la asta mă refer.
În arhitectură nu este vorba doar de creaţie. Câteva schiţe pe o foaie de hârtie şi gata, vine banul. În arhitectură de fapt 80% din timp ţi-l petreci completând hârtii şi umblând din uşă în uşă după avize. Dacă ar fi vorba doar de acordul primăriei ar fi bine, dar trebuie să-ţi dea aviz şi cei de la Electrica, de la Apă-Canal, de la Romtelecom, de la Mediu etc. etc. Pentru fiecare instituţie dinasta trebuie făcute dosare pentru avizare. Şi deşi plăteşti, trebuie să aştepţi chiar şi o lună pentru o semnătură din partea lor.
Aici intervin puţele de oameni. Pot număra pe degetele de la o mână clienţii care au spus că aşteaptă atât cât e nevoie după avize. Restul îşi caută pile, cunoştinţe şi primitori de mită. Românul nu se poate abţine să nu dea telefoane. Dacă ştie că nu şi-a pus pilele în mişcare nu se simte împlinit. Este un ratat dacă nu e rezolvat mai repede decât restul. Asta e concepţia puţelor de oameni.
Ba mai mult, un client m-a aşteptat într-o zi în faţa biroului cu avocatul lângă el. Era nervos că durează avizele prea mult. „Da ce, voi aveţi de gând să mergeţi la ghişeu pentru a depune dosarul? Vorbiţi direct cu cineva de acolo. Aşa se face la noi! Doar nu sunteţi proşti să aşteptaţi!?!”. Chiar şi avocatul lui mi-a spus asta la mine în birou, sorbind din cafeaua oferită de mine.
Dacă tot vrei să dai mită şi să-ţi foloseşti pilele, fă-o pentru ceva ce merită. Pentru câteva milioane de euro, pentru un post mega-plătit sau pentru copilul tău. Dă-o dracu de trebă… chiar la biroul avizările persoane fizice de la electrica să te lauzi tu că ai pile şi eşti super-influent? Dacă ai coaie dă telefoane acolo unde se învârte grosul, nu fi doar o puţă…