Câştigă bani din blog cu Adsense… Not!

Abia aştept să scap de reclamele astea de 2 bani de pe blog, via Adsense (Ads by Google – Anunţuri Google). Primesc imediat (sper) primul cec de 70 euro şi nu mai vreau să aud după aia de Adsense. Dacă ai un blog scris în română chiar nu merită! Banii primiţi de la firmele româneşti sunt aproape inexistenţi şi mai sunt şi puţine reclame, repetându-se de mult prea multe ori. Într-o lună de zile dacă văd 10 reclame diferite e bine. Din cauza asta normal că nici clickurile pe ele nu sunt multe. Doar cine intră pe acelaşi site-reclamă de 10 ori consecutiv? Pentru ce să intri?

Abia la peste 200 de afişări a reclamelor pe blogul meu în sfârşit un vizitator click-uieşte pe una. Şi după cum se vede în imaginea de mai sus, Continuă să citești Câştigă bani din blog cu Adsense… Not!

Cum ţi-e norocul cu preţurile astea…

Mă tot bate gândul de ceva timp să-mi iau un notebook micuţ dar magazinele astea se pare că nu-mi vor banii. Cu două zile înainte de mărirea TVA-ului am dat câteva search-uri pe Net să văd de preţuri şi mi-am făcut cât de cât o părere dar nefiind foarte hotărât am decis să mai aştept puţin chiar dacă mărirea TVA-ului cu siguranţă nu aducea ieftiniri 🙂

Pentru a vedea clar diferenţele am luat un mini-laptop la întâmplare şi am urmărit evoluţia preţurilor.

De la 969,99 lei cât era înainte de mărirea TVA-ului, mini-laptopul a avut după 1 iulie următoarele preţuri: Continuă să citești Cum ţi-e norocul cu preţurile astea…

concursul blogatilor

a-nebunit lupu’! ideea de concurs atrage multi vizitatori pe b(l)oguri asa ca in ultima vreme toti arunca in joc beri, vinuri, cafele, ‘bete de memorie’ si tot felu’. cel care organizeaza concursul e fericit ca are activitate pe blog, vizitatorii sunt atrasi de competitie (as fi vrut sa spun de implicare dar pe la noi lipseste cu desavarsire asa ceva).

eu de mic imi spuneam ca mare parte din noroc ti-l faci singur in viata. pentru evitarea linistii de mormant din casa eram un ascultator de radio. era zi ghinionista atunci cand nu castigam ceva. radio contact a introdus din cauza mea si a fratelui meu regula de a nu putea castiga mai mult de un concurs pe luna. nu a fost problema, de atunci ‘castigau’ verisorii si prietenii. de putine ori am crezut ca premiile sunt date la prietenii organizatorilor dar de cele mai multe ori cred ca ele nu sunt acordate deloc.
prin ’98 am castigat un modem de viteza foarte buna pe vremea aia. mergeam la net la verena. cand am intrat era setat ca pagina de start site-ul cu concursul. am ghichit (logic) raspunsul la intrebare. desi castigatorul (eu) a fost anuntat la radio de cateva ori de si profa’ de istorie m-a felicitat la scoala, a trebuit sa sun 3 luni de zile la radio, la verena, la firma care dadea premiul. dupa muuulte insistente am primit modemul. foarte greu. dar a meritat.
parca prin 2000 am castigat la pro tv un telefon mobil. un singur cunoscut avea pe atunci asa ceva. normal. l-am primit dupa vreo 4 luni. tot asa. telefoane tot la 2 zile la bucuresti. telefoane la firma care acorda premiile. amenintari si tot tacamul.
acum m-am lasat de ‘sportul’ asta… sau cel putin nu mai fac performanta. din cand in cand, pentru a-mi aminti de tinerete mai sun pe la antena1 sibiu, duminica (apropos, sa va duceti dupa premii si sa fiti atenti daca ati castigat pentru ca nu va anunta nici dracu’. degeaba va cer numarul de telefon. am patit-o si eu si prietena de mai multe ori).
apropos de prietena mea, i-am insufletit ei ‘usurinta’ de a castiga (in special la radio). ca unui adevarat ucenic, i-am dezvaluit ‘secretele’ succesului. saraca, o faza de pe la primele concursuri a lovit-o mai rau decat ma asteptam. chiar daca am avertizat-o de la inceput ca astea sunt mai mult vrajeli iar foarte multe dintre premii nu se acorda. a si muncit putin pentru premiul asta. poate de aia era asa suparata. castigase de ziua indragostitilor, prin radio 21, o cina romantica si o noapte la hotel 11 euro sau cum naiba s-o fi chemand. concursul a durat vreo saptamana, timp in care descriau astia la radio atmosfera de la cina si din camera (camera roz, lumanari, sampanie, petale de trandafir… tot tacamul). normal, cand am ajuns acolo mancarea proasta si putina iar camera… am primit de la receptie o alta camera pentru ca vroiau s-o dea aia roz ce-stiu-eu-cui. trandafiri nema. doar sampanie, caldura de 50 grade C fara exagerare si muzica toata noaptea de la streaptessul de jos. a doua zi trebuia sa fie o tragere la sorti cu toti participantii, pentru o excursie prin tari calde. normal ca la ora tragerii la sorti ‘castigatorul’ era deja plecat din tara :).
totusi, ea nu se arunca la orice concurs ca mine, cand eram mic. normal, varsta face diferenta. dar castiga si fara sa vrea. la un post sibian fantoma de radio (era 21 sau un altul destul de cunoscut pe plan national dar dezastru pe cel local) a sunat pentru o invitatie la un spectacol gen vacanta mare (spitalu’ 9 parca era). a reusit sa sune dar a inchis inainte sa raspunda din capatul celalalt al firului pentru ca intelesese ca e doar pentru o persoana. si nu vroia sa mearga singura. dupa 1 minut o suna astia de la radio inapoi. prietena avand in telefon numerele lor, nu le-a raspuns ca s-a gandit ca nu vrea premiul. dupa inca 1 minut o mai suna o data. la fel. intr-un sfarsit ii trimit aia sms cu textul ‘ai sunat la radio nu-stiu-cum pentru invitatie la spitalu’ 9. ai castigat. te asteptam intre orele x si y sa-ti ridici premiul’. ne-a dat pe spate faza asta. eu stiu clar ca nu se acorda premiile indiferent unde si ce concurs e iar astia te roaga sa le iei invitatiile. va dati seama ce de ascultatori aveau. si probabil ei stiau dinainte ca spectacolul e o porcarie.