Eu întreb, arhitecţii răspund.

De anul ăsta e obligatoriu certificatul energetic pentru locuinţe, asta dacă vrei să-ţi vinzi casa. Un astfel de certificat energetic costă, în medie, 3-5 euro / mp, fără TVA, potrivit datelor operatorilor din domeniu (sursa). Acum, întreb şi eu ca prostu’, pentru că am observat că pe aici dau mulţi conductori arhitecţi:

Care e tariful tău, sincer, ca arhitect?
4-6 euro / mp (26%, 6 Votes)
2-4 euro / mp (22%, 5 Votes)
> 8 euro / mp (17%, 4 Votes)
< 2 euro / mp (13%, 3 Votes) 6-8 euro / mp (22%, 1 Votes) Total Voters: 23 Întreb şi eu aşa, pentru că se pare că unii nu realizează cine trage de fapt în jos meseria asta de arhitect.
[EDIT] Nu arhitectul întocmeşte certificate energetice. Am făcut chestionarul ăsta tocmai pentru a vedea cât câştigă un arhitect pentru proiectare, în comparaţie cu cei ce întocmesc certificatele.

Arhitecţi de 2 bani – hoţii de pită

Cu siguranţă aţi crede că ăsta e un desen făcut de nepotul meu (care acum are o lună şi ceva). Şi eu aş fi vrut să fie desenat de el dar cu cea mai mare mâhnire din suflet îmi dau seama că desenul este de la examenul de admitere la arhitectură. Da, arhitectură.

Aşteptaţi-vă ca peste 7 ani blocul în care locuiţi să fie proiectat de cineva care nu are nici o legătură cu desenul şi frumosul. Se va înmulţi rândul arhitecţilor de 2 bani care îţi aruncă doar câteva linii pe hârtie, îţi „rezolvă” cu actele şi cam atât. Arhitecţii ăştia nu doar că nu-ţi proiectează în adevăratul sens al cuvântului o casă dar ei sunt atât de dăunători încât au futut tot ce înseamna arhitect şi arhitectură în România. Ei, arhitecţii de 2 bani lucrează cu nişte preţuri de te umflă râsul (normal, tariful are aceeasi valoare ca şi proiectul căcat de ei, adică nul) furând în felul ăsta pâinea de la gura arhitecţilor serioşi.

Dacă ei consideră că o hârtie de 100 de lei este deajuns pentru un proiect, oare voi sunteţi îndeajuns de creduli încât să speraţi ca în schimbul acelei bacnote de 100 lei veţi trăi confortabil? Aşa cum o dată te naşti, cel mai probabil o singură casă îţi faci în viaţă. Meriă, pentru 5 lei în minus, să nu fiţi mulţumiţi de locuinţa voastră? Ei îşi iau banul, trăiesc de pe o zi pe alta mulţumiţi că au mai fraierit pe unul dar voi trageţi ponoasele.

Revenind la examenul de admitere la facultatea de arhitectură, profesorii trebuie să aibe clase la care să predea, facultăţile trebuie să străngă taxe de studii, ministerul educaţiei… eh, ministerul edicaţiei e pe niciunde. Dar noi…voi, clienţii? Voi ce faceţi? Vă lăsaţi viaţa pe mâna unor aşa-zişi arhitecţi sau vreţi calitate şi siguranţă? Vedeţi mai jos poze cu lucrări de la examenul de admitere la facultatea de arhitectură de anul ăsta şi gândiţi-vă serios la răspuns: Continuă să citești Arhitecţi de 2 bani – hoţii de pită

Eu nu scriu în presă, presa scrie de mine

Cel puţin 99,99% dintre bloggerii cunoscuţi lucrează sau au lucrat în presă. S-au făcut cunoscuţi cu ajutorul presei dar au şi avut subiecte „picante” despre care să scrie. Ziarele nu îţi oferă posibilitatea de a scrie cum vrei tu şi ce vrei tu. Aşa că presarii scriu pe blogurile proprii „ştirile extra”, pentru că noutăţile „din interior” vin la ei întotdeauna.

Tocmai de asta ziceam zilele trecute că nu bifez minimele criterii a unui viitor blogger de succes 🙂 Nu am lucrat nicodată în presa mare iar faptul că am scris câteva articole în diverse ziare şi reviste nu mă include între oamenii informaţi direct de la sursă. Ceea ce aduce trafic în momentul ăsta în România (scandalurile, bătăile aplicate de vedete, bombele sexy) nu mă prea interesează şi, ce-i drept, nici nu vreau să le aflu primul. Sau chiar dacă ştiu de ele nu scriu, că e de prost gust.

Concluzia: eu nu scriu în presă, presa scrie de mine.

De data asta, ceva mai multe detalii despre viaţa, copilăria şi familia mea, în Sibiu 100%, pag.16-17.

Sfârşitul construcţiilor ilegale?

După cum se ştie, în România puteai construi orice, oricât de mare şi de monstruos iar în final te alegeai cel mult cu o amendă infimă în comparaţie cu dezastrul urbanistic creat. De asta vedem peste tot construcţii megalomanice într-o zonă de case P+1, clădiri de birouri lipite şi chiar dezvoltate peste acoperişul locuinţelor vecine, hoteluri cu balcoane uriaşe peste trotuarul domeniu public (vezi în Sibiu Hilton), alte hoteluri ce fură din domeniul public pentru că au uitat să construiască şi parcări (vezi Golden Tulip) sau care fură din trotuar pentru că nu le-a mai ajuns terenul proprietate privată ca să facă intrarea (vezi Ramada). Exemplele continuă până la infinit. Bucureştiul este unul dintre puţinele locuri de pe suprafaţa pământului unde găseşti exemple urbanistice negative oriunde ţi-ai întoarce capul. Îngrozitor oraş.

Am însă şi o veste bună: Continuă să citești Sfârşitul construcţiilor ilegale?

Arhitecţi importanţi din Sibiu

Cum e posibil să fi student la arhitectură, să ai profesori arhitecţi din Sibiu (printre care fostul arhitect şef, fostul arhitect şef interimar şi alţi arhitecţi sibieni cu premii de arhitectură la activ), să înveţi despre arhitectura din Sibiu, să faci diverse proiecte de restaurare ale clădirilor din centru istoric din Sibiu şi totuşi… nimeni să nu-ţi amintească niciodată de arhitectul Otto CZEKELIUS?

Otto CZEKELIUS, arhitect născut la Sibiu, devenit arhitect şef al Madridului pentru 11 ani, oraş pentru care realizează diverse proiecte de modernizare şi sistematizare. Influenţează şi proiectele de sistematizare ale oraşelor Zagreb şi Sevilla. Devenit apoi şi arhitect şef al oraşului Sibiu, reuşind să salveze, în vremea comunismului, clădirile istorice din centrul oraşului care trebuiau demolate pentru a face locul unor blocuri etc etc. Şi totuşi, nimeni din profesorii tăi de arhitectură nu aminteşte niciodată de el – marele sibian Otto CZEKELIUS.

Mai multe despre Otto CZEKELIUS, AICI.

Universitatea Ion Mincu – (anti)reclama

La viata mea, am urmat si cursurile Universitatii de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” Bucuresti. Au deschis in 2003 o sectie si la Sibiu, in Piata Mica, sub denumirea de Colegiul de Conservare si Restaurare, Sibiu. Intre timp a devenit facultate. De 3 ani. Anul acesta, examenul de admitere va avea loc in 12 septembrie.
Dar, de fapt, eu nu vreau sa le fac reclama. Vreau doar sa-i atentionez pe cei care au intentii de a urma facultatea asta. Aveti grija de chitante! Tineti de ele, pastrati-le bine, pentru ca o sa va treziti cu restante de plata. Contabilitatea de la Bucuresti a facultatii functioneaza perfect – suge bani si de unde teoretic nu poate. Eu, dupa 2 ani de la absolvire, nu imi pot ridica diploma de absolvire pentru ca mi-au fost inventate niste restante la taxe. Normal ca daca acestea existau, nu aveam ce cauta la licenta. Licenta care am dat-o si am luat-o. Problema e ca aproape toti care au trecut prin facultatea asta sunt in aceeasi situatie. Nu cu aceleasi sume datorate. Unii si cu aproape 200 euro restanta. De fapt, nici nu se stie ce restante de plata am eu pentru ca exista doua liste diferite in care sumele nu coincid.
Problema mea e si mai grava. Mi s-a spus ca eu am restante din primul an de studii. Nu stiu cum am reusit sa trec si de licenta cu restanta dar… inventia e inventie. E adevarat ca in al doilea an ne-au fost ceruti pe anul precedent mai multi bani decat aveam trecuti in contract. Au marit taxa retroactiv. Asta dupa ce la examen s-a spus ca ea va fi 350 dolari iar cand a trebuit sa semnam contractele ne-am trezit cu 350 euro. Problema cu marirea taxei de studii retroactiv s-a rezolvat atunci. Aparent. Se pare ca dupa licenta s-au hotarat totusi sa mai suga niste bani de la bietii absolventi. Dupa cum spuneam, problema mea este ca nu am chitantele ca sa dovedesc plata taxei integral. Asta pentru ca am primit bursa de studii, banii venind de la un minister din Germania. Chitantele, evident, sunt acolo. Eu nu am primit copii, doar facultatea Ion Mincu. Care, se pare, le face disparute.
Ce e de facut?

Tot altii, ca noi…

Daca un investitor isi permite sa construiasca un ansamblu cu 5,5 milioane de euro, la un pret minim de vanzare a locuintei de 600 euro pe metru patrat si mai face si un profit de 1 milion de euro, inseamna ca ceilalti investitori de pe piata din Sibiu nu sunt oameni de afaceri, sunt nesimtiti. Investitorul spaniol care vrea sa investeasca pentru a crea case si un azil de batrani arata nu neaparat ca este interesat mai mult de un proiect social ci arata ca se poate obtine profit bun cu preturi „decente”. Nu cu aberatii pe care le aud de la mari firme ce detin terenuri in Sibiu si care aplica stampile de 900 sau 1.000 de euro pe metru patrat construit, „din senin”, cum este spre exemplu cazul proiectului Theresianum, pe teren Flaro. Hai sa facem profit nesimtit pe spatele fraierilor! Ce sa zic. Uite, ca un investitor, care e din alta tara, nu e roman, spune ca poate sa faca 38 de case si 32 de apartamente si sa obtina profit cu preturi decente, care sa le permita celor cu venituri mai modeste sa aiba o locuinta. Nu stiu cat de reale sunt planurile spaniolului pe termen lung, dar stiu ca profitul fixat de ceilalti este grosolan.

Laurentiu Parnica
SIBIU STANDARD : Editorial – 10 Iunie 2008

30 de dosare penale, pentru patrimoniu

Din nou, doar cei mici platesc. Vreau sa vad un dosar serios, nu zugraveli de fatade neautorizate!

Sibienii s-au ales cu 30 de dosare penale doar in ultimul an pentru interventii neautorizate asupra imobilelor care fac parte din patrimoniu cultural national. Cu toate acestea, reprezentantii Directiei pentru Cultura si Patrimoniu Cultural sustin ca Sibiul traieste un adevarat dezastru patrimonial, care va mai continua. „Este o adevarata tragedie ceea ce se intampla cu monumentele istorice din Sibiu. Unele se darama, iar altele sunt lasate in voia sortii, probabil sperand ca si acestea se vor degrada si mai tare ca sa poata fi demolate, iar in locul lor sa apara diferite constructii care genereaza profit. Cazul Morii daramate nu va fi unul singular”, sustin reprezentantii Directiei. INSPECTORATUL Judetean de Politie a creat un departament special pentru a verifica aceste lucruri. In ultimul an si jumatate, Politia de Patrimoniu din Sibiu a deschis 30 de dosare penale, majoritatea pentru interventii neautorizate asupra imobilelor considerate patrimoniu cultural national. „Multi oameni nu stiu ca este considerata infractiune si se pedepseste penal orice interventie cat de mica asupra patrimoniului cultural national”, afirma Radu Parean, subinspector la Politia de Patrimoniu. Cele mai multe, insa, nu par pornite pentru lucruri foarte grave. Printre cele mai dese modificari pe care le aduc sibienii imobilelor in care locuiesc, cladiri care fac parte din patrimonial cultural national, se gaseste zugravirea fatadelor si modificarea culorii, schimbarea ferestrelor cu unele din termopan si schimbarea structurii peretilor. „Avem chiar un caz de demolare a imobilului fara niciun fel de autorizatii”, declara Parean.

El mai spune ca spiritul medieval din Sibiu este in pericol daca oamenii nu vor invata sa respecte istoria locului. In acelasi timp, subinspectorul Parean e de parere ca legislatia ar mai putea fi revizuita, spre exemplu dand legea 50/91 pe care o considera prea stricta. „Legea 50 prevede ca orice interventie trebuie pedepsita. Aici ar trebui nuantata natura acestei interventii si luat in vedere si scopul care-l impinge pe om la acele interventii. Un exemplu il constituie conditiile de trai in acel imobil, omul nu poate sa traiasca ca in secolul al XIX-lea”, adauga Parean. CU UN SINGUR politist de patrimoniu, nici la Directie lucrurile nu stau prea bine in ceea ce priveste personalul. Sectia de patrimoniu imobil numara doar patru angajati, comparativ cu minim zece, cati sunt angajati in alte Directii judetene. Motivarea oferita pentru situatia de la Sibiu tine de bugetul mic existent. In plus, nici colaborarea cu Politia de patrimoniu nu decurge foarte bine, sustin reprezentantii Directiei. „Pe langa faptul ca este un singur politist in acel serviciu, in ultimele aproximativ sase luni nici acesta nu mai vine cu noi la inspectii. Din cate ni se spune, este foarte ocupat, sta toata ziua si face munca de birou. Astfel ne-am pierdut orice urma de autoritate pentru ca una e sa aratam proprietarului a carui imobil urmeaza sa-l inspectam o legitimatie de muzeograf si alta era situatia cand aveam si politia alaturi”.

Un singur politist pe patrimoniu

Serviciul de Protejare a Patrimoniului Cultural National a luat fiinta in anul 2006 in cadrul Serviciului de Investigatii Criminale al Inspectoratului de Politie al Judetului Sibiu. Radu Parean este singurul politist care lucreaza pentru acest serviciu. El are un doctorat in istorie si inainte de a fi politist la Patrimoniu a lucrat cinci ani ca muzeograf la Muzeul Astra, experienta care i-a fost necesara la angajarea pe acest post.

de Jeanina Vlad
Nicolae Popa
Sibiu Standard

se duce draq toata istoria

setea nesimtitilor pentru bani nu are limite. in doar 24 de ore au ars doua monumente istorice, unul la bucuresti si altul la targoviste. de ce? deranjau noile constructii de blocuri, turnuri cu birouri si malluri. daca am ajuns sa ne ardem propria istorie doar pentru a suge si noi ceva malai nu mai avem nici macar o scapare. speram intr-un 1% ca tara asta va iesi pana la urma din mizerie dar si procentul ala minim pare tot mai departat.
in sibiu prima data a fost daramata fabrica de bere (monument istoric) pentru a se construi iulius mall. si se va face. inca un pas a fost facut – se pare ca proprietarul magazinului-targ dumbrava nu vrea sa mai prelungeasca contractele de inchiriere pentru ca vrea sa-l transforme in hotel. cum? fara magazin in centrul sibiului? mallul e solutia! :))
luna trecuta a fost daramata peste noapte (pen)ultima moara a sibiului.
acum s-a asfaltat si calea ferata de pe malul cibinului, cale ferata care incurca implementarea mega-cartierului business de acolo.
la mai multe…