Nu am înţeles niciodată de ce să faci copii e uşor dar să ai copii e greu. Adică… a ejacula un copil e la îndemâna oricui, orice inaptă poate să facă 13 suflete fără probleme apoi să-i lasă să moară de foame şi să muncească prin noroaie pentru un colţ de pâine uscată. Nimănui nu-i este interzis să facă copii, numărul puradeilor este nelimitat şi mărimea burţii este invers proporţională cu iq-ul.
Să adopţi însă un copil este chinul de pe lume. Oameni disperaţi pentru că nu au un suflet mic cât puricele în braţe, că nu au cui să-i ofere cunoştinţe şi învăţăminte de viaţă, oameni care se uită după copiii vecinilor cu invidie, acestor oameni le este interzis să crească unul. Şi-l doresc, ar face orice pentru el, poate chiar mai mult decât pentru un copil natural, de frica să nu-l piardă. Dar cu toate astea, nu le sunt permişi, nici măcar unul de 13 ani murdar şi neîngrijit, scos dintr-un canal.
Viaţa-i dreaptă!