Sibiul de după terasele de tip „şură”

Veşnica discuţie cu privire la terasele crâşmelor din Sibiu a revenit pe zidurile Facebook-ului.

Nu e o noutate, patronii de cafenele şi restaurante încearcă să lungească cât pot de mult sezonul teraselor astfel încât construiesc tot felul de instalaţii de lemn pe care să le închidă cu prelate (contra ploii şi vântului), încălzindu-le cu sisteme speciale (pentru căldură spre toamnă). Doar că… astfel nu se mai vede oraşul.

Haideţi să vizităm puţin Sibiul aşa cum se vede el acum:

Acesta este cea mai importantă stradă pietonală din Sibiu. Desigur, nu vedeţi în acest moment din cauza teraselor dar clădirile ce au frontul spre această stradă sunt foarte interesante. Ele sunt realizate în stil baroc provincial sau în stilul arhitecturii eclectice.

Pe dreapta, se află cel mai vechi restaurant din Sibiu care funcţionează fără întrerupere în aceiaşi locaţie şi al doilea ca vechime care funcţionează sub aceiaşi firmă – Bufniţa. Este o clădire monument istoric unde Josef Drexler avea o berărie încă din a doua jumătate a sec. XIX. Clădirea nu se poate vedea dar puteţi veni să vizitaţi oraşul iarna, atunci când pietonala nu este plină de construcţii de lemn pentru terase.

De asemenea, tot pe partea dreaptă, aţi fi putut vedea o clădire cu faţadă unică în Sibiu, cu coloane la nivelul parterului şi balcon exterior întins pe toată lăţimea faţadei, la etaj. Balustrada metalică a balconului este caracteristică ultimului sfert de secol XIX, având elemente neoclasice. Ceea ce puteţi vedea, totuşi, dacă vă ridicaţi privirea deasupra construcţiei terasei, sunt bowindow-rile cu trei laturi dispuse la extremităţile faţadei.

Pe stânga ne putem lăuda cu clădirea monument istoric ridicată la sfârşitul sec. XIX de Gustav Reissenberger. Aceasta are faţada în stil neoclasic şi este bogat decorată cu bosaje şi lezene cu capiteluri corintice. Ar fi frumos să o puteţi vedea şi fotografia, este chiar specială.

O clădire specială din Pţa Mare a Sibiului este şi ea undeva după această construcţie de lemn ce adăposteşte o terasă. Ancadramentele din piatră şi picturi murale din partea superioară a faţadei au fost descoperite în timpul lucrărilor de reabilitare din 2006. De atunci, clădirii i se spune „Casa cu lei”. Portalul sculptat în piatră, aflat la intrarea în curtea interioară, nu se vede nici el dar vă recomand să vă strecuraţi pe după construcţia de lemn existentă pentru a-l fotografia de aproape.

Bonus, o fotografie cu minunata Piaţa Mare.

Iniţial voiam sa fac un articol comparativ cum se vede oraşul cu şi fără terasele de tip „şură”. Dar am renunţat. Atunci aţi fi văzut că oraşul este într-adevăr frumos şi poate nu aţi fi observat că acum el nu se vede deloc.