iulie, 2010 | CeMerita.ro

Ce penibile-s femeile…

Nemaiştiind cum să-şi facă mai cunoscut numele, Cătălin Botezatu îşi caută pe la tv iubite. Sincer, nu ştiu cum ar putea cineva alege vreuna dintre cele prezente în emisiunea „Burlacul” de pe Antena 1. Botezatu a avut noroc doar de pitzipoance, una mai penibilă ca alta. Sar pe el ca disperatele să-l pupe, se freacă de jucăria lui şi-şi etalează ţâţele, mai mai că le bagă şi Bote în seamă. Femeile sunt proaste rău, nu glumă! Şi când stau şi mă gândesc că prin cluburile din România unele femei se pretează la mult mai mult pentru nişte oarecare, ce mă mai mir că astea se destrăbălează pe la tv? Absolut penibil.

P.S. Să nu-mi sară cititoarele în cap… staţi liniştite, aceeaşi părere o am şi despre unii bărbaţi. 🙂

Carnet de ieşit din casă pentru pietoni

Tuturor oamenilor le este frică să circule cu bicicleta pe şosele de teama unui accident. Din fericire eu nu am avut probleme până acum. Majoritatea şoferilor îţi dau prioritate, aşteaptă să treci etc. Bine-înţeles că sunt şi cocalari care trec în viteză la 2 cm. de tine sau claxnează petru a te atenţiona (ce cretin trebuie să fi să claxonezi un biciclist!) dar în mare e ok. Din proprie experienţă, pietonii sunt mult mai de băgat în mama seamă decât şoferii. Pietonii trec strada pe unde le taie capul şi nu se asigură niciodată după care tot ei sunt nervoşi că i-ai speriat atunci când aproape ai intrat în ei. Continuă să citești Carnet de ieşit din casă pentru pietoni

Log-out de la Guerilla Logout

Muzică prea multă nu am şi şi-aşa mă satur să ascult non-stop acelaşi lucru, Autoplay de la Youtube a tot dat rateuri azi, radio Zu merge cu întreruperi pe net aşa că am ascultat mai toată ziua Radio Guerilla. Toate bune şi frumoase, nici pomeneală să tot amintească de Madălina Manole (prin comparaţie cu Zu unde numai de asta se vorbeşte) dar am ajuns la cea mai nesuferită oră din câte se poate. Zilnic de la 17:00 e Guerilla Logout unde Bogdan Şerban bagă peste melodii tot felul de efecte şi comentarii tâmpite via Windows. Fără nici o legătură cu melodia în sine, fără umor, fără rost, doar cu repetitivitate. O oră întreagă nu poţi asculta nici măcar o melodie pentru că sunt „condimentate” cu prostiile alea de efecte. Ce-aş fi dat să ascult o melodie mişto fără cretinisme. Nu suport Logout-ul ăsta aşa că am dat şi eu log-out la Guerilla. Mai bine îl aştept pe Mirciulică, să-i ascult vocea aia piţigăiată de la Radio ZU, într-o emisiune fără temă. De nerecunoscut când am dat din întâmplare într-o zi peste vocea lui.

Hai cu scandalul nene!

Pentru a deveni un geniu, trebuie neapărat să sfârşeşti sinucigându-te. Nu e prea ok pentru imaginea ta dacă ajungi să mori de bătrâneţe. În România s-a încercat şi varianta mort de foame, uitat într-o garsonieră dar nu are nici pe departe acelaşi impact ca suicidul. Nu-i nimic ieşit din comun să nu ai de mâncare şi nu ne prea pare rău de vedetele româneşti uitate în mizerie. Ce poţi dezbate pe tema asta? E clar totul, ce-i dacă nu a avut bani de mâncare? Important e scandalul de după. Îţi dai seama o sinucidere câte ipoteze poate naşte? Săpăm cu toţii puţin câte puţin în viaţa sinucigaşului, îi terorizăm soţul şi distrugem viitorul copilului. Dar nu contează nimic din toate astea. Tot ce contează sunt spectatorii şi dorinţele lor. Deci… hai odată cu ipotezele şi detaliile mizerabile din viaţa Mădălinei Manole. Pentru asta trăim.

Mădălina Manole s-a sinucis azi-dimineaţă în ziua în care împlinea 43 de ani.

Sfârşitul construcţiilor ilegale?

După cum se ştie, în România puteai construi orice, oricât de mare şi de monstruos iar în final te alegeai cel mult cu o amendă infimă în comparaţie cu dezastrul urbanistic creat. De asta vedem peste tot construcţii megalomanice într-o zonă de case P+1, clădiri de birouri lipite şi chiar dezvoltate peste acoperişul locuinţelor vecine, hoteluri cu balcoane uriaşe peste trotuarul domeniu public (vezi în Sibiu Hilton), alte hoteluri ce fură din domeniul public pentru că au uitat să construiască şi parcări (vezi Golden Tulip) sau care fură din trotuar pentru că nu le-a mai ajuns terenul proprietate privată ca să facă intrarea (vezi Ramada). Exemplele continuă până la infinit. Bucureştiul este unul dintre puţinele locuri de pe suprafaţa pământului unde găseşti exemple urbanistice negative oriunde ţi-ai întoarce capul. Îngrozitor oraş.

Am însă şi o veste bună: Continuă să citești Sfârşitul construcţiilor ilegale?

Pariul de azi…

Pe zi ce trece descopăr că eu cu nevastă’mea soţioara mea iubită nu ne înţelegem niciodată mai deloc în ceea ce priveşte moda. Nu vorbesc de critică… atunci când trebuie să criticăm ne înţelegem perfect. Dar atunci când trebuie să ne îmbrăcăm noi, mai că suntem aproape de a ne lua la bătaie, niciunul nerenunţând la părerea proprie. Suntem doi încăpăţânaţi şi fiecare ne dăm mai artist decât celălalt. Şi cum altcumva putem să cădem la înţelegere pot să mă laud că am avut dreptate, ne facem proprii noştri cobai, ieşind în public pentru a vedea reacţiile. Da, suntem nebuni 🙂

Dar de fiecare dată e vorba de un pariu. Ieri l-am câştigat eu (dar nu am primit nimic în schimb) şi presimt că şi astăzi îl voi câştiga detaşat, cu ajutorul vostru. Aşa că: Continuă să citești Pariul de azi…

De azi, suntem şi pe TV

Campania de informare 10 Mari Sibieni trece la etapa următoare. De astăzi nu vom mai fi prezenţi doar pe blogurile sibiene ci şi pe TV şi radio, cu minim 4 clipuri zilnice despre personalităţile sibiene propuse de noi.

Până acum eu am scris peste 80 de postări pe singura pagină din online unde se găsesc doar biografiile personalităţilor sibiene din toate timpurile, neamestecate cu alte articole – www.10marisibieni.cemerita.ro

Mai multe detalii despre campania iniţiată de mine şi Răzvan Pop, AICI.

Buluc pe Messenger

Blogspot vs. WordPress

După o lună de trudit pe platforma WordPress pot spune că Blogger (Blogspot) şi WordPress nu se prea digeră la fel, deşi ambele se mănâncă cu furculiţa.

Plus Blogger
Prima şi cea mai deranjantă deosebire dintre platforma Blogger şi cea a WordPress-ului aduce un maaare minus WordPress-ului unde nu poţi de nici un fel să editezi Thema aleasă. Aveam şi eu viziuni că noul meu blog de pe .ro (pe platforma WordPress) va fi tot pe fundal verde, că titlul articolelor va fi mai mare şi mai vizibil, că data publicării articolelor de pe bara din dreapta va fi mai mică, vroiam două coloane în dreapta… dinastea… mărunţişuri. Ce am putut face din toate astea? Nimic! WordPress nu-ţi dă posibilitatea editării în nici un fel a Themei, doar contra cost. Pe când în Blogger am modificat gratuit culori, caractere de text, coloane, butoane, tot ce vrei. Şi asta eu singur, chiar dacă sunt un habarnist la partea de HTML.

Plus WordPress

De pe Blogspot m-am mutat pentru că pluginurile erau puţine, greu de implementat şi majoritatea realizate prost. Pentru a pune un căcat de Continuă să citești Blogspot vs. WordPress

La "Lucian Blaga" profesorii îşi fac publicitate

Citiţi articolul din imagine, la el mă refeream ieri în comentarii. Citiţi-l şi după aceea discutăm:

Articolul a apărut în numărul 100 al săptămânalului Sibiu 100%.

Da, articolul e încadrat perfect pe pagina de Publicitate pentru că asta şi este de fapt. Este un articol scris de coordonatorul prezentării de modă despre care se vorbeşte şi inserat în paginile ziarului ca şi publicitate. Înţeleg asta… publicitatea este de mai multe feluri printre care şi articole plătite. Înţeleg şi faptul că e folosită de poate prea multe ori sintagma „prezentare de modă de succes„, pentru că asta înseamnă publicitatea. Poate înţeleg şi faptul că publicitatea din articolul ăsta e dusă la extrem – pe lângă numele tuturor sponsorilor se aminteşte atât adresa la care îşi au sediul aceştia cât şi numele directorilor firmelor ce au ajutat. Se mulţumeşte tuturor… dar nu pot nicicum înţelege un lucru: Continuă să citești La "Lucian Blaga" profesorii îşi fac publicitate

Design Vestimentar Lucian Blaga Sibiu

Sâmbătă am fost şi eu prezent la un aşa-zis examen de absolvire a studenţilor de la design vestimentar din cadrul Univ. Lucian Blaga Sibiu. Nu am vrut să scriu imediat după terminarea „evenimentului” pentru a nu fi prea critic dar se pare că scrisul „la rece” nu schimbă cu mult situaţia aşa că vă previn de pe acum că nu prea sunt laude în ceea ce urmează. O să scriu despre tot ce am văzut eu, ca şi spectator neimplicat în tot procesul ăsta de organizare al evenimentului, ţinând seamă de minimele cunoştinţe acumulate în anii trecuţi prin organizarea a mai multor concerte şi chiar şi a unei prezentări de modă. Continuă să citești Design Vestimentar Lucian Blaga Sibiu

Cum ţi-e norocul cu preţurile astea…

Mă tot bate gândul de ceva timp să-mi iau un notebook micuţ dar magazinele astea se pare că nu-mi vor banii. Cu două zile înainte de mărirea TVA-ului am dat câteva search-uri pe Net să văd de preţuri şi mi-am făcut cât de cât o părere dar nefiind foarte hotărât am decis să mai aştept puţin chiar dacă mărirea TVA-ului cu siguranţă nu aducea ieftiniri 🙂

Pentru a vedea clar diferenţele am luat un mini-laptop la întâmplare şi am urmărit evoluţia preţurilor.

De la 969,99 lei cât era înainte de mărirea TVA-ului, mini-laptopul a avut după 1 iulie următoarele preţuri: Continuă să citești Cum ţi-e norocul cu preţurile astea…

Greşim sau nu?

Prietenia înseamnă susţinere morală indiferent de situaţie sau mai degrabă înseamnă criticarea aspră pentru o cauză nobilă 🙂 ?

Să luăm un caz:

Trebuie să mergi într-o seară la club cu cea mai bună prietenă a ta (tu fiind femeie, te-ai prins). Ea se îmbracă îngrozitor de prost, cu nişte pantaloni cu turul jos deşi are un cur mare şi picioare scurte, cu un decolteu enorm deşi pe ţâţe are fire de păr negre şi lungi, cu un roj roşu strident pe buze deşi are dinţii galbeni şi stricaţi… în fine, aţi prins ideea. Arată îngrozitor. În cazul de faţă, eşti o bună prietenă dacă: Continuă să citești Greşim sau nu?

Superstiţii

Întreaga mea viaţă am fost împotriva superstiţiilor. Eram cam singurul care nu se învârtea când trecea o pisică neagră prin faţă, nu-mi păsa dacă treceam pe sub scările înclinate şi nici nu băteam în lemn pentru a evita unele lucruri.

Niciodată nu mi s-a întâmplat ceva rău pentru că nu făceam lucrurile astea, că nu credeam în superstiţii. Şi totuşi, a venit o zi în care nu ştiu de ce nu am trecut pe sub o scară că… doar nu mi-o fi greu să o ocolesc. Şi a doua oară am ocolit-o că cine ştie… nu vreau să risc. Am văzut bine că data trecută dacă am ocolit-o nu am păţit nimic. Am uitat că nu păţisem nimic şi atunci când nu o ocoleam. Dar nah… cine riscă? Continuă să citești Superstiţii

Viruşi pe Messenger

Vă rog, dacă primiţi un virus via Messenger, anunţaţi-i pe toţi cei din lista voastră să nu acceseze respectivul link. În aşa fel, scăpăm şi noi de bătăi de cap şi nici nu vă mai înjură nimeni. E vorba doar de bun simţ.

Vă mulţumesc!

This sport is stupid anyway

via.

Şi ca să fie totul clar… vin şi eu cu o completare dedicată americanilor, care să pună capăt tuturor discuţiilor şi controverselor: Continuă să citești This sport is stupid anyway

Cum să pui în Blogger linkuri ce se deschid într-o fereastră nouă?

E puţin enervant pentru cititori să citească un articol cu multe linkuri care se deschid în aceeaşi fereastră, cea a blogului. Dacă citeşti un articol de genul ăsta şi linkurile nu se deschid într-o fereastră nouă e greu să urmăreşti cursul desfăşurării acţiunilor. Dacă linkurile se deschid în aceeaşi fereastră nu afli nici cine-i Turcu, nici ce treabă are cu aţele de ţesătorie şi nici ce dracu e CEDAM-ul, pentru că trebuie să dai mereu Back din browser pentru a reveni la articolul iniţial ca să citeşti continuarea.

Nu cred că există două bloguri dintre cele de pe Blogger (Blogspot) pe care le citesc şi care să aibe linkuri ce se deschid în altă fereastră decât cea a blogului. Vă rog, puneţi de acum doar linkuri ce se deschid în fereastă nouă. Da, ştiu că o să scadă puţin numărul de vizualizări a paginilor dar merită „sacrificiul” ăsta.

Cum se pun în Blogger linkuri care se deschid în fereastră nouă? Vezi mai jos explicaţiile: Continuă să citești Cum să pui în Blogger linkuri ce se deschid într-o fereastră nouă?

De ce nu ne suportăm unul pe altul?

Să vă spun o povestioară:

Era odată unu pe care nu-l sufeream nicicum. Nu puteam să-l văd în faţa ochilor. Ce spun în faţa ochilor? Nu puteam nici măcar să văd mesaje de-ale lui pe diverse forumuri. Am ajuns în stadiul ăsta pentru că sentimentul era reciproc. Eu îl înjuram ori de câte ori aveam ocazia, el se lua de mine de fiecare dată când putea. Chiar şi fără motiv. Mie nu-mi plăcea că el asculta manele, lui nu-i placeam că am părul lung. Mie că purta patofi din piele de şarpe. Lui pentru că aveam lanţuri la pantaloni. Mie nu-mi plăcea că purta tricouri mulate, lui nu-i conveneau pantalonii mei largi. Şi aşa mai departe. Repet, nu ne sufeream de nici o culoare.

Eh, într-o zi, după aproape zece ani de certuri publice m-am săturat. Îmi era aşa greaţă de scandaluri fără rost şi eram aşa plin de ură încât am şi uitat de la ce a început totul. Şi ştiţi ce? Continuă să citești De ce nu ne suportăm unul pe altul?

Scumpiri cu minim 10%.

Asta am simţit încă de la prima oră a dimineţii.

Eu nu mai înţeleg nimic din ţara asta. Recunosc că nu am urmărit subiectul prea mult dar parcă auzisem că TVA-ul la alimente nu se va mări. Aşa ar fi fost cel puţin normal (în Germania de exemplu, şi cel mai sărac om poate mânca pentru că TVA-ul merge în jos chiar şi sub 9%). Dar astăzi toate preţurile din alimentări au crescut simţitor. Românii nu trebuie să mănânce! Chiar şi preţurile de la magazinele online s-au mărit peste noapte (acum nu mai e o metaforă) cu cel puţin 10%.

În rest… rămâne cum am stabilit… încotro ne îndreptăm totuşi?