Cum a fost la Tag the Flag @TCS

Din nou a ieşit câştigătoare o echipă căreia nu-i dădeam şanse. De data asta nu au mai fost probleme de neatenţie (la prima ediţie, echipa ce a câştigat a găsit toate indiciile din prima etapă de concurs dar nu a ştiut ce să facă cu ele pentru simplul fapt că nu citiseră cerinţele la începutul etapei). De data asta, Adi a ajuns la punctul de Start singur. Cititorul lui i-a tras clapa aşa că a fost nevoit să-şi găsească partener prin Târgul de Crăciun. A găsit-o pe Alexandra, cu care ajuns la Finish cu 3 secunde înaintea Teodorei. Până la urmă, poate a fost un avantaj că nu se cunoşteau.

Din punctul meu de vedere, concursul a ieşit foarte bine şi bloggerii invitaţi au fost bine aleşi. Nimeni nu ar fi reuşit să-l facă mai bine în atât de scurt timp (da, ştiu, sunt modest). Au fost multe probe de îndemânare şi strategia fiecărei echipe a contat iarăşi foarte mult. Au fost 17 probe şi una extra (Xmass Factor) aşa, la derută. Am reuşit din nou să încurc unii participanţi pentru că nu şi-au pus Continuă să citești Cum a fost la Tag the Flag @TCS

Tag the Flag la Târgul de Crăciun Sibiu


Evenimentu-concurs Tag the Flag a prins rău în toată România. La anul s-ar putea să-l facem în mai multe oraşe deci e de bine.

Până atunci, e cazul să facem la Sibiu a doua ediţie, de data asta în colaborare cu Târgul de Crăciun. Am pregătit nişte probe foarte tari în tot târgul, bloggerii invitaţi şi cititorii lor vor avea puţin de lucru şi de alergat. Semnele arată că o să iasă aşa cum îmi doresc, mai ales că acum participanţii nu se vor mai plimba prin tot oraşul cu bicicletele şi taxiurile, nu se vor mai pierde prin autobuze şi nu vor mai trebui să înoate (că-i, totuşi, prea frig), deci voi ajunge şi eu mai repede de la o probă la alta, voi avea grijă mai de îndeaproape de tot ce se întâmplă. Continuă să citești Tag the Flag la Târgul de Crăciun Sibiu

Cum a fost la Meet the blogger?

Fu foaaarte fain aseară la primul Meet the blogger event din România şi le mulţumesc pentru tot celor de la TeaSpot Cafe.

Am revăzut oameni cu care nu am mai vorbit de mult şi cărora le mulţumesc că mă citesc. Interesant a fost că pe cei mai mulţi ce au fost aseară nu-i cunoscusem până acum. M-am bucurat că au venit oameni direct din SUA şi Canada, alţii au fugit de la birou să mă cunoască. Drăguţ, foarte drăguţ. Fără cuvinte. Continuă să citești Cum a fost la Meet the blogger?

Meet the blogger event (Sibiu, 20.12.2011)

Cine nu s-a anunţat aici?

Am făcut câteva pregătiri pentru deseară. S-au anunţat oameni pe care nu i-am văzut niciodată dar pe care i-am cunoscut din comentariile de pe blogul ăsta, ceea ce mă bucură. Probabil că vom începe şi câteva colaborări în urma discuţiilor la ceai/vin fiert (care ceai, apropos, e din partea mea). Cine nu a spus că vrea să vină îl/o sfătuiesc s-o facă pentru că se anunţă o seară faină 🙂

Blogger de Sibiu

E aproape sfârşit de 2011 şi, uitându-mă în urmă, văd că viaţa mea se schimbă de la an la an, acum fiind probabil mai mult blogger decât orice altceva. Sau poate blogprenor.

Primul pas în lume

În 2010 am încercat să fiu pionul ce face prima mutare pe tabla de şah a blogosferei sibiene aşa că am început cu o campanie comunitară, în forţă, doar pe blogurile sibiene. Nu se mai făcuse aşa ceva până atunci aşa că mi-a fost puţin teamă de ce-o să iasă. Era nevoie de 20 de bloggeri care să Continuă să citești Blogger de Sibiu

Te scot la un ceai, cititorul meu drag.

Dacă aş scoate toţi cititorii de ieri la un ceai cu siguranţă aş da faliment aşa că înainte să vă fac propunerea asta m-am asigurat că o parte dintre voi sunteţi de peste ocean şi o parte din Germania. Dacă reducem şi numărul cititorilor din Constanţa sau Bucureşti care mai mult ca sigur 99% dintre ei nu vor reuşi să ajungă la Sibiu, mai, mai că bugetul s-ar putea să-mi ajungă. Dar chiar şi dacă nu o să ajungă, vreau să vă invit la un ceai ca să ne cunoaştem. Aşa mi s-a pus mie pata.

N-o fac pentru voi, să nu credeţi că dintr-o dată sunt prea darnic, o fac pentru mine. Mi-e puţin ciudat ca toţi cei cu care fac cunoştinţă să ştie chiar şi cu ce pastă de dinţi mă spăl iar eu să mă uit la ochii lor neînţelegând ce vor de la mine. Vreau ca pe viitor să-ţi răspund la comentarii ştiind că te-am atins şi cunoscându-ţi vârstă. Vorbesc serios, vreau să ne împrietenim, că altceva simţi tu atunci când Continuă să citești Te scot la un ceai, cititorul meu drag.

Social Media nu vă ajută cu nimic în cazul ăsta

După multe negocieri cu mine însumi, m-am decis să scriu articolul ăsta aşa cum îmi dictează sufletul. Chiar dacă mie nu-mi spune mare lucru atunci când citesc pe alte bloguri articole post-evenimente în care se scrie despre „oamenii faini”, uite c-o fac şi eu acum.

Social Media Snow Camp este un eveniment atât de complex încât mi-ar trebui 10 articole să scriu despre el. Mulţi reprezentanţi din companii şi agenţii, mulţi bloggeri cunoscuţi, multe conferinţe interesante, multe sfaturi şi câteva studii de caz, multe discuţii lejere la o bere, dans şi karaoke, biliard şi stabilirea unor parteneriate… şi aşa mai departe. Deşi în ultimul an am umblat destul de mult pe la conferinţe despre online şi social media, Social Media Camp are special-ul ăla al lui care Continuă să citești Social Media nu vă ajută cu nimic în cazul ăsta

Pe drum spre Social Media Snow Camp

Stau picior peste picior, mă uit liniştit la Diana-Ribana cum se stresează pentru târgul Uniqorner din weekend şi îi aştept pe VisUrât şi Denisuca să mă pescuiască pentru a merge împreună la Social Media Snow Camp.

Nu ştiu sigur ce mă aşteaptă zilele astea, nu ştiu sigur care-s cei 33 de reprezentanţi din companii şi cei 25 bloggeri cu care mă voi întâlni zilele astea dar am o vagă bănuială că majoritatea sunt Continuă să citești Pe drum spre Social Media Snow Camp

Trei ani în opt minute

Chinezu mă întreba pentru ce îmi trebuie prezentări sofisticate atunci când sunt speaker la diverse evenimente. Răspunsul a fost direct şi sincer: pentru că eu nu sunt cel mai bun prieten al cuvintelor, nu sunt omul care să se simtă foarte în largul lui atunci când toate pupilele sunt aţintite asupra ciocului meu şi pentru că până mai ieri (adică acu’ vreo doi-trei ani) nu spuneam nici măcar poezii la serbările şcolare, în faţa copiilor. M-am învăţat încetul cu încetul cu camera de filmat, cu publicul, am ajuns să nu mai am deloc emoţii atunci când vorbesc dar mai am muuulte de învăţat. Chiar multe.

Acum, că mă uit la ce am spus la Mediaş Mentorship îmi dau seama că mai aveam multe de povestit. Am rezumat trei ani din viaţă în doar 8 minute şi puţin. Diana îmi spune că am fost mult prea Continuă să citești Trei ani în opt minute

I can see you too!

Nici nu mai ştiu de câte ori m-am pus în faţa tastaturii vrând să v-o spun pe aia dreaptă dar parcă niciodată nu mi-am găsit cuvintele potrivite. Am renunţat să mă pronunţ, uitându-mă în continuare la voi, cei care vă înfruptaţi din mine şi scrierile mele fără să mă salutaţi măcar o dată.

Dar a scris-o Cabral mai bine decât o putea face oricine. Şi când îţi spune un tip de 2 m. şi palma de două ori ca normal că tu, cititorul necomentator, eşti un hoţoman, un egoist şi o fiară cu chip uman mai-mai că-ţi vine să te întrebi ce vrea omul ăla de la tine. Dar eu, că stau de aceeaşi parte a tastaturii cu Cabral, îmi dau seama că sunt în asentiment cu el.

De unde ne luăm informaţiile?

Dacă tot e moda cu pupatul moaştelor, nebunul de Zicu a pupat şi el Sfântul 4S. Evident, videoul a fost preluat de presă că doar nu vezi zilnic un blogger făcându-şi cruce (se ştie că bloggerii sunt atei). Abia apoi am aflat că de fapt e nemulţumit de hârtia igienică de la actualul loc de muncă aşa că încearcă să-şi găsească ceva mai pe placul lui. Şi şi-a găsit, e noul înlocuitor al lui Steve Jobs.

Informaţie verificată din trei surse: Continuă să citești De unde ne luăm informaţiile?

Am închis. Vă rugăm reveniţi.

Ceva nu-i în regulă.

Ceva nu-i în regulă cu blogul ăsta. Nu ştiu exact ce, niciunul din cei întrebaţi nu mi-a dat un răspuns clar aşa că e cazul să mă îndepărtez puţin pentru a-mi da singur seama. Sunt prea implicat şi asta nu mă lasă să văd totul în ansamblu. M-am hotărât să nu mai scriu pe blog. Măcar pentru o perioadă, până îmi voi da seama dacă are rost să continui, până voi decide ce voi face pe viitor.

În ultima lună am scris articole împins mai mult de la spate pentru că Diana s-a transformat peste noapte din „toată ziua numai cu blogul” în „vreau să te citesc şi la 50 de ani”. Asta doar pentru că i-am spus că renunţ. Alţi doi oameni ştiu decizia mea şi niciunul nu mi-a dat un motiv clar pentru ce ar Continuă să citești Am închis. Vă rugăm reveniţi.

Despre lucruri ce merită. Sau nu.

Mă gândesc de vreo câteva zile ce slogan să pun blogului. E cam învechit textul „Despre lucruri ce merită. Sau nu” dar nici nu am idei de unul mai bun. Până când mi-am dat seama că nu eu ar trebui să-mi descriu blogul. Aş fi subiectiv. Tare subiectiv. Aşa că aştept propuneri din partea ta, în special dacă mă citeşti de mai mult timp.

Încearcă, chiar dacă nu mă cunoşti personal pentru că, până la urmă, blogul nu e în totalitate identic cu personalitatea mea din offline iar aici scriitura e la putere. Dar totuşi, parcă mi-ar plăcea ceva ce să descrie cât mai bine că-mi place să scriu din ce în ce mai des despre locurile prin care merg. În ultimul timp călătoresc tot mai mult şi încerc experienţe noi. Vreau ca blogul ăsta să nu fie doar texte fără sens.

Cel puţin aşa am eu impresia, în subiectivismul meu 🙂
Deci, aştept propuneri!
P.S. Ce ziceţi de noua imagine de fundal?

Toată ziua numa' cu blogu' ăla…

Am avut un cosmarrr de toata frumusetea. Ma simt de parca as fi fost treaza toata noaptea 🙁

Noi am descoperit niste cadavre intr-o cladire veche… eram cu Tudor care era ff interesat sa vada cate cadavre sunt si sa le miste, sa caute lucruri. A inceput sa numere cadavrele si a vazut ca sunt 7 (6 barbati si o femeie). Tot incerca sa faca poze doar ca lumina nu era buna : ))) si n-a putut. Ii trebuiau ptr blogul lui : ))) Dupa aia am fugit peste o apa mare in care era sa cada. Apoi eram intr-o padure unde am vazut doua fete dupa care niste oameni in negru cu masti albe se apropiau de noi. Am incercat sa ma ascund de ei facandu-ma una cu un bolovan mare. Nu m-au vazut dar pe fete le-au desfigurat prin lapidare. Groaznic. Iar Tudor in loc sa fuga se tot baga sa vada detalii si sa faca poze pentru blog : ))))

Câteva zile de blogging

Următoarele zile vor fi destinate aproape 100% bloggingului (şi unui examen care nu are legătura cu blogul). Şi care-i scofala? probabil se întreabă unii dintre voi, pe bună deptate. Doar că zilele astea despre care vorbesc sunt destinate bloggingului în offline.

  • Astăzi mai pe seară am fost invitat de Romtelecom la evenimentul de lansare a comunităţii bloggerilor din Romania, Blogoree.ro. Se anunţă o seară lungă, cu 5 sesiuni de discuţii despre importanţa şi beneficiile de a face parte dintr-o comunitate de bloggeri.
  • Vineri o să fiu la conferinţa anuală despre social media ce a ajuns la a patra ediţie. Despre Webstock este vorba, evident. Programul şi vorbitorii cred că ar atrag pe oricine implicat cât de cât în social media. O să vă ţin la curent cu noutăţile şi discuţiile de acolo.
  • Iar sâmbătă, la invitaţia Corinei Georgescu, o să fac un tur al oraşului, la Prin Bucureştiul Meu Reloaded. Abia aştept să mă şi să vă conving că am avut dreptate atunci când am inclus Bucureştiul pe locul 2 în top 10 destinaţii din România care trebuie neapărat amenajate pentru a putea fi vizitate la adevărata valoare, pentru că este un loc splendid. Vreau să văd partea frumoasă şi foarte frumoasă a capitalei pentru că de fiecare dată când am ajuns acolo timpul mi-a permis să vizitez mai mult intersecţiile şi ambuteiajele din oraş. Şi ce mi-aş putea dori mai mult decât un tur cu ghidaj specializat?

Ca de obicei, info live pe Twitter.

Doamne, cine-l mai plăteşte pe ăsta să vorbească aceleaşi lucruri?

Acum ceva ani îl urmăream pe Mircea Badea. Habar nu am de ce, probabil pentru faptul că toţi îl urau şi că vorbea mult şi aiurea. Îmi plăcea că are tupeul să spună lucruri ce multora le era frică să le spună. Se lua de unu şi de altu… era ca un erou tv-istic, ce mai.

Un erou în momentul în care ţinta erau Băsescu, Geoană sau alţi deştepţi de genul. Atunci când poliţistul de la circulaţie sau ţăranul din piaţă erau înjuraţi cu aceeaşi patimă, doar pentru că nu i-au zâmbit lui nea’ Badea, parcă n-a mai fost aşa plăcut. Şi atunci când înjura oameni pe care-i cunosc şi ştiu că-s mişto, a devenit grotesc şi penibil. Continuă să citești Doamne, cine-l mai plăteşte pe ăsta să vorbească aceleaşi lucruri?

De ce nu-mi plac mie bloggerii

Sunt bloggeri şi bloggeri. După mine, toţi cei ce au un blog personal sunt bloggeri iar aiurelile de genul „eu scriu pentru mine” sunt doar nişte prostii. Pentru aşa ceva există jurnalele pe hârtie şi Notepad.

Faptul că există diferite categorii de bloggeri e altă mâncare de peşte. Mie de exemplu nu-mi plac bloggerii care sunt trimişi de companii prin ţară/lume, stau la hoteluri de 5 stele şi primesc bani pe campanii dar nu sunt în stare să-şi cumpere un amărât de domeniu propriu. Mi se pare puţină lipsă de respect. Continuă să citești De ce nu-mi plac mie bloggerii

Despre bloggeri şi bloagheri

Mare scandal mare în blogosfera sibiană în ultimele zile. Frustrări, nervi, tricouri, critici, ameninţări… tot tacâmul. N-am prea înţeles rostul spălatului rufelor în public, de aia nici nu am scris până acum nimic pe blog. Până la urmă, mi se pare un subiect total neinteresant aşa cum a fost pusă problema. Dacă aveam ceva de comentat mi se pare normal şi fair faţă de toată lumea s-o fi făcut atunci când am sesizat problema, nu după ce nu se mai poate face nimic. Dar, după cum foarte bine am observat, după război mulţi viteji se arată din spatele calculatoarelor. Ca să nu mai spun de cei care ţie ţi se plâng iar pe bloguri, public, dau limbi.

Aşa cum spune un bun prieten politician, nici măcar în politică nu există atâtea orgolii şi lupte ca în blogosferă (locală, naţională). Încerc să evit orice fel de frustrări şi frustraţi deci, vă rog, nu mă băgaţi şi pe mine în oala asta.

Ceea ce mi se pare însă comic… ştiţi cum vă puteţi da seama dacă un blogger are anumite interese? Continuă să citești Despre bloggeri şi bloagheri

Cum iti vin ideile? De unde stiu ce sa scriu pe blog?

Tocmai a intrebat cineva cum imi vin ideile ce sa scriu pe Facebook si mi-am dat seama ca asta e o problema reala si pentru multi bloggeri. Eu scriu zilnic, de multe ori si mai multe articole pe zi si aproape niciodata nu m-am confruntat cu lipsa de idei.

Am mai stat, ce-i drept, si eu cate 5 minute gandindu-ma ce sa scriu pe blog dar de cele mai multe ori nu stiam ce subiect sa aleg dintre cele pe care le aveam in cap. Multi oameni se lasa de blog pentru ca nu au idei ce sa scrie.

Iata 5 lucruri foarte simple ce trebuie sa faci ca sa iti vina de la sine ideile: Continuă să citești Cum iti vin ideile? De unde stiu ce sa scriu pe blog?

Rolul social media (SMS Sibiu)

Revista Biz a adus miercuri la Sibiu cei mai cunoscuţi bloggeri şi influenceri din România. Timp de 6 ore, Zoso, Piticu, Chinezu şi Bobby Voicu au stat faţă în faţă cu oameni implicaţi în online şi reprezentanţi ale firmelor din Sibiu, Braşov, Cluj, Ploieşti, Bucureşti şi au dezbătut importanţa social media.

Încă de la primul blogger ce trebuia să-şi susţină prezentarea, Summitul s-a transformat în spaţiu de discuţii libere. Cei aflaţi în public nu au încetat să pună întrebări speakerilor şi discuţiile au ajuns în scurt timp la „cât de mult câştigă un blogger”. Aşa s-a aflat că cel mai citit blogger din România poate câştiga 25.000 euro/an, o sumă mult mai mare decât ar putea câştiga în alte ţări, cu populaţie mai mare, precum Serbia, unde câştigul maxim este de aproximativ 500 euro/an.

Bloggerii muncesc mult

Pe lângă discuţiile despre banii câştigaţi din blog, s-a mai vorbit şi despre cât de influenţabil poate să fie un blogger în comunitate şi despre faptul că este important ca aceştia să-şi păstreze părerile şi imaginea şi în mediul offline, dacă vor să fie credibili.

Continuare articol