Câţi oameni am cuplat la viaţa mea?

E foarte fain să ai multe cercuri de amici. Se tot întâmplă ca ele să se intersecteze şi aproape de fiecare dată se lasă cu legăminte sufleteşti. Sunt mult prea mulţi oameni cărora le-am făcut cunoştinţă cine ştie prin ce împrejurare iar acum sunt cuplaţi sau mai rău, căsătoriţi.

Ceau, uite… prietenei mele îi place de tine, nu ai vrea sa faci cunoştinţă cu ea?

M-a întrebat o tipă acum vreo 11 ani. Nu o cunoşteam, nu m-am pus cu prietena ei dar s-a întâmplat să ne petrecem ziua împreună, să ne vedem iar după câteva zile, până a cunoscut un amic cu care ieri s-a căsătorit. Am aflat de pe Facebook

Tot ieri s-a întâmplat şi o chestie faină. Mult prea faină şi spontană. Am organizat prima cerere în căsătorie pentru nişte oameni pe care prea puţin îi cunoşteam. De fapt, nu-i cunoşteam deloc. Închipuiţi-vă cum stăteam eu ascuns într-un colţ de cameră atunci când a cerut-o, auzind tot felul de hohote de plâns, neştiind dacă luna aia de zile de când erau împreuna era de ajuns pentru o cerere în căsătorie (! cred că am înţeles bine, doar de o lună sunt un cuplu).

Dar totul a ieşit ca la carte. Cu ajutorul celor de la Kleines Cafe (cărora le mulţumesc enorm!) au avut localul doar al lor, petale de la 100 de trandafiri împrăştiate peste tot şi un inel de logodnă aranjat frumos lângă un trandafir roşu. A fost atmosfera perfectă!

Bianca şi Iustin, să trăiţi fericiţi împreună şi cel puţin o dată pe lună să vă opriţi aici ca să vă aduceţi aminte de seara de 05.01.2012.

Foto: Paul Albu

Sigur vrei să citeşti şi:

• 14/02/2012 -- Legături bolnăvicioase (5)
• 09/02/2012 -- Love is in the air (12)
• 07/02/2012 -- ZiuaZ şi Zonga Party (2)