Pentru că pe mine a ajuns să mă deranjeze în gât orice pală de fum de ţigară (culmea, după ce m-am lăsat de fumat), pun doar linkul ăsta spre un articol ce te pune serios pe gânduri.
Şi continui să întreb:
A fi civilizat e atunci când accepţi fumatorul de lângă tine sau când el nu fumează pentru că te deranjează?
Cică în 40 de ani nu vom mai avea fumători în lumea asta largă, dacă totul merge aşa cum… s-a interzis în ultimii ani. Asta zice un nou studiu 🙂
În Grecia când am fost prima oară se fuma oriune. Da’ dacă zic oriune e chiar oriunde. Şi în magazinele cu haine te plimbai cu ţigareta în mână (pe vremea aia eram şi io fumător de zile mari). Acum au interzis şi ăia fumatul aşa cum vor să-l interzică şi în Olanda. Stai că nu despre asta era vorba. 75% din cunoscuţii mei au devenit nefumători sau îi deranjează fumul chiar dacă şi ei le mai trag din când în când. Şi mulţi îşi mai şi doresc crâşme fără fum (vezi la Brylu, că tot sunt darnic azi cu linkuri). Maram condiţie să meargă bine berea pe gât.
Atunci, prieteni buni, de ce oare nu există nici un local în Sibiu unde să nu se fumeze? Ba se mai fumează şi acolo unde e interzis. N-o fi rentabil? N-o fi destui nefumători? Sau pur şi simplu nu ne putem obişnui cu civilizaţia?
Ambii părinţi erau fumători. Tatăl meu şi acum mai fumează. E ceva obişnuit să-l văd cu ţigarea în gură şi cu mustaţa puţin îngălbenită. Mama s-a lăsat brusc de viciul ăsta atunci când s-a perindat mai mult timp prin spitale şi a conştientizat câţi oameni mor din cauza tutunului. În zilele alea, a murit primul om lângă mine. L-am văzut efectiv cum a rămas fără suflare şi cum doctorul a spus după ce s-a uitat în fişa lui „fuma, nu mai avem ce-i face”. Pe vremea aia eu nu fumam. În general chiar refuzam ţigarea. În cluburi şi baruri eram singurul din gaşcă care nu fuma. Am avut noroc că în anturajul meu nu erau şi tâmpiţi ce-şi băteau joc de nefumători. Încercau ei să mă ademenească dar îmi respectau decizia de a nu fuma.
M-am apucat dintr-o prostie. Umblam mult pe la chefuri în perioada aia iar la un moment-dat am realizat că ţin ţigarea în gură şi trag puţin câte puţin din fumul ăla alb. Nu ştiu când am fumat prima oară, a fost un lucru obişnuit pentru mediul în care umblam. Apoi, un an de zile am fumat de la unul, de la altul. Nu-mi cumpăram niciodată ţigări. Mă consideram nedependent. Şi poate chiar nu eram. Dar la fel de uşor cum m-am apucat de fumat, am început să şi cumpăr pachete de ţigări. Câte unul pe săptămână. Până am ajuns la un pachet de ţigări pe zi. Pe nesimţite.
Era al naibii de plăcut! A ajuns să-mi placă la nebunie să ţin ţigarea în mână, să o savurez. Îmi plăcea să mă joc cu pachetul de ţigări şi cu bricheta. Iubeam să stau noaptea cu berea în mână şi ţigarea în gură. Mă relaxa şi îmi dădea inspiraţie.
Am fumat 10 ani. M-am lăsat brusc, cu exact 2 ani, o lună şi 14 zile în urmă. Continuă să citești Cum să mă las dracului de fumat? (3)
Am fumat 3 pachete pe zi…mult
M-am lasat de fumat brusc.
M-am urcat pe pereti 2 saptamani, am urlat la toata lumea, inclusiv la pisica si papagal.
Am fost cel mai mare bou.
Sunt vindecat!
Tu fumezi? Eşti vindecat? Votează în chestionarul din dreapta.
Sunt fumator cam de 11 ani. Am avut norocul sa nu ma apuc ca altii chiar din gradinita dar si nenorocul ca pentru mine fumatul a ajuns ceva sfant. The holly smoke merge cu mine peste tot, e prietenul meu cel mai bun, e sursa inspiratiei si starile meditative nu le concep fara el. Daca ar fi sa identific momentul in care am ridicat fumatul la rang de protopop cred ca pe vremuri, cand fumam iarba, ar fi raspunsul. De asta cred ca toti cei care au avut de-a face cu „za weed” au un punct in minus la atuurile viitorului nefumator.
Cat fumez? Un pachet si cateva tigari pe zi in medie, cand nu se intampla nimic. La iesiri in oras, chefuri, revelioane in jur de 3 pachete pe noapte cand e alcohool involved. E mult, putin habar n-am. Ma tin plamanii bine de tot si asta era si un fel de mandrie personala chiar daca tre’ sa fi tare bou sa te mandresti cat duci la otrava.
Cand fumez? cand ma trezesc, cand lucrez, ma uit pe net, beau o bere, dupa mancare, inainte de mancare, ies cu cainele, la munte, pe plaja, cu prietenii, inainte sa dorm, dupa ce ma spal pe dinti, si cu ultima, care e si printre cele mai aberante, inchei lista ca sa nu umplu 10 de pagini. Practic fumez tot timpul, in afara de somn offcourse, care e si el dupa 3-4 noaptea.
Sunt multe motive din care vreau sa ma las de fumat. N-o sa le enumer pe toate, amintesc doar de cel mai important pentru mine: vreau sa fiu liber, nu sclavul unui kkt de inventie nesanatoasa, care miroase si urat pe deasupra !
La fel, sunt (aparent) multe motive si sa nu te lasi. Aici e problema. Continuă să citești Cum să mă las dracului de fumat? (1)