iunie, 2017 | CeMerita.ro

Am depus cerere de eliberare a CF-ului online. Şi l-am primit în… 10 minute!

Mi-a luat jumătate de oră să dezleg iţele minunatului site făcut pe fonduri europene dar notificarea ce m-a anunţat că CF-ul (Extrasul de Carte Funciară) mi-a fost eliberat în nici 10 minute… m-a făcut să-mi muşc limba şi să înghit uimit toate îmjurăturile ce-mi stăteau pe limbă.

La Sibiu, cel puţin, e un coşmar să stai la coada celor de la ANCPI pentru a cere eliberarea unui CF pentru informare. Noroc cu biletele de ordine care au răsfirat şirul indian ce se forma de obicei în faţa ghişeelor dar, oricum, timpul de aşteptare, procesul greoi de procesare şi interdicţia de a folosi telefonul mobil în instituţie (că, vezi-Doamne, deranjezi angajaţii), erau suficiente pentru a-ţi strica toată ziua. Spun că „erau” pentru că de azi nu voi mai folosi în veci metoda statului la coadă.

Pe site-ul www.epay.ancpi.ro poţi cere eliberarea CF-ului în format electronic şi funcţionează atât de bine de îl ai pe calculator în mai puţin de zece minute de la depunerea cererii. Chiar şi în afara programului normal de lucru. Dar cum funcţionează?

Realizare cont

Evident că trebuie să îţi creezi cont pe site-ul epay.ancpi.ro dar nu e nimic complicat în asta. Mai mult, poţi să optezi pentru varianta de înregistrare ca persoană juridică astfel că vei putea deconta cheltuielile cu eliberarea CF-urilor. Lucru ce la ghişeu este atât de complicat încât întotdeauna puneam bani din portofelul meu pentru clienţi. Ca să înţelegeţi, chitanţa la ghişeu se face doar pe numele celui ce depune cererea iar, la sfârşit, CF-ul este eliberat doar persoanei ce a plătit taxa de 20 de lei, nimănui altcuiva, chiar dacă avea dovada plăţii. În fine… acum putem scăpa de toată absurditatea asta, folosind site-ul mai sus amintit.

Depunerea cererii pentru eliberarea extrasului de Carte Funciară online

Atât pe prima pagină a site-ului cât şi în câmpul „Servicii” din meniu găseşti pagina „Servicii (on-line)” unde se poate comanda un CF. El va apărea în coşul de cumpărături acolo unde trebuie să apăsaţi butonul „Cumpără” pentru a putea spune specificaţiile CF-ului dorit. Aici m-am încurcut. Am căutat mai bine de jumătate de oră, m-am documentat, am căutat un câmp de FAQ prin site-ul celor de la ANCPI dar nu am găsit informaţiile necesare unde poţi scrie detaliile CF-ului dorit. Până la urmă, din intuiţie, am descoperit nebunia.

În mai puţin de 10 minute…

Deci, trebuie să apăsaţi pe „Cumpără” apoi pe butonul „Configurează” după care salvezi informaţiile şi le comanzi. Plata se face uşor, cu cardul, după care primeşti aproape instant, pe email, confirmarea plăţii. Şi aştepţi. Dar nu prea mult.

Dacă ai norocul meu de la depunerea primelor două cereri, vei primi CF-ul online în mai puţin de 10 minute.

Din păcate, ortofotoplanuri sau alte documente necesare de la ANCPI nu se pot solicita online. Dar, cu ocazia testului de mai sus, sunt speranţe…

Zilele Vecinătăţii din 2014 până azi

De puţine ori mi s-a întâmplat să accept să organizez în paralel două evenimente, mai ales dacă sunt de anvergură. Asta pentru că ultimele săptămâni de coordonare şi organizare îţi mănâncă la propriu toate zilele şi nopţile. Cine a dus la bun sfârşit cel puţin un proiect, ştie despre ce vorbesc.

Dar anul ăsta am reuşit să lansez în aceeaşi zi două proiecte mari – Zilele Vecinătăţii şi Oraşul Artiştilor. Şi am reuşit. Cu succes!

Nu că nu mi-a fost greu, dar, totuşi, am reuşit să răpesc şi câteva ore libere în cele două zile de weekend. Şi dacă vă uitaţi la pozele de mai jos, veţi înţelege de ce. Anul ăsta au fost implicaţi în organizare şi implementare mai mult de 50 de persoane, majoritatea tineri voluntari.

Dacă în 2014 începeam Zilele Vecinătăţii de unul singur, bezmetic inconştient aruncat în valurile blocării celui mai mare bulevard din Sibiu, după un an deja învăţasem paşii birocratici, în ajutor sărindu-mi câteva braţe de femei şi o mână de voluntari. Anul trecut, însă, am avut inspiraţia de a „crea” un coordonator de voluntari ce, iată, în 2017 a reuşit să ducă în spate mare parte din organizarea festivalului. Mulţumesc, Diana, că îmi eşti alături încă de la începuturile Zilele Vecinătăţii.

Sibiul de după terasele de tip „şură”

Veşnica discuţie cu privire la terasele crâşmelor din Sibiu a revenit pe zidurile Facebook-ului.

Nu e o noutate, patronii de cafenele şi restaurante încearcă să lungească cât pot de mult sezonul teraselor astfel încât construiesc tot felul de instalaţii de lemn pe care să le închidă cu prelate (contra ploii şi vântului), încălzindu-le cu sisteme speciale (pentru căldură spre toamnă). Doar că… astfel nu se mai vede oraşul.

Haideţi să vizităm puţin Sibiul aşa cum se vede el acum:

Acesta este cea mai importantă stradă pietonală din Sibiu. Desigur, nu vedeţi în acest moment din cauza teraselor dar clădirile ce au frontul spre această stradă sunt foarte interesante. Ele sunt realizate în stil baroc provincial sau în stilul arhitecturii eclectice.

Pe dreapta, se află cel mai vechi restaurant din Sibiu care funcţionează fără întrerupere în aceiaşi locaţie şi al doilea ca vechime care funcţionează sub aceiaşi firmă – Bufniţa. Este o clădire monument istoric unde Josef Drexler avea o berărie încă din a doua jumătate a sec. XIX. Clădirea nu se poate vedea dar puteţi veni să vizitaţi oraşul iarna, atunci când pietonala nu este plină de construcţii de lemn pentru terase.

De asemenea, tot pe partea dreaptă, aţi fi putut vedea o clădire cu faţadă unică în Sibiu, cu coloane la nivelul parterului şi balcon exterior întins pe toată lăţimea faţadei, la etaj. Balustrada metalică a balconului este caracteristică ultimului sfert de secol XIX, având elemente neoclasice. Ceea ce puteţi vedea, totuşi, dacă vă ridicaţi privirea deasupra construcţiei terasei, sunt bowindow-rile cu trei laturi dispuse la extremităţile faţadei.

Pe stânga ne putem lăuda cu clădirea monument istoric ridicată la sfârşitul sec. XIX de Gustav Reissenberger. Aceasta are faţada în stil neoclasic şi este bogat decorată cu bosaje şi lezene cu capiteluri corintice. Ar fi frumos să o puteţi vedea şi fotografia, este chiar specială.

O clădire specială din Pţa Mare a Sibiului este şi ea undeva după această construcţie de lemn ce adăposteşte o terasă. Ancadramentele din piatră şi picturi murale din partea superioară a faţadei au fost descoperite în timpul lucrărilor de reabilitare din 2006. De atunci, clădirii i se spune „Casa cu lei”. Portalul sculptat în piatră, aflat la intrarea în curtea interioară, nu se vede nici el dar vă recomand să vă strecuraţi pe după construcţia de lemn existentă pentru a-l fotografia de aproape.

Bonus, o fotografie cu minunata Piaţa Mare.

Iniţial voiam sa fac un articol comparativ cum se vede oraşul cu şi fără terasele de tip „şură”. Dar am renunţat. Atunci aţi fi văzut că oraşul este într-adevăr frumos şi poate nu aţi fi observat că acum el nu se vede deloc.