Am impresia că a devenit o modă să faci filme aşa-zise 3D. Toate filmele trebuie să fie văzute şi prin ochelarii roş-albaştri, altfel nu este film serios. Chiar dacă prin ochelarii ăia nu vezi nimic deosebit.
Dacă până acum am fost doar la câteva desene animate 3D, aseară am fost, în Timişoara, la „Clash of the Titans” – filmul 3D. Nici aici nimic special. Aproape tot filmul l-aş fi putut vedea fără ochelari pentru că pur şi simplu nu erau efecte 3D de senzaţie. Şi diferenţe nu ar fi fost. Doar câteva faze îţi dădeau într-adevăr senzaţia aia 3D, dar şi alea desenate pe calculator, nu filmate.