Nu, nu am murit încă. Ştiu că probabil au fost primele 48 de ore fără postare pe blog, în ultimul an. Pentru asta nu cred că trebuie să-mi cer în vreun fel scuze, pentru că fiecare avem perioade în care pur şi simplu nu mai avem timp de blog, de vizitat prietenii, de mers la o bere cu băieţii şi altele de genul. Aşa că sunt sigur că sunteţi înţelegători cu mine dar în acelaşi timp aş vrea să cred că nu doar Diana s-a/m-a întrebat din oră în oră de ce dracu nu scriu pe blog.
În ultimele 48 de ore l-am ascultat şi am vorbit cu Ion Besoiu, am urmărit ultimul lui film şi l-am cunoscut pe cel ce i-a fost alături în realizare; am fost pentru prima oară în Oldies Pub şi am văzut ce lucru bun au făcut cei de la posterland.ro tapetând pereţii cu afişe (apropo, am văzut acolo posterul ce mi l-am dorit eu în urmă cu un an şi nu l-am cumpărat încă); m-am întâlnit din nou cu noii prieteni de care parcă mă leagă multe, deşi nu ne cunoaştem prea bine (bloggerii din Sibiu); am dat sfaturi în legătură cu arhitectura şi restaurarea, sfaturi ce s-ar putea să schimbe destinul cel puţin unei persoane; am început noi prietenii şi am revăzut amici neîntâlniţi de mult; am primit mailuri de salutare şi colaborare de la oameni de la care nu speram să primesc; am dormit puţin şi am visat frumos; m-am dezbrăcat de cald ca a doua zi să dârdâi de frig; am trecut prin soare, prin ploaie şi ninsoare; am muncit şi mi-am imaginat noi spaţii şi clădiri; am aflat veşti noi (bune dar şi rele); mi-am pierdut încrederea în prieteni buni; m-am plimbat prin ţară, am condus dar am fost şi condus; am rămas cu maşina în pană în mijlocul pustietăţii şi am descoperit oameni dornici să ajute; am călătorit cu trenul după muulţi ani; am fost sunat de o fetiţă care mi-a cerut să merg cu ea la hotel, că-i e dor de buzele mele calde; am cheltuit bani şi am câştigat experienţă; mi-am dat seama cine doar vorbeşte şi cine mai bine tace şi face; mi-am iubit nevasta şi am neglijat-o.
De asta mă bucur că încă sunt în România. Unde altundeva, dacă mâine aş pleca, aş putea face toate astea în doar 48 de ore, înconjurat de atâţia oameni apropiaţi?
dex: mandru: care este cuprins de un sentiment de satisfactie (ca urmare a unui succes, a unei reusite sau a unei victorii)
nu inteleg cum poti fi mandru de un lucru pentru care nu ai facut nimic. cum ziceau si altii: ca sa fii mandru de ceva trebuie sa ai o contributie. nu cred ca tu ai ales sa te nasti aici deci nu poti fi mandru ca esti roman. da, poti fi mandru ca esti arhitect sau blogger. in fine.
cauta pe net si „Nu poti fi mandru (sau rusinat) de o calitate pe care n-ai obtinut-o prin merit sau prin optiune.”
Bravo!!!bine spus…desi Romania e o tara frumoasa,pacat ca e locuita..e buna vb asta.Eu nu sunt mandra ca sunt romanca ci sunt trista ca ma aflu aici intr-o tara fara viitor…dar nu i nimik ca plec io..:)
@unu mandru
eh nu… e un succes atunci cand, desi parintii sunt constienti de greuntati, romanii se hotarasc sa faca copii; e o reusita sa duci la termen o sarcina si mai ales sa nasti intr-un spital din romania si e o victorie in fata mortii faptul ca traiesti aici cu salariile noastre.
@diana ribana
drum bun, ce sa zic? 😀 sper sa gasesti ceea ce cauti … apropo, tu sti ce cauti?
Sa stii ca am fost cativa care de aseara ti-am tot vizitat blog-ul in asteptarea post-ului…deci nu numai Diana ti-a simtit lipsa de pe blog. Si sorry daca ti-o crescut bounce rate-u din cauza asta 😛
E frumos cand esti ocupat, e frumos cand esti inconjurat de oameni faini. Dar te intreb… e frumos cand suna lumea din dorinta „buzelor calde”? =)) Si mai ales, o cunosteai sau gresise numarul? 😛
@Monica
nu o cunosteam dar probabil ca nu gresise numarul. cu siguranta dupa buzele mele tanjea. i-am spus ca pentru buze ne vedem in parc pe o banca, nu platesc hotel doar pentru atat. 😀
oooo rusine sa iti fie…cum poti sa te gandesti la asa ceva..:(?
mna ca ai suparat-o pe diana… sa stii ca daca cere ajutor vreun facalet sau ceva, s-ar putea sa-l primeasca ;)) desi… m-a cam suparat ca nu si-a arborat tricolorul… de ce diana, de ce? 🙁
Monica..eu nu sunt absolut deloc patriota..nu puteam sa spun ca sunt mandra desi eu nu sunt..da,avem o tara frumoasa dar atat din pct meu de vedere.La un moment dat am vrut sa postez si eu,dar chiar nu puteam face asa ceva daca nu simteam asta…chiar daca sunt o pers f optimista:)
@Monica
ea se gandea sa scrie „nu sunt mandru ca sunt roman” dar a spus ca mai bine sta pe tusa decat sa fie ea singura pe invers…
Inteleg, si ai dreptate, cateodata chiar e mai bine sa tii gura inchisa decat s-o deschizi sa critici. Ziceam si eu, ca am observat ca ai lipsit la recensamant.. nu vroia sa fie un repros 🙂
E stai linistita..nu am simtit sa fie un repros:)