Puţin dezamăgit de spitalul Polisano.

Întotdeauna am avut impresia că un spital privat este un spital privat… adică nu se poate compara nicicum cu unul de stat unde condiţiile e obligatoriu să fie mult mai proaste şi asistentele mult mai nervoase. La fel, întotdeauna am avut impresia că mai bine încerci să mergi la un spital privat pentru că, pe lângă condiţiile mult mai bune de care deja am vorbit, povara financiară este aceeaşi ca la un spital de stat, având în vedere că la cel privat nu trebuie să bagi bani în plic aşa cum bagă băieţii deştepţi în filmările celor de la DNA. Una peste alta, credeam că banii daţi sunt aceeaşi (fie pe şpagă fie pe spitalizare) dar condiţiile sunt infinit mai bune la un spitalul privat cum e Polisano, de exemplu.

Doar că… la spitalul Polisano din Sibiu (cel de pe str. Constituţiei) am fost nevoit să plătesc 600 de lei (+10 lei coplata) pentru 24 de ore de spitalizare în condiţiile în care nu exista nici măcar săpun la baie. Vă imaginaţi asta? Într-un spital nu există săpun la baie, cea mai sigură sursă de infecţie. În rest, condiţii decente, 3 oameni în cameră, baie proprie dar asta a fost tot. Ca şi cum stai la un ho(s)tel de 3 stele la preţ dublu.

Miracol pe litoralul românesc!

De mai bine de jumate de an aștept lista asta de firme care și-au crescut uimitor venitul în comparație cu anii trecuți deși nu fac nimic în plus. Glumesc, nu-i adevărat, fac un lucru în plus: eliberează bonuri fiscale…

Sunt siguri că mai sunt oameni care, la fel ca Sorin Oprescu, cred că pe ei nu îi atinge nimeni și nimic continuând chiar și în vremuri tulburi să „joace” pe teritoriul ilegal al economiei românești. Cu toate astea, probabil că 99,99% dintre afacerile din țară au avut un an 2015 incomparabil mai îmbelșugat… neavând, binențeles, nici o legătură cu controalele ANAF din ultimul timp.

În procentul de 0,01% ce în 2015 a avut venit mai mic decât valoarea taxelor plătite la Stat se află PFA-ul proprietatea mea personală care în curând (imediat după 1 ianuarie 2016) va deveni și el doar unul dintre zecile de mii de PFA-uri închise de frica taxelor prea mari. Că doar așa se atrag bani la buget, omorându-i pe cei mici și corecți, nu controlând toate cafenelele, restaurantele, magazinele alimentare ce funcționează de la înființare doar pe pierdere deși rulează zilnic sute și mii de clienți.

Sper că nu mă saltă și pe mine garda pentru că am furat… poza de mai jos de pe pagina de Facebook ANAF.

anaf

 

 

The Big Picture Festivalul Medieval 2015

În weekend a avut loc la Sibiu Festivalul Medieval „Cetăți Transilvane”, ediția a XV-a. Dacă ați văzut pe Facebook pozele ce le-am făcut sâmbătă probabil că v-ați dat seama că atracția festivalului (din punctul meu de vedere) a fost tabăra medievală unde mai multe trupe din țară dar și din Ungaria și Bulgaria au reconstituit viața din timpuri medievale, inclusiv cu ateliere de confecționat armament și cu ciaune unde femeile găteau pentru cei veniți din război.

Pentru voi, cei ce nu ați fost la Festivalul Medieval de la Sibiu, iată mai jos 30 de fotografii realizate de Ovidiu Matiu:

Foto Festivalul Medieval Sibiu 2015_01 Foto Festivalul Medieval Sibiu 2015_02 Foto Festivalul Medieval Sibiu 2015_03 Foto Festivalul Medieval Sibiu 2015_04 Foto Festivalul Medieval Sibiu 2015_05 Foto Festivalul Medieval Sibiu 2015_06 Foto Festivalul Medieval Sibiu 2015_07 Foto Festivalul Medieval Sibiu 2015_08 Foto Festivalul Medieval Sibiu 2015_09 Foto Festivalul Medieval Sibiu 2015_10 Foto Festivalul Medieval Sibiu 2015_11 Foto Festivalul Medieval Sibiu 2015_12 Foto Festivalul Medieval Sibiu 2015_13 Foto Festivalul Medieval Sibiu 2015_14 Foto Festivalul Medieval Sibiu 2015_15 Foto Festivalul Medieval Sibiu 2015_16 Foto Festivalul Medieval Sibiu 2015_17 Foto Festivalul Medieval Sibiu 2015_18 Foto Festivalul Medieval Sibiu 2015_19 Foto Festivalul Medieval Sibiu 2015_20 Foto Festivalul Medieval Sibiu 2015_21 Foto Festivalul Medieval Sibiu 2015_22 Foto Festivalul Medieval Sibiu 2015_23 Foto Festivalul Medieval Sibiu 2015_24 Foto Festivalul Medieval Sibiu 2015_25 Foto Festivalul Medieval Sibiu 2015_26 Foto Festivalul Medieval Sibiu 2015_27 Foto Festivalul Medieval Sibiu 2015_28 Foto Festivalul Medieval Sibiu 2015_29 Foto Festivalul Medieval Sibiu 2015_30

Voi ştiţi la câte vise aţi renunţat în ultimul timp?

Profesional vorbind, cunosc un singur fel de oameni: cei cu idei. Aprofundând puţin, cât să dezvoltăm subiectul, sunt două categorii de oameni cu idei: cei ce au curajul de a le pune în practică şi cei ce se simt mai confortabil neriscând nimic. Nici bani, nici timp, nici prietenii. Eu fac parte din a doua categorie.

Probabil că pentru mulţi dintre voi este ciudat că spun asta, dar chiar sunt omul confortabil căruia îi este greu să „încerce”. Reuşesc să duc multe idei la stadiul de proiect, ba tind să le pun şi bazele dar de obicei mă opresc în stadiul ăsta. Fără un imbold care să mă împingă de la spate nu am mai niciodată tragerea de inimă pentu a le dezvolta până acolo încât să devină profitabile. Şi cum banii nu au fost până acum un imbold pentru mine (ca şi cum aş trăi cu aer şi sufletul mi l-aş hrăni doar cu simple idei), multe vise mi-au fost năruite încă dinainte de a-mi aduce bucurie. Îmi pierd focusul, găsesc alte proiecte care devin rapid prioritare ori pur şi simplu nu sunt mulţumit pe moment de rezultate.

Ştiu teoria succesului:

  • Trebuie să crezi în ideea ta
  • Trebuie să nu renunţi la primul „hop”
  • Trebuie să prioritizezi ceea ce îţi aduce ţie mai multe beneficii
  • Trebuie să înveţi să delegi responsabilităţi
  • Trebuie să rămâi focusat

Dar cu toţii ştim teoria. Şi la ce ne ajută asta? Sunt sigur că şi tu ai avut multe idei. Te-ai întrebat vreodată unde erai acum dacă puneai în practică măcat 5% dintre ele?

Walk into the light. #biennaledivenezia #venezia #DianaRibana

A photo posted by Tudor St. Popa (@cemerita) on

Despre viziune, necugetare şi potenţial. Pe scurt, despre curaj.

Zilele astea mă lupt cu un apartament ce arată îngrozitor. A fost părăsit timp de mai mulţi ani, singurele vietăţi ce au poposit pe acolo în perioada asta fiind goangele şi şobolanii. E dezastru, vă spun. Arată în aşa hal încât toţi cei ce îl văd se sperie, îşi pun mâinile în cap şi îşi fac cruce. Dar ştiţi ce văd eu în spaţiul ăla plin de pământ şi rahaţi din canalizarea vecinilor? Văd potenţial.

Aveam vreo 15 ani atunci când visul alor mei urma să se împlinească: propria curte plină de flori. M-au luat şi pe mine la prima vizionare a ceea ce urma să devină casa noastră pentru următorii ani. Un aer închis şi întunecat, o uşă spartă şi un rahat de om în mijlocul dormitorului părăsit. Astea au fost primele imagini şi singurele ce mi le mai aduc aminte. Ah, da, şi povestea despre vecinii îngropaţi în curtea ce în acte arăta nici mai mult nici mai puţin de 666 mp. Nimic nu prevestea un viitor înseninat şi boem în casa aia dar iată-ne că după doar două săptămâni ne era dat să ne mutăm toate hainele în acea clădire fără apă, fără căldură şi fără canalizare. Probabil vă întrebaţi de ce au decis ai mei să îşi mute doi copii într-un aşa loc având în vedere că nu duceam lipsă de spaţiu, având până atunci deasupra capului acoperişul unui apartament generos de 3 camere. Vă spun eu de ce… pentru că au avut viziune.

De mult prea multe ori sunt enervant de calculat. Lucrul ăsta o scoate din sărite pe nevastă-mea dar eu profit de felul meu de a fi pentru că numai asta îmi permite ca o dată pe an să am o zvâcnire de zile mari. Nimeni nu mă ceartă, nimeni nu îndrăzneşte să mă întrebe „de ce ai făcut asta?”. Ori pentru că sunt fericiţi că mai schimb şi eu din când în când costumul de om serios (indiferent de repercursiuni) ori pentru că ei rămân cu impresia că am gândit eu ceva înainte de a face lucrul ăla necugetat. Dar nu-mi pasă. O dată pe an îmi permit şi eu luxul de a face ce vreau eu. Momentul în care am cumpărat cu banii jos camera aceea îngrozitor de respingătoare de care vă povesteam la începutul acestor rânduri, acel moment a fost momentul meu de zvâcnire din întregul an 2014 (în 2015 încă nu am avut curajul să fac nimic interesant)

Şi nu-mi pare rău! Pentru că ştiu că va arăta de revistă… după ce scot şobolanii din ea.

După ce aţi lăsat în paragină sistemul, v-aţi trezit doar ptr. că nu mai puteţi lua mită?

Din punctul meu de vedere, voi, doctorii sunteţi principalii vinovaţi pentru putrefacţia în care se află acum sistemul medical. Un sistem ce mai poate fi salvat doar prin implozie pentru că a ajuns în aşa hal încât ţi-e frică de spital ca de moarte.

Mi-e milă de voi dar mi-e mai milă de mine.

Nu am văzut pe niciunul dintre doctori revoltându-se în ultimii 25 de ani pentru faptul că a trebuit să stau 3 ore la urgenţe, timp în care nimeni nu m-a băgat în seamă. De frică, am fugit la un spital privat unde am aflat că doar câteva ore îmi mai trebuiau pentru ca cei dragi să mă viziteze acum la mormânt.

Nu am văzut pe niciunul dintre doctori revoltându-se că am fost operat într-o încăpere în care mai aveau loc în acelaşi timp încă două operaţii iar între noi, pacienţii, nu exista nici măcar un paravan care să ne protejeze de boli sau mai ştiu eu ce.

Nu am văzut doctori sau asistente revoltate pentru că operaţia nu a ieşit „din prima” şi nici pentru faptul că am fost nevoit să îmi plătesc până şi dosarul de plastic în care mi-au fost arhivate analizele, asta pe lângă plata aţelor cu care am fost cusut.

Nu am simţit pic de remuşcare din partea doctorului care s-a aşezat cuminte pe colţul patului meu, aşteptând, atunci când nu am scos plicul cu bani imediat după un control de rutină. A aşteptat cu neruşinare timp de 5 minute, tăcut, jucându-se în telefon. Pentru că nu i-am dat nimic, a plecat furios şi nu ne-am mai văzut de atunci.

Toate astea se întâmplă acum pentru că voi, doctorii, aţi tăcut timp de 25 de ani. În loc să cereţi ca sistemul să funcţioneze corect, spitalele să fie curate şi serviciile de calitate, aţi tăcut ştiind că plecaţi zilnic cu euro acasă, bani primiţi de la pacienţi pentru a fi operaţi sau consultaţi. V-a convenit sistemul ăsta murdar şi nedrept.

Ce aţi aşteptat până acum? Ce vă deranjează mai mult de fapt? Condiţiile în care vă primiţi pacienţii sau faptul că rudele lor nu mai pot întinde plicul cu bani?

Medici

Mai ştiţi proiectul „Vacanţa Secretă”? După 3 ani, a devenit o afacere.

În 2012 am gândit pentru Eximtur un concept foarte atractiv de a vinde excursiile „last minute” şi ne-am lăsat duşi de val pentru a-l experimenta. „Vacanţa Secretă” i-am spus atunci şi la bază are trei realităţi foarte simple şi des întâlnite:

  • există oameni care nu au timp sau nu ştiu să îşi caute transport bun, hotel şi tot ce înseamnă organizarea unei vacanţe;
  • există agenţii de turism care au pachete last minute nevândute;
  • orice activitate ce implică adrenalina (şi necunoscutul în primă fază) ramâne mult timp întipărită în mintea unui om;

Combinându-le pe cele trei de mai sus, sunt uimit că agenţiile de turism (din Ro şi de afară) nu profită mai mult de lipsa de timp a oamenilor prin oferirea de vacanţe secrete, vacanţe fără destinaţie sau vacanţe blind… oricum vreţi voi să le spuneţi. Este o afacere win-win care, e adevărat, implică puţin mai multă muncă din partea agenţiei dar nimeni nu spune că munca asta extra nu trebuie plătită.

Despre conceptul gândit de mine în 2012 puteţi citi mai multe AICI şi rezultatul escapadei noastre la Roma oferite de Eximtur şi Fly.ro îl găsiţi AICI.

De ce amintesc de Vacanţa Secretă? Pentru că Cezar a anunţat astăzi că Paralela 45 a scos pe piaţă un concept nou de vacanţă – Blind Holiday. În mare, este exact ideea prezentată mai sus. Eu nu am nici o legătură cu implementarea conceptului de către Paralela 45 dar sunt sigur că dacă oamenii promovează inteligent pachetele Bind Holiday, vor avea succes. Este de urmărit!

blind holiday

De azi, ne promovam cu brandul de tara alaturi.

Am mai reusit o exclusivitate in online-ul Romanesc. Tin sa subliniez lucrul asta pentru ca intotdeauna am mers pe principul „tac si fac” doar ca in felul asta lucrurile trec neobservate iar de data asta chiar trebuie sa se stie de faptul ca proiectul #mySibiu (www.mysibiu.eu) a primit dreptul de a folosi brandul de tara (vestita frunza) ca urmare a celor 5 ani in care am promovat in toata lumea orasul Sibiu (eu, Razvan, Cezar si toti ceilalti).

Pentru ca spuneam de exclusivitate, trebuie sa stiti ca #mySibiu este primul proiect din onlineul romanesc, organizat de catre bloggeri pentru bloggeri, care primeste in mod oficial posibilitatea de a pune brandul de tara alaturi de cel al proiectului pe materialele promotionale ce le vom produce de acum inainte.

Astfel facem inca un pas inainte, asta dupa ce in 2012 am adus in Romania pentru prima oara bloggeri straini iar din 2014 #mySibiu este dedicat exclusiv bloggerilor de travel din afara tarii.

De la inceputul proiectului am reusit sa aducem peste 80 de bloggeri la Sibiu care au scris mai mult de 300 de articole de promovare a orasului, scrise in 4 limbi. Articole care vor sta acolo, in lumea Internetului, pentru eternitate, in memoria celor ce isi doresc sa viziteze urmatorul cel mai atractiv oras turistic din Estul Europei, visul oricarui calator.

Welcome to #mySibiu!

Dragos Asaftei - Prin Sibiul Meu 2012 (7)

Cum a fost la UNTOLD Festival 2015? O mică dezamăgire și câteva felicitări.

Mi-am dat seama în sfârșit ce aș fi schimbat la UNTOLD Festival anul acesta. Asta așa, ca să vă astâmpăr și setea de critică pentru că prea am tot lăudat festivalul în ultimele zile. Vă spun, însă, despre asta mai spre sfârșitul articolului, deocamdată vreau să vă arăt un scurt filmuleț ce am reușit să îl filmez și montez folosind doar un telefon mobil Samsumg Galaxy A5 și câteva aplicații gratuite. Este o a doua încercare de motare a unui clip pe telefonul mobil dar cred că a ieșit excelent având în vedere „condițiile”. Sper să vă placă… mi-a luat doar vreo 4 ore editatul 🙂

Pentru editare clip am folosit aplicația VivaVideo, pentru tăiat și editat fundal sonor am folosit MP3 Cutter și am încercat și un slow motion cu SloPro.

Revenind la dezamăgirea mea, mi-ar fi plăcut ca festivalul să fi fost amenajat așa cum dădea de înțeles prin promovarea pre-eveniment. Având în vedere că Untold s-a promovat cum că va transforma Cluj-Napoca într-un spațiu de poveste, unde personaje precum Balaurul cu Trei Capete, Dracula, Greuceanu, Ileana Cosânzeana, Împăratul Roșu, Prâslea cel Voinic, Muma Pădurii trec granița înspre lumea reală și prind viață pe ritmul muzicii, mă așteptam ca încă de la intrare să descopăr butaforii, balauri și animale supradimensionate.

Dar nu a fost să fie, doar sponsorii încercând pe alocuri să redea povestea asta prin amenajările standurilor și promoții specifice. Chiar îmi pare rău că organizatorii nu au tratat puțin mai atent subiectul amenajării festivalului în direcția asta, ar fi putut ieși ceva extra-uber-fain. Oricum, ideea a fost genială.

Untold Festival 2015_85
Pentru a se plia pe tematica festivalului, cei de la HTC au amenajat un escape room dintr-un… castel.

Că tot am ajuns la subiectul ăsta, sincere felicitări sponsorilor (și nu numai) pentru implicare. Pe lângă activările sponsorilor oficiali (citiți aici un articol foarte interesant despre asta), am descoperit la Cluj un oraș ce a trăit pe deplin pentru festival, multe magazine și restaurante oferind reduceri dacă aveai brățară de acces la Untold Festival, chiar dacă acestea nu erau printre parteneri. La fel, am descoperit că brandurile mari locale știu să își susțină orașul (aici vorbesc în special de Ursus și Banca Transilvania, cei mai mari sponsori din festival). Bravo!

Despre UNTOLD 2015 ați avut destule povești pe Facebook, poze puteți vedea aici așa că… ne vedem la UNTOLD Festival 2016!

Cum au fost primele doua zile la Untold?

Untold Festival m-a luat putin pe nepregatite si a dat cu sentimentele mele de pamant in asa hal incat imi va lua ceva timp sa imi revin. Obisnuit fiind cu festivaluri si in special cu cele organizate in mijlocul oraselor, imi facusem inca de acasa o imagine de ansamblu despre ce ar fi trebuit sa insemne Untold Festival. Cand colo, ce sa vezi, Cluj Napoca e cu 10 clase peste orice oras din Romania in ceea ce priveste infrastructura si probabil ca intrece si multe orase de peste granite.

20150731_231935

Cu un stadion mai mult decat atragator si o sala polivalenta minimalista si incapatoare, ambele descrise deocamdata ca nou-construite, zona in care este organizat Untold concureaza cu sanse mari la titlul de „cel mai potrivit loc” pentru un festival ce si-a propus sa adune peste 50.000 de oameni/zi. Parcul destinat recreerii, lacul din apropiere si aleea ce s-a transformat timp de 4 zile intr-un mini-orasel cu zeci de atractii, toate astea puse la un loc este egal cu „Wow!”

Fara exagerare, in putine momente mi-am spus ca eu as fi facut altfel un anumit lucru, dupa ceva ore de cautari. Poarta de acces am strabatut-o in doar cateva secunde, cardul „de cumparaturi” l-am ridicat in fix 12 minute iar prima bere am cumparat-o in tot atata timp cat mi-a trebuit sa ridic paharul de plastic (personalizat) de pe tejghea. Fara cozi inconfortabile si fara pic de nervi.

Eu am venit la Untold Festival pentru spectacol si, har Domnului, am primit ce mi-am dorit. Atmosfera este una super-energizanta, jocurile de lumini, fumul, confetiile, artificiile si focul facandu-si treaba pe alocuri mai bine chiar si decat le este scris in instructiuni. Stiu, toate astea costa dar… note to myself: MERITA!

Mai sunt doua zile de Untold Festival asa ca lasati tot ce faceti si miscati-va la Cluj. Nu conteaza ca nu va place DJ-ala, festivalul este un exemplu si trebuie sa vedeti cat de sus a fost ridicata stacheta pentru a nu mai accepta pe viitor organizare gen Robbie Williams.

Gata, sunt pregătit de Untold!

Mi-e dor de Cluj şi mi-e dor de un festival mare. Pregătirele sunt aproape gata şi mă simt deja într-un hamac la UNTOLD Festival.

Untold is Coming! #4So, about the Main Stage. How about 70 x 18 meters? #untoldiscoming

 

Campania de promovare de până acum a fost excelentă aşa că merg la Cluj cu aşteptări foarte mari. Ştiu că nu are ce să nu fie bine mai ales că şi vremea se arată bună, fără şanse de ploaie. În plus, avem aşa: International Tattoo Expo, sărituri în tandem cu paraşuta, airsoft şi tiroliană, cinema outdoor, colțul românesc, Fashion Story at UNTOLD… plus peste 10 scene cu muzică timp de 4 zile şi 4 nopţi.

De reţinut:

Programul UNTOLD Festival se găseşte pe site-ul www.untoldfestival.com sau prin aplicaţia pentru mobil unde îţi poţi chiar şi programa concertele la care vrei să ajungi în aşa fel încât să nu-ţi mai baţi capul cu programul. Cele mai mari nume de anul ăsta sunt: Avicii, David Guetta, John Newman, Fedde Le Grand, ATB şi eu am pus ochii chiar şi pe câteva trupe româneşti pe care nu le-am mai văzut de mult live. Oricum, în total sunt peste 175 de artişti deci va fi puţin greoi de ales 🙂

Ne vedem la UNTOLD Festival!

Telekom prin fibră optică şi în centrul Sibiului

Atunci când m-am mutat în centrul Sibiului mi-a fost puţin dificil să îmi instalez internet şi cablu pentru că odată cu anul 2007, când oraşul a fost Capitală Culturală Europeană, regulile au devenit destul de stricte în ceea ce-i priveşte pe cei ce vor să tragă cabluri pe faţadelor clădirilor de aici. Prin lucrările de dinainte de 2007 toate cablurile ce existau pe clădirile din zonele turistice au fost îngropate, asta stopând o perioadă investiţiile în tehnologii noi. Şi de aici problema mea – nu am găsit la momentul respectiv nici o firmă care să-mi ofere toate serviciile de care aveam nevoie, Romtelecom-ul de pe vremea aceea putându-mi oferi televiziune doar prin antenă, iar antena este interzisă în Centrul Istoric.

AUTOBAHN TELEKOM_72

Zilele trecute, însă, Telekom m-a anunţat de recentele investiţii şi extinderea acoperirii reţelei de fibră optică în Sibiu şi mi-a oferit, pe lângă internet  cu viteză de până la 1 Gbps şi telefon şi televiziunea prin cablu… gratuit, în abonamentul ce îl am deja.

Dacă e să scriu cu liniuţă noutăţile pentru serviciul de televiziune, iată-le:

  • Televiziune interactivă cu până la 140 de canale digitale, 24 dintre ele fiind HD, iar 62 de canale pot fi urmărite live pe site-ul www.telekomtv.ro pe laptop , tabletă sau smartphone cu aplicația Telekom TV din Google Play sau App Store;
  • Variantă îmbunătăţită a Ghidului Electronic de Programe care oferă posibilitatea de a seta alerte pentru evenimente viitoare, de a crea liste cu canalele preferate pentru fiecare membru al familiei sau de a urmări două canale în acelaşi timp prin sistemul PiP (Picture in Picture).
  • Crearea unei arhive personale de conţinut prin Înregistrările în Cloud – poţi înregistra emisiunile preferate, filmele şi competiţiile sportive în cloud, fără a fi nevoie de un dispozitiv special de stocare sau de un receiver diferit. Conţinutul va fi disponibil pe toate dispozitivele asociate Telekom TV;
  • Arhivă TV – toate programele TV difuzate în ultimele 7 zile pot fi accesate în reluare, putând să foloseşti şi funcţii de genul „pauză” sau „derulare” pentru emisiunile din arhivă, ca în cazul opţiunii „Video la Cerere”;
  • Video la cerere pe toate ecranele – poţi alege să urmăreşti filme sau documentare prin sistemul pay-per-view sau sub forma unui abonament lunar, ori chiar gratuit pentru o parte din titluri.

Despre Bucuresti, din pacate, nimic de bine

Weekend-ul l-am petrecut in orasul ce ne reprezinta tara, poarta ce ureaza „bun venit” turistilor straini, in locul unde putem observa cel mai usor tiparul poporului roman. Din pacate, Bucuresti.

Este pentru prima oara cand revin in Transilvania cu ganduri rele despre Bucuresti. Sentimentele mi se indreapta mai degraba spre revolta, mahnire si rusine probabil si pentru ca vizita asta scurta „la capitala” mi-a dat peste cap unele valori si convingeri in care credeam cu tarie pana mai ieri. Dar sa o luam pe rand:

Centrul Vechi

Indragostit fiind de Centrul Vechi din Bucuresti, am descoperit de data asta un „cartier rosu” romanesc ce nu mai seamana cu nimic ce-mi aminteam eu ca este zona istorica a capitalei noastre. La fiecare pas esti incurajat sa incerci un masaj erotic intr-unul din zecile de centre destinate placerilor iar vitrinele pub-urilor sunt ocupate mai toate de dansatoare mai mult golase decat dragalase, platite pentru a trezi dorinte animalice barbatilor alcoolizati din zona. Totul e zgomot si depravare, agitatie si femei „usoare”.

Taximetristii

Declarat fiind pana acum impotriva Uber pentru a sustine taximetria legala, traditionala, mi-am schimbat peste noapte toate convingerile, inpins fiind de catre cei mai nesimtiti, nerespectuosi, golani locuitori ai capitalei – taximetristii.

In cele 3 zile petrecute la Bucuresti nu am avut succes in a circula nici macar o singura data cu taxiul, dat fiind ca niciun taximetrist nu s-a deranjat sa accepte comenzile noastre. Indiferent daca a fost zi sau noapte, daca voiam sa iau taxiul din Centrul Vechi, de la hotel, din Baneasa sau de la Unirii, taximetristii nici nu asteptau sa auda unde vrem sa mergem ca spuneau direct ca nu sunt liberi ori sa platim o taxa de 50 de lei pentru cursa. Nici macar un drum Bucuresti-Sibiu probabil nu i-ar fi multumit fara plata acelei taxe „de pornire” ce se traduce cu usurinta intr-o cursa normala de 35 km.

Asa am fost nevoiti sa mergem pe jos mai bine de o ora pentru a ajunge la hotel. Si asta este odios pentru o capitala europeana si ar trebui sa fie un semnal mare de alarma pentru toate insitutiile, incepand de la Primarie pana la Politie si OPC, avand in vedere ca vorbim, totusi, de siguranta turistilor si cetatenilor. Actiunile astea ar trebui tratate foarte serios si de catre presa care poate schimba ceva pana nu se ajunge la intamplari de genul asta.

Transportul in comun

De mai multe ori mi-am spus in zilele petrecute la Bucuresti ca cel ce a inventat metroul trebuie sa traiasca 150 de ani de fericire, atat de bun e transportul asta in comun in comparatie cu RATB-ul fara aer conditionat. Dar nu se poate uita faptul ca Metrorex-ul nu a vrut in ruptul capului sa prelungeasca orele de circulatie tinand cont ca la ora 23:00 au plecat in acelasi timp 60.000 de oameni de la concertul Robbie Williams. Oameni care trebuiau sa ajunga cumva fiecare la casa lui, ca doar nu-mi inchipui cum ar fi fost cateva zeci de mii de masini in intersectiile din preajma Palatului Parlamanetului. Umbla vorba ca sefii Metrorex au cerut 30.000 de lei pentru a pune metrourile pe şine, lucru neacceptat de catre organizatorii concertului.

Si uite asa, ne intoarcem la punctul de dinainte cu taximetristii si umblatul turistilor sub clar de luna pe strazile intunecate ale Bucurestiului. In rest, numai de bine

Pay with Blood @ Untold

Se pare că pentru un bilet la UNTOLD Festival se fac lucruri care nu se spun… cum ar fi să îţi plăteşti biletul cu propriul sânge 🙂

Campania “Pay with blood” lansată de UNTOLD Festival în parteneriat cu INTS îşi doreşte să încurajeze donărea de sânge, în România doar 1,7% dintre noi devenind donatori, fiind pe penultimul loc din Europa la numărul de donatori activi de sânge.

Pay with blood

Dacă în perioada 14-24 iulie 2015 donezi sânge la centrele regionale și județene de transfuzii şi completezi formularul de donator de pe www.untoldfestival.com, primeşti reducere la abonamentele UNTOLD iar dacă donezi sânge la caravana mobilă din Parcul Herăstrău (Bucureşti, 17-19 iulie) ori la Centrul de Transfuzie Sangvină din Cluj-Napoca (20-21 iulie), primeşti pe loc bilete la festival.

După toată campania asta, vreau să aflu rezultatele. Nu de alta dar am văzut alte campanii asemănătoare ce au schimbat un întreg sistem legat de donarea de sânge ceea ce cred că se poate face şi la noi.

Traseul hotelurilor BinderBubi (cum a fost la Sighişoara şi Mediaş)

Sighişoara este un oraş ce începe să îmi placă tot mai mult. Fără să fiu un trădător de ţară oraş, sunt multe momente în care îmi place chiar mai mult decât Sibiul meu. În Sighişoara mă simt aşa cum probabil m-aş fi simţit şi la Sibiu dacă aş fi putut trăi în oraşul ăsta ca turist. Atmosferă relaxantă, oameni prietenoşi, turişti peste tot, multe pensiuni şi cafenele micuţe de familie…

Nu mai fusesem de 10 ani la Sighişoara aşa că am umblat pe străduţele pietruite pentru a-mi aminti de vremurile petrecute aici. Timpul trecut peste noi nu a schimbat prea multe în orăşelul lui Vlad Ţepeş. Pe de o parte ciudat, pe de altă parte de apreciat având în vedere că cetatea arată în continuare bine spre foarte bine, aşa cum ar trebui să arate toate orăşelele tradiţionale considerate monumente istorice.

Ani la rând Sighişoara mi-a fost casă timp de câteva zile, pe timpul Festivalului Medieval. Pe vremea aia dormeam la cort sau sub cerul liber, profitând la maximum de stelele ce se revărsau asupra oraşului imediat după înserat. De data asta, însă, am vrut să simt răsfăţul unui hotel de 5 stele aşa că ne-am cazat la hotel BinderBubi de la poalele cetăţii sighişorene. Cinci stele pe cartea de vizită, cinci stele şi în realitate. Fără pic de exagerare, aici am simţit cum este să fii bine primit într-un hotel. De la recepţioneră, la chelner şi femeile de serviciu, cu toţii au fost timp de 3 zile super-atenţi la nevoile noastre. Recomand cu mare căldură.

Hotel BinderBubi Sighişoara, 5*:

  • 5 stele pe cartea de vizită, 5 stele şi în realitate
  • camere mari şi curate
  • personal super plăcut şi atent
  • spa, baie cu fân, saună umedă şi saună uscată gratuite
  • centru de masaj şi cameră de relaxare
  • mic dejun foarte bogat şi diversificat (interesaţi-vă înainte dacă micul dejun este servit în stil bufet suedez)

Hotel binderBubi Sighisoara (3) Hotel binderBubi Sighisoara (4)Hotel binderBubi Sighisoara (2)

Neplănuindu-ne asta de la început, am decis să ne cazăm o noapte şi la hotelul BinderBubi de la Mediaş, că tot ne era în drum. Spun drept că ne-a atras mai mult piscina acoperită de aici şi zona de plajă, Diana (partenera mea într-ale călătoritului şi, de vre 15 ani, partenera mea de viaţă) dorindu-şi să se bronzeze.

Hotel BinderBubi Mediaş, 4*:

  • piscină semi-olimpică acoperită cu sticlă şi încălzită + zonă de plajă cu şezlonguri
  • spa şi sală de fitness, toate gratuite pe timpul şederii la hotel
  • multe alte facilităţi conexe

Hotel BinderBubi Medias (1) Hotel BinderBubi Medias (2)

Una peste alta, am reuşit în 4 zile să facem traseul hotelurilor BinderBubi de la Sighişoara şi Mediaş, să vizităm liniştita Sighişoara, să facem spa, saună, masaj, să bem o bere în centrul Mediaşului şi să ne bălăcim la doar câţiva km. de munte. Mai multe poze de la hotelurile BinderBubi şi din Sighişoara am publicat pe Facebook.

Fotograful preşedintelui.

Era 6 ianuarie 2015. Spera să reuşească să-l surprindă pe noul preşedinte într-o serie de fotografii ce urma să se intituleze „o zi din viaţa preşedintelui”. Îl urmărise pe Klaus Iohannis în ziua alegerilor şi pregătise terenul cu fotoreportajul de alegeri. Avea însă speranţe mici că va reuşi să-l convingă chiar pe Klaus Iohannis să-l urmărească pas cu pas cu aparatul foto, dat fiind faptul că preşedintele nu este chiar pasionat să-şi expună viaţa tuturor. Şi totuşi, hotărârea, răbdarea şi munca lui de atâţia ani l-au recomandat să facă lucrul ăsta.

Dragoş Asaftei, noul fotograf oficial al preşedintelui, s-a dus cu emoţii la interviul care urma să îi decidă viitorul. Spera doar să reuşească să convingă staff-ul preşedintelui să îşi petreacă o zi, o singură zi, la Palatul Cotroceni, fără nici o idee că de fapt i se va propune cu totul altceva. In după-masa aia i s-a propus să devină fotograful oficial al preşedintelui Klaus Iohannis, zi de zi.

Împreună cu soția mea am participat aseară la dineul oficial oferit de Casa Regală la Castelul Peleș, cu ocazia zilei de…

Posted by Klaus Iohannis on Thursday, March 26, 2015

Fotografia de mai sus este prima fotografie realizată preşedintelui de către Dragoş.

M-a sunat imediat ce a ieşit din întâlnire ca să îmi dea vestea. Pentru mine nu a fost o surpriză, abia aşteptam să aud cum va reacţiona la aflarea noului job. Nu avea voce, nu mai avea cuvinte şi simţeam de la 300 de km depărtare cum îi tremură picioarele de emoţie. Doar după două zile şi-a revenit şi şi-a dat seama ce urma să se întâmple. Dragoş este acum cel ce face legătura dintre cel mai puternic om din România şi noi, restul lumii. Responsabilitatea este imensă pentru un tânăr de doar 21 de ani dar cred în el aşa cum am crezut şi în urmă cu doi ani, şi cu trei, şi atunci când era încă minor.

Dragos Asaftei a pus umărul în proiectele ce le-am organizat în ultimii ani. Fotografiile lui dau imagine proiectelor precum MySibiu.eu sau Centrul Cultural al Diversităţii Europene. Tot el a fost cel care ne-a arătat munca în imagini în broşurile de promovare turistică distribuite în toată lumea şi la expoziţii foto din Bucureşti.

Îi mulţumesc pentru tot ajutorul de până acum şi îi urez succes şi înţelepciune să înveţe cât poate de mult din noua postură de fotograf al preşedintelui Klaus Iohannis.

Viaţa.

Şi eu mă trezesc zilnic la 8, lucrez fără oprire până la 7, 8 sau chiar 23 noaptea, ajung acasă unde reuşesc doar să mănânc şi să dorm. A doua zi o iau de la capăt şi de la capăt şi de la capăt. Fac multe lucruri cu care sunt mândru, nu zic nu, dar din când în când îţi dai seama că nu poţi ştii dacă merită toate sacrificiile pe care le faci pentru a „face ceva”. Weekenduri liniştite şi timp pentru tine nu ai pentru că îţi spui zi după zi că „va veni şi momentul ăla” în care să te relaxezi, să călătoreşti şi să te uiţi în urmă la ce ai reuşit să realizezi toată viaţa ta.

Doar că acel moment îţi este răpit într-o secundă, mult prea devreme.
RIP Darius Dadoo.

Biciclete Cochete 2015

Știți ce îmi place cel mai mult la evenimentul Biciclete Cochete? Pe lângă priveliștea încântătoare cu sute de femei îmbrăcate în fustițe pedalând prin oraș… foarte interesante sunt și acțiunile conexe evenimentului. Dacă ești femeie, toate lucrurile după care tânjești zi de zi le găsești în aer liber, la Biciclete Cochete – salon de înfrumusețare (coafor și machiaj), salon foto (poți face shootinguri cu bicicleta), florărie și salon de „decorat” pielea cu tatuaje temporare.

Biciclete Cochete, 5 iulie 2015, ora 17:00, Pța. Mare Sibiu.

Evenimentul s-a dezvoltat frumos în ultimii ani iar în 2015 este organizat în parteneriat cu Turul Ciclist al Sibiului, unul dintre cele mai interesante din România. În plus de asta, Biciclete Cochete are și un scop mult mai bine definit – strângerea de fonduri pentru centrul de îngrijiri paliative Dr. Carol Wolff, centru pentru care puteți dona „cumpărând” limonadă sau pur și simplu căutând cutiile de donații din cadrul evenimentului. Știu că pentru Diana mea e foarte important să poată ajuta acest centru, având în vedere evenimentele din ultimii ani.

afis bicilete cochete

Biciclete Cochete este un eveniment organizat de Diana-Ribana și Ciclism.ro

Sponsori: Banca Comerciala Carpatica, Geiger, Unternehmensgruppe, Ciclism.ro

Parteneri. Make-up: Cristinna Lacau. Coafuri: Laura Petric. Flori: Frangipani Event & Floral Design. Apa: AQUA Carpatica. Restaurant: Hugo. #‎CindyAccesories‬, Tatuaje: Infinity Tattoos, Îmbrăcăminte: Kurtmann. Ne indulcim cu: Schocko, BOROMIR. Ne parfumam cu Douglas Romania. Shooting-uri foto: Daniel Bălţat, Laly Photography. Bloguri partenere: andradumitrescu.ro, cemerita.ro

Un gând după Zilele Vecinătăţii 2015

După aproape fiecare eveniment ce îl organizez îmi spun că este ultimul, că mă retrag în glorie şi îmi văd de viaţa mea. Stresul, nopţile nedormite, banii investiţi din buzunarul propriu, de multe ori consider că nu se justifică. Dar oamenii din jurul meu au grijă ca de fiecare dată să mă convingă de faptul că trebuie să continui.

Zilele Vecinătăţii de anul ăsta a avut cel mai bun feed-back ce l-am primit de când organizez evenimente. Probabil că un motiv în plus pentru care trebuie să mă mândresc cu evenimentul este acela că a fost un experiment ce a reuşit şi cu siguranţă va fi copiat în Sibiu şi în ţară. Atunci când am decis să mutăm festivalul nu din centrul oraşului ci chiar din cartier în cartier, anual, nu aveam de unde să ştim la ce să ne aşteptăm. Faptul că am reuşit să şi închidem circulaţiei auto cel mai mare bulevard din cartier, să punem în mijlocul lui o scenă, târguri, terase şi un parc de distracţii cum nu s-a mai văzut într-un aşa spaţiu… asta este deja fenomenal. Mă bucur că cei de la Primăria Sibiu înţeleg că un asfel de festival este probabil unic în istoria unui cartier şi că trebuie să facem tot posibilul să-l organizăm aşa cum trebuie.

La fel, mulţumesc celor ce m-au ajutat în organizarea de anul acesta, în special Ioanei, Andei, Dianei şi colegilor de asociaţie. Ne vedem la anul!

Acesta este cartierul Vasile Aaron! Distractiv, colorat, vioi, cu vecini prietenoşi. La Zilele Vecinatatii. #zilelevecinatatii

Posted by Zilele Vecinatatii on Thursday, July 2, 2015

Festival de cartier – Zilele Vecinătății 2015

Atunci când organizezi un eveniment pleci de la doar câteva idei, dezvolți, inventezi iar la sfârșit îți dai seama că ai muncit atât de mult încât habar nu ai cum de ai reușit să faci atât de multe. Așa s-a întâmplat și de data asta la Zilele Vecinătății (info pe site și pe Facebook).

Practic, dintr-un festival de cartier a devenit anul ăsta un adevărat festival PENTRU cartier. Da, aducem aici concerte, sport, terase, echipamente destinate parcurilor de distracții dar pe lângă toate astea cred că am descoperit și rețeta de a face oamenii să fie mândri de cartierul lor chiar dacă acesta nu este cel mai frumos sau cel mai important din oraș. Locuitorii din cartierul Vasile Aaron se implică și caută să-și îmbunătățească viața. Iar noi încercăm să îi ajutăm la rândul nostru… pentru că de asta ne numim Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu.

Cover ZV2015

Aducem pentru locuitorii cartierului Vasile Aaron:

  • Întâlnire cu primarul și cei doi viceprimari, o discuție liberă cu cei mai importanți trei oameni din Primăria Sibiu (joi,25 iunie, ora 18:30 la Școala nr.24)
  • 250 l. de vopsea pentru colorarea a trei scări de bloc din cartier (mulțumim Policolor). Până astăzi avem peste 80 de scări înscrise în concurs ceea ce este fooarte mult… deci interes mare din partea locuitorilor. Înscrieri se mai pot face AICI.
  • Târgul Vecinătății unde locuitorii își pot vinde lucrurile vechi din case iar copiii pot face schimb de jucării
  • Consultanță cu privire la înființarea și organizarea asociațiilor civice
  • Chestionare cu privire la problemele din cartier
  • Aducem arhitecți, actori, isotrici care povestesc despre importanța cartierului în dezvoltarea orașului Sibiu
  • Colectare gratuită a deșeurilor electrice și electronice din cartier
  • Concursuri pentru copii (mulțumim Faurecia și Decathlon)
  • și nu în ultimul rând, oferirea cetățenilor a informațiilor necesare pentru a-și înțelege spațiul în care locuiesc atât din punct de vedere istoric cât și actual și, evident, urmărind planurile de dezvoltare din viitor – vezi aici Ziarul Cartierului.

Și toate astea sunt posibile cu devotamentul colegilor din AIOS, a colaboratorilor și, foarte important, a voluntarilor. Vă mulțumesc tuturor că mă ajutați de fiecare dată atunci când este vorba de înfrumusețarea orașului Sibiu.

Ne vedem la Zilele Vecinătății 2015.

Afis A3 Zilele Vecinatatii 2015